Sisteme propulsie

Există o serie de elemente pe care Mihai Rușețel nu a vrut să le prezinte în textul brevetului său - din rațiuni care îl privesc și asupra cărora nu insist ; aș vrea doar ca să înțelegeți pe ce fel de fenomene se bazează motorul său și care este diferența între acesta și un "motor cu aburi" ,- Rușețel utilizează un cap incandescent (rezistor) pentru realizarea calefacției (fenomenul de vaporizare instantanee și intensă care se produce la suprafața de contact dintre un lichid și un corp solid foarte fierbinte și prin care se împiedică un contact fizic direct dintre acestea) iar apa vaporizată ajunge în contact cu o suprafață cilindrică de material ceramic fierbinte,unde parțial se disociază ; resocierea este instantanee cu reformarea apei și degajare de căldură,fenomen asemănător exploziei din cadrul cilindrilor motorului termic clasic.
De pildă,se știe că apa în prezența unui rezitor electric grafitat se descompune potrivit relației C + apă = CO + H2 iar energia termică cheltuită ar fi de 38,9 Kcal/J pentru obținerea...unui kilogram de hidrogen sau descompunerea a 12 Kg de apă ; dar aici nu este vorba de o instalație de obținere a hidrogenului ci de instalația de alimentare cu combustibil a unui motor de combustie ; se obține monoxid de carbon și hidrogen care este utilizat ca atare în cadrul procesului de combustie.
Se reformează apa (mai ales dacă participă și un aport de oxigen atmosferic) iar reziduurile de cărbune,puține de altfel,pot fi reținute de către simple filtre.
Un procedeu și mai vechi - este acela de descompunere reversibilă a apei în prezența unui rezistor feros încins la minim 700 grd.Celsius din care rezultă "oxidul salin de fier" și hidrogenul gazos iar prin resociere reacția este exact inversă revenindu-se la vaporii de apă care sunt evacuați prin țeava de eșapament ; filtre simple dpdv tehnologic vor opri eventuala evacuare în atmosferă a reziduurilor de "oxid salin de fier".
Din punct de vedere principial,Rușețel nu a venit cu ceva nou sau nemaivăzut dar cu un mod ingenios de aranjare a camerei de calefacție,disociere termochimică și resociere exotermă a apei.
Îmi pare rău că în textul brevetului său,inventatorul refuză să prezinte publicului întreaga schemă a procesului de disociere și combustie dinăuntrul motorului ; repet - probabil că a avut motivele sale și nu vreau să discut asta.
Atât rețineți - nu este un simplu motor cu aburi,ci un motor de combustie care utilizează fenomenele de calefacție și disociere/resociere termochimică a apei sub temperatură și presiune înaltă

gilldarida, on Jun 28 2008, 16:07, said:

Iar conspiratii?

In brevet scrie clar principiul de functionare. Nici vorba de disociere/reasociere.


Calefactia e doar un mod pompos de a spune ca incalzesti ceva. Chiar daca ar fi implicat si vreun ipotetic proces chimic (desi nu-i trecut la sectiunea de revendicari ), in urma reasocierii nu se poate obtine mai multa energie termica decat cea consumata pentru disociere. Pana la urma motorul ala consuma curent electric si-i greu de crezut ca-i mai eficient decat un motor electric. Restul e cancan.

Edited by bonobo, 28 June 2008 - 15:21.

La disociere se cheltuie o anumită energie pentru menținerea rezistorului la temperatura de regim (am și indicat valoarea acestei energii de consum),restul constituie un proces fizico-chimic absolut natural care merge de la sine iar energia de resociere este convertită în energie cinetică,cu pierderile de randament corespunzătoare regimului subunitar ... Nu este un proces nemaiîntâlnit sau neștiințific (contrar legilor fizicii) dar reprezintă transformarea în forță utilă (cinetică) a unor procese fizico-chimice energetice.
Ce conspirații !?!  Dacă vrei lămuriri asupra modului în care și-a autocenzurat propriul brevet,adresează-te autorului...
E treaba lui de ce a făcut asta... Cât despre energia consumată sau obținută - a susținut cineva pe-aici,fie inventatorul, fie subsemnatul - că am avea de-a face cu vreun teribil "overunity engine".
Moncher,dinalea găsești pe internet cât cuprinde - aici este vorba de un motor termic real și care poate fi aplicat.Dacă ști cum s-o faci și dacă ai această voință de a face...

Ah, și încă ceva... care nu are nicio legătură cu motorul lui Rușețel.
Există în mod particular (nu în general) procese de resociere în care energia degajată poate fi mult mai mare decât aceea cheltuită pentru disociere : unul din aceste cazuri este acela al resocierii catalitice (viteza de resociere este mult amplificată de unde și energia degajată...) a radicalilor atomici de oxigen în prezența azotului activ,fenomen care de altfel se petrece și în cadrul natural al atmosferei terestre înalte (70-80 Km) atunci când descărcări electrice de foarte mare putere din cadrul atmosferei joase ionizează și aruncă mici jeturi de azot către păturile superioare ale atmosferei,fenomene care deseori se petrec pe fondul marilor furtuni de la nivelul troposferei.
Energia cheltuită pentru disocierea oxigenului va fi cu mult depășită de energia degajată cu prilejul resocierii catalitice a acestuia în prezența azotului activ (azot la peste 1400 Kelvin ) ; de menționat că azotul activ nu trebuie încălzit separat fiind îndeajuns ca azotul în stare obișnuită (la temperatura camerei) să fie pus în contact cu radicalii fierbinți de oxigen...
Iată - fără nicio legătură cu motorul lui Rușețel ! - un caz particular de cataliză în care resocierea este cu mult mai energetică decât disocierea !
Ți-am dat acest mic exemplu pentru a-ți sugera să fii mai puțin dogmatic.

Calefacția ca termen tehnic,așa cum acesta apare în cadrul lexiconului tehnic dar inclusiv în DEX este exact ceea ce am prezentat ; textual - "fenomenul de vaporizare instantanee și intensă care se produce la suprafața de contact dintre un lichid și un corp solid foarte fierbinte și prin care se împiedică un contact fizic direct dintre acestea" ; așadar nu este "un alt mod de a denumi încălzirea" unui corp ;  este vorba de vaporizarea intensă și instantanee a unui lichid în intima apropiere a suprafeței unui obiect metalic încins la roșu,prin care nici nu se mai ajunge ca lichidul să aibă contact cu acest obiect.

În ceea ce privește metodele de disociere termochimică a apei pentru obținerea hidrogenului sau a așa-zisului "gaz de apă" - aste sunt chestii industriale cât se poate de clasice și utilizate pe larg în industria contemporană ; documentați-vă !
Cât ce privește "ipotezele" mele - ce ipoteze,moncher !?! De unde și până unde - "ipoteze" ?
Din moment ce chiar documentația tehnică din prezentarea oficială a lucrării la Salonul de Inventică de la Geneva a conținut descrierea pe care o redau textual aici ,-
Salonul de inventică este o manifestare publică -  așa că nu-mi vorbiți mie de "conspirații"... Ce conspirații !?!
De ce nu a trecut M.Rușețel adevărul în textul brevetului ?! Să știți că potrivit legislației din domeniul brevetelor,odată cu publicarea unui astfel de brevet,autorul său în virtutea dreptului de proprietate intelectuală are dreptul de a dispune liber asupra modului în care va lăsa ori nu,acces liber publicului pentru documentația tehnică a invenției sale ; deci scrie în documentul public ce are el chef să scrie - iar documentația înaintată comisiei de brevetare,este alta decât cea publicată.
În general se practică așa-ceva în domeniul breveticii..,nu este acest Rușețel vreo excepție !.
Dacă a avut rost să facă asta ...?! Moncher,în opinia mea nu a avut rost din moment ce la prezentarea publică de la Geneva el a prezentat adevărul... Dar ce este în mintea lui și de ce a decis să procedeze așa..,asta e o chestiune pentru care nu trebuie eu să dau socoteală.

gilldarida, on Jun 28 2008, 18:39, said:

Moncher , iti dai cu stangu-n dreptu. Daca chestia asta (disocierea/resocierea) este utilizata industrial si ar produce energie, am fi scapat de mult de problema energetica; se faceau centrale electrice pe principiul asta. Deocamdata nu stiu sa fi facut cineva un aparat care sa fie alimentat cu apa si aer din atmosfera si sa produca lucru mecanic.

Eu am deschis brevetul ala pentru ca eram curios cum functioneaza un motor cu apa, dar am ajuns la concluzia ca functioneaza cu apa asa cum functioneaza frigiderul cu freon. Apa-i doar un agent, sursa de energie fiind electrica.

Ca sa n-o mai lungim, sunt curios la 1 KWh energie electrica consumata, cati KWh lucru mecanic produce? Daca produce, asa cum banuiesc, mai putin decat un banal motor electric, atunci e, asa cum ziceam, cancan.

Edited by bonobo, 28 June 2008 - 20:47.

De câți ani mă ocup de activitatea de cercetare științifică nu mi s-a întâmplat niciodată așa-ceva...
La scară industrială este utilizat procedeul disocierii termochimice a apei pentru obținerea ieftină a hidrogenului ; nu au fost mulți cei care s-au gândit la aplicația directă a acestei metode în cadrul unui sistem de propulsie ; Mihai Rușețel este unul dintre acești puțini...
Calcularea energiei cheltuite pentru aplicarea acestei metode se face simplu prin utilizarea relațiilor de calcul legate de efectul Joule,dacă se cunosc dimensiunile elementelor-rezistor ; în afară de aceasta se mai consumă puțină energie și pentru admisia unui surplus de aer la motor,pentru pompa de injecție a apei în motor și alte consumuri mai reduse.
Tocmai pentru a nu avea consumuri de curent importante,Rușețel a configurat rezistorul și camera de combustie de așa- natură încât să nu fie nevoie de un consum prea ridicat,iar după pornire - temperatura elementului de disociere să fie întreținută și de către temperatura dezvoltată în camera de combustie,pentru a scădea consumul de curent electric.
Similitudinea dintre un motor de combustie și frigiderul cu freon,este fundamental greșită ; enormitatea asta este chiat atât de mare încât nici nu mai am ce să comentez...
Nu cunosc dimensiunile precise ale elementelor-rezistor din cadrul motoarelor experimentate de Rușețel,ca să-ți pot face un calcul concret prin care să-ți arăt cantitatea de energie electrică cheltuită ; "dacă" ? - nu există niciun fel de condiționare, bonobo ,- cu dumneata orice,oricum devine într-un fel sau altul can-can...

Câteva planșe vechi,ca fapt divers...

gilldarida, on Jun 29 2008, 00:14, said:

Odata-i ca niciodata.

Quote

Pai s-o fi folosind, dar energia folosita pentru disociere-i mai mare decat cea care se obtine prin arderea hidrogenului astfel obtinut (motoarele termice au un randament limitat de diferenta de temperatura intre cele doua rezervoare care schimba caldura; ai invatat la fizica in clasa a X-a).

Quote

Ca un om descopera un procedeu si revolutioneaza un domeniu, inteleg. Dar ca un procedeu e cunoscut si aplicat pe scara larga in industrie, dar putini sunt aceia care se gandesc sa-l aplice in cadrul unui sistem de propulsie, sau - si mai misto - in cadrul unui sistem de productie de energie electrica, eu numesc asta conspiratie (impotriva bunului simt, evident ).

Quote

Motorul cu combustie arde un combustibil. Motorul lui Rușețel functioneaza cu energie electrica. Apa este folosita doar ca agent pentru transformarea energiei electrice in lucru mecanic.

Quote

In mod normal, acest randament trebuia sa fie prezentat, onest, de catre Rușețel (daca te ocupi de atatia ani de cercetare, trebuia sa stii asta). Pana nu-l prezinta, permite-mi sa-mi cred bunul simt si sa consider in continuare ca motorul lui, mergand pe o cale ocolita (energie electrica->energie termica->lucru mecanic), are un randament sub cel al unui banal motor electric.

Edited by bonobo, 29 June 2008 - 00:07.

Motorul lui Rușețel este un motor de combustie care arde hidrogen în oxigen,așa cum el-înuși îl prezenta în cadrul salonului de la Geneva unde a dus de altfel și motorul experimental ca atare.
Ți-am explicat cum funcționează și ți-am citat și textul original în limba română al referatului tehnic întocmit de Rușețel.
Dar degeaba,nu-i așa...? Faci abstracție de replicile,argumentele și informațiile științifice pe care le dau la un moment dat ; în mesajul dumitale următor o iei iar de la început cu aceleași chestii,de parcă nu ți s-ar fi răspuns deja la problema pe care ai ridicat-o...
Ăsta chiar se cheamă can-can,de-a binelea.

gilldarida, on Jun 29 2008, 01:25, said:

Motorul ala foloseste apa (nu hidrogen), iar bunul simt ar trebui sa-ti spuna ca, daca n-ai pune motorul ala la o masina, ci l-ai conecta la un generator de energie electrica, ai face un perpetuum mobile care ar si produce energie fara sa consume nimic (apa o poti recicla).

Dar am dat si un terci pe google:

1. Chestia de care vorbesti tu se numeste Water Fuel Cell, n-a fost 'inventata' de romanu' nostru, iar 'inventatorul' (Stanley Meyer) a fost dat in judecata de investitorii pe care a reusit sa-i pacaleasca sa bage banu'. 'Inventatorul' a fost nevoit sa plateasca o amenda de 25000$ pentru frauda.
http://en.wikipedia.org/wiki/Stanley_Meyer...water_fuel_cell

2. Probabil ca d-aia romanu' nostru nu zice nimic, in niciun interviu, de disociere ci numai de calefactie. Daca e sa ma iau dupa prezentarea aia pe care ai postat-o tu, cu disocierea, ar trebui sa sar in aer daca arunc o cana de apa pe un resou incins.

3. Am vazut ca Rusetel a pus brevetul la vanzare pe bursa si, cu ocazia aia, l-a si prezentat. Gurile rele spun ca au fost cativa oameni din domeniu sa-l vada si, motorul ala montat pe dacie, incalzea apa cu benzina.

Eu zic sa revii cu picioarele pe pamant. In rest faci treaba buna cu revista presei.

Edited by bonobo, 29 June 2008 - 01:31.

Extrasul este din lucrarea "Hidrogenul - combustibilul viitorului",de M.Stratulat și Șt.Ispas, Editura Tehnică 1988 ; în mod particular autorii se refereau la obținerea hidrogenului în spațiul cosmic,de aceea se referă uneori la "ridicarea de la sol a..." pentru că în cazul studiat de ei,trebuie dusă mai întâi apa pe orbită și abia apoi prelucrată ; ei sudiază în special cazul particular al motorului-rachetă,dar și motorul termic de combustie internă poate fi inclus în schemă. Așa cum observă și autorii susmenționați,deși randamentele sunt bune ,,totuși aceste motoare nu au fost dezvoltate" ; la nivelul lui 1988...
Rușețel tocmai un astfel de tip de motor "a dezvoltat",chiar dacă în textul public al brevetului a optat pentru a nu trece acest amănunt...
Celor care doresc realmente să înțeleagă ce-a aplicat el în motorul acesta,le recomand această bibliografie elementară :
-"Chimie generală" de Sergiu Gogălniceanu și Mircea Ionescu,în Editura Agro-Silvică de Stat 1957,capit.VI în întregime (termochimia) și pag.273-282 (hidrogenul) , pag.294-332 (apa) ;
- "Chimie generală" de N.L.Glinka,în Editura Tehnică 1954 ,capit.IX și X (hidrogenul și apa) ;
- "Curs de chimie generală" de B.V.Nekrasov ,în Editura Tehnică 1955 ; capit.IV (hidrogenul și apa) ;
- dar și "Curs de chimie-fizică" de V.A.Chireev în Editura Tehnică 1954                    și
- "Aplicații de calcul în chimia generală și anorganică" de VT Mărculețiu,L.Stoica și I.Constantinescu,în Editura Tehnică 1981.
Și lista ar putea continua... Am selectat special o serie de lucrări mai vechi,deoarece acestea sunt mult mai bine întocmite decât lucrările noi...
  Pentru aceia care încurcă fenomenele de combustie cu acela de schimb de căldură (deși există o legătură între acestea) sau care dau sensuri ciudate de aplicație efectului giroscopic - nu recomand niciun fel de bibliografie... : înapoi la gimnaziu să vă puneți mai întâi bine la punct niște noțiuni elementare și după aia pe forumuri de dezbateri științifice.

gilldarida, on Jun 29 2008, 02:50, said:

Daca mie-mi era adresat post-ul, tin sa te anunt ca trebuie sa iei in serios contextul: in spatiul cosmic nu te poti deplasa cu motorul electric si, nu intamplator este necesar, chiar daca ineficient, sa-ti pui problema descompunerii apei in hidrogen si oxigen. Dar asta-i necesar in spatiul cosmic.


P.S. As pune pariu pe orice ca batrana electroliza este muuult mai eficienta decat disocierea aia termica, daca ai la indemana energie electrica. Chiar si asa, in motorul lui Rusetel, disocierea termica e aproape inexistenta.

P.S.2 Era sa uit. Cand vad si ceva cifre referitoare la motorul asta? Randamentul ala, de exemplu... Sa nu-mi spui ca nu se poate masura, sau ca e secret. Ar fi absurd ca omul sa scoata la vanzare motorul si sa tina secret randamentul, nu?

Edited by bonobo, 29 June 2008 - 02:52.

Aplicația în cadrul spațiului cosmic este de natura obținerii hidrogenului (combustibil) acolo,utilizând apa adusă de pe Terra (se transportă mult mai ușor decât hidrogenul lichid,care este scump și greu de manipulat,fiind lichid criogenic....) sau luată de pe alte corpuri cerești - Marte,Titan,Europa,etc.
După cum ai sesuzat lecturând extrasul din lucrarea "Hidrogenul - combustibilulu viitorului",se începe cu aceste cuvinte :
"Din aceste cauze s-a mers pe ideea unor reacții chimice și anume..........." ; autorii se refereau la randamentul deosebit de prost al electrolizei și deci la consumul energetic foarte mare pe care această metodă îl presupune...
În textul menționat,s-a dat ca exemplu disocierea termică a apei în prezența elementului termic grafitat,dar nu este singura posibilitate - în industria producerii hidrogenului fiind mult mai des utilizate elementele termice feroase,care pot descompune apa începând de la 700 grd.Celsius...
În ce privește chestia cu -" de ce nu explodează apa dacă o arunc peste un reșou încins ?! " - răspunsul este simplu și se dă încă de la nivelul clasei a V-a : pentru că prin calefacție apa se vaporizează instantaneu și se pierde în mediul ambiant sub formă de abur ; tot așa nici apa care fierbe într-o oală nu explodează,ci se evaporă...
   Pentru descompunerea termochimică a apei,la nivel industrial s-au construit instalații cu incinte speciale care nu lasă apa să iasă și să se piardă în atmosferă ,- mă refer la instalațiile de obținere a așa-numitului "gaz de apă",prin descompunerea termică a apei pe fier înroșit.
   Pentru calcularea randamentului (cu titlu general,cifra fiind preluată din cadrul lucrărilor menționate data trecută ca bibliografie,este cam 60-70% - energia potențială fiind aceea de combustie,nu energia electrică din rezistor) este necesar a fi cunoscute :
- dimensiunile elementelor-rezistor și suprafața de contact a acestora ;
- debitul de apă injectat ;
- dimensiunile incintei de explozie - pentru calcularea presiunii dezvoltate,etc.
Oricum,pe lângă avantajele pe care le are un asemenea motor,el are și o serie de dezavantaje care se cunosc foarte bine la ora actuală :
- consumul mare de apă raportat la puterea relativ redusă pe care o dezvoltă,ceea ce ridică necesitatea aducerii multor înbunătățiri până ca un astfel de motor să fie concret utilizabil ; pentru M.Rușețel este simplu să aprindă motorul și să arate cum funcționează dar dacă îl pune cineva să plece până la Ploiești - ar avea nevoie să vină după el o cisternă cu apă ;
- erodarea pronunțată a elementelor termochimice în care se face descompunerea termică a apei,ceea ce conduce la neplăcuta situație de a înlocui prea des aceste elemente,fiind necesară demontarea motorului ; și dacă treaba ți se întâmplă pe drum,când motorul e încins - nu ai decât să stai și să aștepți răcirea completă a motorului... ;
- necesitatea dotării motorului cu o serie de filtre speciale,pentru că gazul de eșapament nu este chir întrutotul curat deși mult mai curat decât cel provenit din combustia benzinei ;
- necesitatea alimentării motorului cu apă tratată,deci nu orice apă luată de la chiuvetă sau de la râu - apa utilizată pentru obținerea "gazului de apă" este "apă industrială",cu tratamente speciale - deci nu vă gândiți că motorul lui Rușețel merge cu orice fel de apă ; bagi apă de chiuvetă - în câteva zile faci praf motorul datorită depunerilor care se crează...

   ASTEA de mai sus, Bonobo , sunt adevăratele cauze ale faptului că nimeni nu a sărit în sus atunci când Mihai Rușețel a prezentat motorul la Geneva ; toată lumea a zis - pe bună dreptate - "da,domnule,interesant ! este o posibilitate de aplicare demult cunoscută și studiată dar care nu prea a fost aplicată" ; i-au dat o diplomă și pa...
  Motorul cu descompunere termochimică a apei ca și sistemul "motor antrenare-volantă",reprezintă sisteme de propulsie reale,a căror funcționare teoretică este incontestabilă - dar tehnologic ele ridică încă o serie de probleme serioase care nu le fac chiar așa de ușor aplicabile în practică...
  Greșeala pe care o faci dumneata este aceiași cu greșeala pe care o făcea acum câteva zile un alt participant la acest forum vorbind despre sistemul "motor antrenare-volantă" : "țeapă" decreta dumnealui , "n-are cum să meargă !",etc.
Se apuca să-mi demonstreze mie cum efectul giroscopic acționează contrar sensului de deplasare al mașinii,deși în realitate acest efect nu se pune serios în valoare decât la încercările mașinii de a vira,când cuplul giroscopic tinde să se opună virajului mașinii - i-am explicat și dumnealui și dumitale -în cazul "motorului Rușețel"- că nu este vorba de imposibilități teoretice (științifice) sau escrocherii ci sisteme de propulsie acceptabile dpdv științific dar care încă ridică o serie de probleme tehnologice serioase.
La Rușețel,un motor de ...5 CP consumă min.10 litri de apă/oră,dacă nu este în sarcină,deci pe stand ! Păi să ne gândim la o aplicație practică de 100 CP care trebuie să tragă o mașină de O TONĂ cu viteza de 100 Km/h timp de 6 ore...
Ce naiba faci - tocmești o cisternă care să se țină după tine !?!
Deci ca și în cazul motoarelor cu volantă,problema nu este aceea a imposibilității științifice - ci a numeroaselor dificultăți tehnologice și consumului excesiv de agent de lucru.
În anul 2002 M.Rușețel a recunoscut performanțele mici ale motorului său dar a pretins că știe metodele de ameliorare a sistemului și că va face un motor puternic și de consum redus - au trecut deja șase ani și un asemenea motor nu a apărut.

gilldarida, on Jun 29 2008, 10:46, said:

Noi vorbim aici de motorul lui Rusetel, care nu consuma grafit (dizolvat) si apa, ci numai apa.

La descompunerea termochimica cu carbon, atomul de carbon si molecula de apa se ciocnesc suficient de puternic (datorita temperaturii), molecula de apa se rupe, iar atomul de oxigen se combina cu cel de carbon rezultand CO si H₂.

La motorul lui Rusetel, doua molecule de apa ar trebui sa se ciocneasca suficient de puternic (datorita temperaturii) incat atomii sa-si rupa legaturile interne. Atomii rezultati in urma disocierii au energie cinetica mai mica cu exact energia de legatura, iar in urma unei eventuale recombinari (arderea hidrogenului) moleculele ar castiga la loc fix aceeasi energie cinetica pe care o pierdusera la disociere. Nici vorba de crestere a temperaturii.

Ma intreb cand o sa intelegi ceea ce si autorul sustine: motorul lui cu apa este un motor cu aburi, ce consuma energie electrica (sau combustibil fosil) pt producerea aburilor (in mod eficient, zice el).
http://www.youtube.com/watch?v=q5-C3iG5djI.

Quote

Eu am acasa o olala de presiune, dar ma indoiesc ca in interior se produce vreo combustie semnificativa. Molecula de apa e destul de stabila si, ca sa o disociezi termic, trebuie sa o incalzesti la temperaturi foarte mari, sau sa o supui unor descarcari de inalta frecventa. Cu o simpla rezistenta si fara a recombina oxigenul cu altceva, nu disociezi mare lucru si, oricum, bilantul energetic in urma recombinarii O₂ + 2H₂ este zero.

Quote

Io tot nu inteleg de ce nu poate sa-i monteze pe evacuare o instalatie de condensare a apei? Poate din cauza ca atunci toata lumea s-ar prinde ca motorul nu scoate energie din apa ci consuma energie electrica?

Quote

Ce elemente chimice?  

Quote

Sa fim seriosi. Ce-ar putea sa rezulte decat apa? Chiar daca ar rezulta si CO sau CO₂, tot n-ar fi o problema, daca ar consuma doar apa.

Quote

Pai nu stiu, dar in filmuletul ala, 'inventatorul' te cam contrazice.

Quote

Unde am zis eu ca n-are cum sa mearga? Eu am zis ca-i un mare fâs, un mod foarte ineficient de a transforma energia electrica in lucru mecanic.

Quote

Eu zic ca nu apa-i o problema; ea se poate recicla prin condensare. Problema e ca eu banuiesc ca trebuie sa tocmesti o remorca cu baterii sa se tina dupa tine.

Quote

Si nici n-o sa apara.

Am mai spus - in urma arderii incomplete, se obtine si ozon care este cancerigen la nivelul solului.
Deoarece HHO arde la temperatura mare, ozonul se poate produce in cantitate chiar mai mare fata de arderea unor carburanti petrolieri.
De asemenea se produc NOXe, iar f. toxice !!!; azotul (din aer) devide activ la temperatiri mult mai mici decat cele la care arde HHO, iar fara aer se topeste motorul....

Edited by loock, 29 June 2008 - 15:29.

Nu are rost să continuăm seria asta de monologuri ; am încercat să explic de la ce a plecat Rușețel și ce fenomene aplică el acolo,dar...vorbesc și demonstrez în gol ; M.R. a plecat de la instalațiile industriale de obținere termochimică a hidrogenului pe care a încercat să le adapteze în schema unui motor de combustie internă - cu un modest succes.Deocamdată.
Dacă vrei motor cu aburi,nu-i nevoie de Rușețel - Vuia s-a descurcat foarte bine la capitolul ăsta și sistemele de propulsie schițate de el au funcționat cu performanțe rezonabile.Cam asta e... Închid subiectul pentru că nu am realmente cu cine discuta...

Pentru a înțelege cum se descompune termochimic apa,este necesar să vă documentați ; noroc de faptul că în industrie fierul și cărbunele încins sunt utilizate pentru obținerea ieftină a hidrogenului prin disocierea termochimică a apei ; există așadar literatură tehnică destulă pe tema asta.