relatia dintre puterea consumata si dimensionarea sigurantei

ai dreptate , nu stapanesc domeniul acesta pentru simplul fapt ca nu e domeniul meu. tocmai de aceea am cerut parerea celor mai priceputin decat mine.
si totusi,nici acum, dupa 2 pag de comentarii nu-mi spune nimeni cum se procedeaza,macar pentru cultura mea generala. Nu va fie frica nu ma apuc sa fac instalatii electrice. Asadar reformulez pentru a nu stiu cat oara intrebarea: cum ajung cei ce priecteaza instalatii electrice la valorile sigurantelor ce trebuie montate? pt sa trebuie sa existe un sistem ,altfel ar insemna ca se aleg oarecum la intamplare ceea ce e greu de crezut.
facand un rezumat as zice ca se ia in calcul tipul de bransament, sectiunea conductorilor, puterea consumatorilor(asta am inteles eu ). vreau sa stiu cum se coreleaza acestea pentru a se ajunge la o anumita valoare pt siguranta

Greu... Probabil ca aici e ca la medic... Daca te doare gatul mergi la consultatie, nu direct la farmacie sa cumperi antibiotice...

 iuli09, on May 17 2008, 07:05, said:

Teoretic, se pleacă de la puterea instalată. Deci se stabilește ce consumatori va trebui să suporte instalația electrică simultan și se adună suma puterilor lor. Chestia asta cu "suma puterilor" e formula magică. Dacă în tabloul din apartament ai 2-3 circuite diferite, pe fiecare dintre ele vei avea o anumită putere instalată, iar valoarea siguranțelor pentru fiecare circuit din apartament se stabilește în maniera descrisă în postul #19. Având grijă, în prealabil, ca secțiunea conductoarelor folosite să suporte consumul normal de pe acel circuit.

Pe de altă parte, apartamentul este racordat ca un singur circuit la tabloul de pe casa scării, deci există o singură siguranță pentru tot apartamentul, în acel tablou din casa scării. Care siguranță se dimensionează repetând procedura din postul #19, dar folosind de data aceasta în calcul puterea instalată pentru tot apartamentul. De exemplu, cele 3 circuite din apartament (iluminat,  prize cu împământare pentru baie și bucătărie, respectiv prize fără împământare pentru camerele de locuit *) pot avea puteri instalate de 1 kW, 5kW și 3kW. Dar pe total apartament, puterea instalată nu este de 9kW - suma celor 3 circuite - ci doar de 6 kW, să spunem. Adică se presupune că nu toți consumatorii din apartament vor funcționa simultan la putere maximă. Dar în funcție de structura instalației și dispunerea încăperilor, este posibil ca pe anumite tronsoane să fie prevăzute puteri mai mari. De exemplu, poți avea 6 prize dispuse în 3 camere, fiecare priză fiind prevăzută să suporte un consumator de 2 kW, dar toate cele 6 prize pornesc dintr-o doză de perete la care se ajunge cu o singură pereche de fire din tabloul din apartament. Când am refăcut instalația electrică din apartamentul unde locuiam în 2003, am folosit conductor de 4 mm2 pentru acea pereche de fire și conductor de 2,5 mm2 de la doza de perete la fiecare priză

Mai departe, într-o scară de bloc de 20 de apartamente, fiecare grup de 5-6 apartamente este conectat pe câte o fază. Pe fiecare din cele 3 faze (R, S, T) siguranțele (acele MPR-uri de care vorbeam în postul #27) se dimensionează  pentru o putere instalată mai mică decât  suma puterilor instalate pentru fiecare apartament, tot în baza presupunerii că nu toate apartamentele vor folosi simultan puterea maximă instalată. În scara blocului se ajunge cu toate cele 3 faze, în timp ce fiecare apartament este racordat o singură fază

Acea putere instalată o alege proiectantul, în funcție de ceea ce consideră el că va trebui să funcționeze în acel apartament: o mașină de spălat rufe, un frigider, un filtru de cafea, un cuptor cu microunde, 10 becuri etc. etc. De aceea apartamentele vechi au instalații electrice subdimensionate, pentru că în 1970 existau mult mai puține aparate electrocasnice decât în prezent. Nimeni nu pleacă de la presupunerea că într-un apartament ar trebui să funcționeze un fierăstrău circular pentru tăiat lemne sau un aparat electric de sudură, de aceea instalațiile nu sunt dimensionate pentru așa ceva.

În Germania, am  văzut apartamente unde se foloseau mașini de gătit electrice, care necesitau ele singure puteri instalate de 6 - 10 kW pe circuitul lor. De aceea, se ajungea cu toate cele 3 faze în apartament, iar în bucătărie exista o priză trifazată, special pentru mașina de gătit.  

* exemplu real, dintr-un apartament construit în 1970.

 iuli09, on May 17 2008, 07:05, said:

Exact ca în postul #19.

Edited by resenbrink, 17 May 2008 - 10:18.

"Valorile menționate (0,6 x I nom. și 2,1 x I nom.) erau valabile pentru siguranțe fuzibile. Presupun că siguranțele termice au și ele astfel de valori caracteristice, chiar dacă intervalul de nedeterminare pentru comportamentul efectiv ar trebui să fie mult mai restrâns."
Nu stie cineva care sunt aceste valori pt sigurantele termice ???

cum se comportă siguranțele pe care le produce el. Pentru instalații electrice, există prevederi ale unor standarde pe care siguranța trebuie să le îndeplinească, iar producătorul declară că siguranța produsă de el este conform standardului X.

În Agenda Tehnică, ediția 1990, exista un tabel numit "Siguranțe electrice de joasă tensiune fabricate în România", iar acel tabel compila datele furnizate de producătorii de-atunci (ICPE, IAEI-Titu, IIEJT Tg.Secuiesc, Electrometal Cluj, Electrometal Timișoara) pentru siguranțele produse de ei: tensiune nominală, curenți nominali, gabarit, clasa de funcționare (lente, rapide, ultrarapide).

Edited by mister_rf, 18 May 2008 - 11:39.
fara QUOTE integral la interventia precedenta!

"Un fier de călcat de 2.200 W consumă teoretic 10 Amperi (în realitate e mai complicat)"

Cum aflu eu cati amperi consuma acest fier de calcat de 2200 w ? cum ajung la acesti 10A?

Se folosesc aceleasi formule din posturile 2 si 6 (nu s-au schimbat intre timp).

P=U x I deci I=P/U
P=2200 W
U=220 V (mai nou 230)

I=2200/220------->I=10 A.