Legislatia romaneasca et Legislatia franceza

Se aseamana mult ori ba ? ca eu bag seama dupa ce am studiat-o si pe cea franceza ca au elemente asemanatoare destul de multe insa nu stiu care de unde a imprumutat, daca romanii de la francezi sau a fost invers.

ca exemplu, in domeniul sanatatii au aceleasi legi ca si noi aproape ceea ce nu mai e valabil si pentru americani.

in domeniul schimbarii adresei pe un buletin aici lucrurile se schimba. la ei e facultativa chestia asta, schimbi adresa doar daca vrei si asta probabil din cauza ca ei se muta mai des decat noi. la noi e cam obligatoriu. ar fi ceva diferente si de aceea mai vin cu o intrebare, nu ar fi mai bine pentru noi daca am mai schimba ceva prin legislatie ? comparand asta cu Franta si chiar si cu alte tari, nu ar fi anumite legi mai avantajoase decat legile invechite pe care le practicam noi ?

angel, on Jan 26 2008, 03:15, said:

Fii sigur ca ei nu au imprumutat nimic de la noi.
In leg cu diferentele, te asigurca-s foarte multe si tine mai mult de nivelul de trai.
Iar in leg cu datul de noi legi, ce-ai zice de noile legi aparute dupa intrarea in uE? Crede-ma ca franta e prima care-sibaga nasul in ele si e aproape complet organizata dupa ele. Dar parca multora nu le placeau noile rewglementari.

angel, on Jan 26 2008, 03:15, said:

Ma indoiesc tare. Ori ca ai studiat-o pe cea franceza ori ca esti serios cand intrebi asta.

angel, on Jan 26 2008, 03:15, said:

Altii se vaita ca legile se schimba prea des in Romania...

Gabi73C, on Mar 15 2008, 22:46, said:

Pai te inspiri de undeva de unde sistemul merge bine ,le schimbi odata si apoi doar cand e nevoie ,decat sa tot peticesti asta vechi

Prin ce vad, multe legi franceze nu pot sa fie aplicate in Romania, find ca Roamnia are un alt trecut. Chiar daca, Romanii adopta si adapata (prost sau temporar) legile franceze.
Am vazut ca in materie de mostenire, legile franceze, ramase post-revoluzionare, forte stricte contra mostenitorului, nu pot sa fie aplicate în Romania. Din cauza asta, find ca vrea sa faca ca Franta, Romnia navigazea intre o stare de drept absolut si intemporal, si masuri de ordin revoluzionare, limita comuniste, de des-improprietarire, sau de redistributie pentru diferite motive.

Franta nu este un exemple pentru Romania in mosteniri si drept de proprietate, find ca Franta nu a revenit nici o data pe des-improrietaririle revoluziei Franceze de stînga provocata de Francezi (nu de un regim communist al unui ocupant ca in Romania). În Franta, interesul comun (administratia, inaltii functionarii, alesi locali, puterile politice si sindicale) este superior dreptului de proprietate. Restaurarea starii de drept în Romania nu poate sa suporte legile Franceze, care în plus beneficieza de o mare continuitate de drept de la revoluzie pîna cum, care a sters situatia de ne-drept care a decurs de la revolutie.

Românii trebuie sa respecte dreptul de proprietate, adica dreptul proprietarului original, si sa arageze ca mostenirile sa poata sa fie transparente. Proprietatea este baza restaurii dreptului în Romania.

pai codul civil roman 1864 (introdus de cuza parca) este copiat după codul napoleonian codul penal și de procedură penală abrogate de comuniști si restul codurilor comercial de procedură civilă sunt copiate după coduri inspirate de codurile lui napoleon (codul italian)

codul muncii și aproape toată legisilația muncii este copiată din franța, care e o țară aproape comunistă din punct de vedere al acestei legislații.

și în general legislația franceză a fost sursa de inspirație pentru multe legi de la noi, tocmai datorită / din cauza (depinde cum vreți să  o luați) influenței franceze și din punct de vedere legislativ din secolul 19 și începutul de secol 20 în societatea românească

Depinde și de ce ai făcut....
Au drepturi absolute și, culmea nu e că nu ieși niciodată în câștig, ci că nu primești explicații!
Succes!

Românii i-au copiat fidel pe francezi:
-formă de guvernământ (republică semi-prezidențială)
-instituții (președinte șef al statului, parlament bicameral legislativ, guvern executiv, justiție judecătorească cu curte constituțională, înalte curte de casație și justiție, etc.)
-limbă (cred că majoritatea cuvintelor din DEX provin din fr. - care vin din latină)
-drapel
-cultură (curente literare, ș.a.)
-chiar și imnul are cam același mesaj

m3th0dman, on 21st December 2009, 21:23, said:

în principiu, așa e

Francezii nu au însă o Curte Constituțională, ci un Consiliu Constituțional - cu atribuții diminuate față de o curte constituțională pe model european, kelsenian: de exemplu, au control anterior promulgării legii, dar nu și control posterior, asupra legilor în vigoare. Ceea ce va fi posibil doar de-acum înainte, după Reforma constituțională (revizuirea) din 2008 și adoptarea unei legi organice de către Parlament, la 10 decembrie 2009:

ARTICLE 61-1. [Entrée en vigueur le 1er mars 2010 (combinaison des articles 46-I de la loi constitutionnelle n° 2008-724 du 23 juillet 2008 et 5 de la loi organique n° 2009-1523 du 10 décembre 2009 relative à l'application de l'article 61-1 de la Constitution)] Lorsque, à l'occasion d'une instance en cours devant une juridiction, il est soutenu qu'une disposition législative porte atteinte aux droits et libertés que la Constitution garantit, le Conseil constitutionnel peut être saisi de cette question sur renvoi du Conseil d'État ou de la Cour de cassation qui se prononce dans un délai déterminé.

Une loi organique détermine les conditions d'application du présent article.

La saisine

Ar mai fi și alte diferențe, dar ... nu-s esențiale.

Edited by Naoto, 28 December 2009 - 02:12.