Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

"ZEBRELE" lu' Dorel&#...

Virtualbox Windows 7 nu mai merge

The Super (2018)
 Piese Vemo calitate

Bracket SPDIF

A murit Simona Patraulea, creatoa...

Probleme internet de 1G de la tel...
 Cozile de topor ale hotilor in ju...

De unde pot sa cumpar autocolant ...

Unchi si nepot arsi de vii nevino...

Problema excedentului de medici d...
 C++ Aplicatie grafica

Upgrade PC

Best free antivirus Windows/Android

Youtube playback eroare
 

Traducerea softurilor în limba română

- - - - -
  • Please log in to reply
364 replies to this topic

#73
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005
crisdiac, mă încurcă și așa schimbarea dispunerii caracterelor pe tastatură, pe de o parte. Pe de alta, nici nu pot eu să fac astfel de modificări pe „calul” de serviciu, doar cei de la IT pot - dacă vor. Sper că ne putem înțelege și așa. Mă intrigă însă că pe mobil văd diacriticele voastre, dar nu și pe toate ale mele (ș și ț apar ca pătrățele). De ce, n-am idee încă.

#74
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostParpanghel, on Feb 19 2009, 17:03, said:

crisdiac, mă încurcă și așa schimbarea dispunerii caracterelor pe tastatură, pe de o parte. Pe de alta, nici nu pot eu să fac astfel de modificări pe „calul” de serviciu, doar cei de la IT pot - dacă vor. Sper că ne putem înțelege și așa. Mă intrigă însă că pe mobil văd diacriticele voastre, dar nu și pe toate ale mele (ș și ț apar ca pătrățele). De ce, n-am idee încă.

Ș/Ț - Diacriticele folosite de tine sînt cele corecte, cu virgulă. Ele însă nu sînt compatibile cu multe programe și dispozitive din cauză că sînt foarte noi (au fost introduse de MS odată cu Vista). Din cauză că programele nu le recunosc, ele afișează pătrățele în locul literelor Ș/Ț. Ele sînt compatibile doar cu programele și dispozitivele care suportă standardul de codare Unicode, relativ puține în momentul de față, însă în creștere pentru că e standardul de codare care va fi adoptat de toată lumea în maxim 2-3 ani.

Ș/Ț - Diacriticele folosite de noi sînt cele incorecte, cu sedilă. Ele sînt compatibile cu toate programele și dispozitivele de pe piață din cauză că sînt foarte vechi (au fost introduse de MS odată cu Windows 95).

Pentru tine rezolvarea este folosirea diacriticelor cu sedilă (lumea nu prea vede diferența între diacriticele cu virgulă și cele cu sedilă la dimensiunea normală a literelor). În Vista e o astfel de mapare (Legacy), însă inversează Y cu Z și mută alte simboluri de la locul lor de pe tastatura US. Așa că trebuie să instalezi o mapare făcută de Cristian Secară, care folosește Ș/Ț-sedilă și lasă la locul lor toate simbolurile de pe tastatura US (derulezi pagina de mai jos pînă dai de pachetul cu tastatura Romanian (Standard, cu sedile).

http://www.secarica....o_winvista.html

Nu știu ce te deranjează la aranjarea tastelor. Poți încerca maparea alternativă de tastatură oferită gratuit de Ergo:

http://www.ergoroman...te/frameset.htm

Edited by crisdiac, 19 February 2009 - 18:05.


#75
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,381
  • Înscris: 22.09.2003
Privilegiul unui IP romanesc mi-a adus automat varianta in romana a Facebook, care, pe alocuri, suna cam asa:

"Înscrie-te pentru a putea să Vizualizează profilurile persoanelor în Facebook"

"Introdu ambele cuvinte de mai jos, cu un spațiu între ele.
Nu poți citi cuvintele de mai jos? Încearcă cuvinte diferite sau un test audio de validare daca utilizatorul este uman sau nu."

"Textul din fereastră" - nu era nici o fereastra. Un traducator de soft ar fi trebuit sa stie macar termenii de baza.

Astea sunt exemple de pe prima pagina.

Pai de ce sa folosesc varianta in romana? Uneori nici nu se intelege despre ce e vorba. Am vazut si un amestec de engleza si romana, sau un text jumate in romana, jumate in engleza, chiar la modul asta:

"Apasă aici to contact the Independent Safety and Security Examiner (ISSE) regarding Facebook's complaint handling procedures."

#76
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View PostLoveDemon, on Feb 28 2009, 09:46, said:

Pai de ce sa folosesc varianta in romana? Uneori nici nu se intelege despre ce e vorba. Am vazut si un amestec de engleza si romana...
Așa este, dar din greșeli învățăm. Pentru apariția unor traduceri de calitate este necesară implicarea a cât mai multor persoane, cunoscători buni atât a limbii engleze cât și a limbii române și nu în ultimul rând utilizatori experimentați ai calculatorului.

#77
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostLoveDemon, on Feb 28 2009, 09:46, said:

Privilegiul unui IP romanesc mi-a adus automat varianta in romana a Facebook, care, pe alocuri, suna cam asa:

M-am uitat și eu pe traducerea de la Facebook (FB) și pot să spun că nu e rea, este mai degrabă mediocră spre bună. Dar ea nu e bătută în cuie, se mai poate modifica și îmbunătăți. Mircea21 are dreptate, pentru o traducere ceva mai mare așa cum e cea de la Facebook e nevoie de persoane care să cunoască bine engleză și română și să fie familiarizate cu activitatea la calculator. Însă în plus de asta ele trebuie să fie familiarizate cu termenii folosiți în traducerile de softuri și să cunoască bine funcționarea serviciului Facebook. Pe scurt, e nevoie de utilizatori avansați de Facebook, care să știe bine engleză și română și să fie la curent cu terminologia folosită în traduceri.

La traducere au participat vreo 900 de persoane, ceea ce e îmbucurător, pentru că înseamnă că lumea și-a dat seama de importanța traducerii serviciilor de internet pentru atragerea de noi utilizatori. Pe de altă parte o echipă atît de lărgită de traducători nu a dus probabil la o traducere prea consecventă în ce privește terminologia, dacă nu a existat un grup de revizori care să corecteze traducerea și să unifice terminologia.

Oricine poate participa la traducerea FB, inclusiv tu LoveDemon. Mai mult, ai posibilitatea ca traducerea care este afișată pentru paginile contului tău să fie cea făcută de tine, nu cea făcută de ceilalți traducători, ceea ce e un lucru foarte util.

Traducerea se realizează cu ajutorul unei aplicații FB, în aceeași pagină fiind oferite și detalii despre cum se folosește ea. E o treabă simplă, după instalarea aplicației apare un butonaș în bara de jos, pe care dacă se clichează apare un meniu, în care trebuie apăsat pe "Turn on inline translating". De acum încolo în orice pagină FB apar niște texte subliniate cu roșu sau verde, pe care dacă se face clic-dreapta apare o casetă unde se poate scrie sau modifica traducerea. La reîncărcarea paginii textele respective o să  aibă traducerea făcută de utilizator. Se pot vota traducerile făcute de ceilalți utilizatori, în funcție de numărul de voturi fiind aleasă traducerea care va fi afișată implicit (dar care poate fi modificată de fiecare în parte pentru contul personal).

Alte detalii despre modul de traducere se găsesc la:

http://www.insidefac...o-any-language/

View PostLoveDemon, on Feb 28 2009, 09:46, said:

"Înscrie-te pentru a putea să Vizualizează profilurile persoanelor în Facebook"

Aici e posibil ca textul original să fi fost "Register to {variable} profiles of FB users". Traducătorul nu poate traduce {variable}, acesta e un text care se schimbă și care poate fi în funcție de situație "view", "add", "delete", etc. Textul pentru {variable} este luat automat din altă parte, iar acolo traducătorul nu a știut că trebuie tradus cu literă mică sau că traducerea nu trebuia să fie la timpul prezent. Însă nu e o problemă, se poate corecta.

View PostLoveDemon, on Feb 28 2009, 09:46, said:

"Introdu ambele cuvinte de mai jos, cu un spațiu între ele.
Nu poți citi cuvintele de mai jos? Încearcă cuvinte diferite sau un test audio de validare daca utilizatorul este uman sau nu."

E vorba de un text pentru "captcha", imaginile alea cu litere și cifre al căror text trebuie completat într-un cîmp de identificare, pentru ca serviciul să nu fie abuzat de roboți (softuri speciale pentru culegerea de date despre utilizatori, date care vor fi folosite apoi pentru spam). Aici e o exprimare un pic mai confuză în a doua propoziție, dar și ea se poate rezolva ușor.
"Încearcă alte cuvinte sau un test audio de validare pentru a se stabili dacă utilizatorul este uman sau nu."

View PostLoveDemon, on Feb 28 2009, 09:46, said:

"Textul din fereastră" - nu era nici o fereastra. Un traducator de soft ar fi trebuit sa stie macar termenii de baza.

Traducătorul a tradus textul englezesc original. E posibil ca mai apoi programatorii să fi schimbat ceva și au uitat să actualizeze textul după care se face traducerea. Însă mai degrabă ei l-auactualizat, însă traducătorii români nu au actualizat și ei traducerea. La serviciile de genul FB traducerea se schimbă relativ frecvent (se adaugă/înlătură/modifică texte), de aceea traducerea în română trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, care sînt de obicei semnalate.

View PostLoveDemon, on Feb 28 2009, 09:46, said:

Pai de ce sa folosesc varianta in romana? Uneori nici nu se intelege despre ce e vorba. Am vazut si un amestec de engleza si romana, sau un text jumate in romana, jumate in engleza, chiar la modul asta:
"Apasă aici to contact the Independent Safety and Security Examiner (ISSE) regarding Facebook's complaint handling procedures."

Ai o atitudine foarte tranșantă, care ar fi de înțeles dacă ai plăti bani pentru FB și ei ar face o traducere proastă (așa cum a făcut Microsoft la XP și Vista). Dar FB e un serviciu gratuit, unde poți să alegi ce limbă a interfeței îți convine, e o mică setare undeva în stînga-jos pe care sigur ai observat-o. Traducătorii voluntari trebuie să continue să actualizeze traducerea, iar grupul de coordonare s-o revizuiască pe baza reclamațiilor primite de la utilizatorii FB în română.

Edited by crisdiac, 28 February 2009 - 18:53.


#78
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,381
  • Înscris: 22.09.2003
Multumesc pentru raspunsul detaliat.

Atitudinea mea transanta se refera la refuzul categoric de a folosi varianta tradusa in romana. Am acest drept, chiar si in cazul unui serviciu gratuit. Dar probabil nu as fi folosit varianta romana chiar daca traducerea era impecabila, pentru ca engleza e limba mea primara (chiar daca romana e cea materna). Totusi, dupa cum ziceam, traducerea nu e de natura sa te faca sa vrei s-o folosesti. In fine...

#79
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostLoveDemon, on Mar 1 2009, 01:53, said:

Atitudinea mea transanta se refera la refuzul categoric de a folosi varianta tradusa in romana. Am acest drept, chiar si in cazul unui serviciu gratuit.

Normal că ai acest drept, nimeni nu ți-l ia. Și serviciile Google sau Microsoft oferă aceeași posibilitate, să alegi ce limbă vrei pentru interfață. Facebook nu avea ce să facă decît să permită traducerea. A fost o decizie de ordin economic. De exemplu în România FB are mult mai puțini utilizatori decît Hi5. O să-mi spui că FB și Hi5 nu se adresează aceluiași grup de populație. Poate, dar ambele sînt servicii de realizare a unei rețele sociale, deci sînt în concurență. Ori Hi5 are mulți utilizatori români și din cauză că are de mult timp interfața tradusă. FB n a făcut decît să urmeze exemplul de succes al unor companii care au cîștigat mulți utilizatori după ce și-au tradus interfața în mai multe limbi.

View PostLoveDemon, on Mar 1 2009, 01:53, said:

Dar probabil nu as fi folosit varianta romana chiar daca traducerea era impecabila, pentru ca engleza e limba mea primara (chiar daca romana e cea materna). Totusi, dupa cum ziceam, traducerea nu e de natura sa te faca sa vrei s-o folosesti. In fine...

Da, însă prin atitudinea ta îi descurajezi și pe alți cunoscători de engleză și română, care altfel poate ar fi folosit traducerea în română și eventual ar fi contribuit la ea. Starea actuală se datorează și unei atitudini de neimplicare a românilor în munca de voluntariat pentru traduceri. La softuri acestea sînt posibile de mulți ani prin intermediul fișierelor de limbă (fișiere text ce conțin textele afișate de interfața softului). Dar din cauza neimplicării celor care cunosc engleza, româna și utilizarea calculatoarelor, aceste fișiere au fost traduse de nepricepuți sau semipricepuți (bine intenționați probabil, însă nepregătiți), ceea ce a făcut ca aceia care treceau pe română softurile să aibă aceeași atitudine ca și tine, eventual s-o și exprime în public pe forumuri. Și din cauza asta s-a răspîndit vestea că softurile nu pot fi traduse în română, că româna nu e bună pentru calculatoare, etc. Evident că era ceva fals, dar zvonul s-a răspîndit și a fost întărit și de traducerile proaste făcute de MS pentru Windows. Așa s-a ajuns ca România să fie singura țară europeană unde se folosesc cu precădere sisteme de operare și softuri în engleză. Și ăsta nu e un lucru de laudă, pentru că lumea n-a învățat engleză cu ocazia asta, ci a învățat papagalicește niște termeni, al căror înțeles nu-l cunoaște întotdeauna. Dar cu aceeași ocazie a uitat româna chiar pentru descrierea unor acțiuni simple desfășurate la calculator (ștergere, lipire, etc.) care sînt descrise printr-un hibrid româno-englez total incorect din orice punct de vedere : dă delete la fișier, paste-ază în fereastră...

Soluția problemei a existat de la început, anume implicarea în activitatea de traducere a celor pricepuți, care în cazul softurilor nu presupune altceva decît deschiderea unui fișier text în Notepad și corectarea textelor traduse greșit. Cea mai mare problemă a traducătorilor a fost tocmai combaterea acestei prejudecăți, că româna nu ar fi bună pentru calculatoare. Îmi amintesc de o situație ridicolă acum vreun an și ceva, cînd Firefox versiunea 2 era tradus în toate limbile europene (și nu numai), doar la română traducerea rămăsese la versiunea 1, pentru că nu se mai ocupa nimeni de ea de mult timp, din moment ce exista impresia că e o muncă făcută în zadar, utilizatorii români nefolosind-o deloc. De atunci lucrurile s-au remediat, iar lumea a început să folosească FF și alte softuri în română. Dar e în continuare nevoie de implicarea voluntarilor, ori nu se va obține o "masă critică" de traducători decît dacă se trece peste prejudecata privitoare la nepotrivirea dintre română și informatică.

Edited by crisdiac, 01 March 2009 - 09:03.


#80
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,381
  • Înscris: 22.09.2003
Imi permit sa analizez urmatorul pasaj:

View Postcrisdiac, on Mar 9 2009, 00:47, said:

[...]în lipsa peticului de la MS care le adaugă la 3 fonturi foarte folosite.
Inteleg ca "patch" se traduce mot-a-mot prin "petic", dar parca prea suna fortat, iar preocuparea de a folosi traduceri ultra-exacte - ostentativa.

Fonturi foarte folosite? Daca e s-o luam asa, ce sunt alea "fonturi"? De ce nu le zicem matrite, in acelasi spirit? Si n-ar fi sunat mai bine "des folosite", decat "foarte folosite"?

Se poate sa fie doar o impresie a mea, neimpartasita de altii, dar limba cea mai naturala e cea vie, nu impusa.

#81
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostLoveDemon, on Mar 9 2009, 07:26, said:

Se poate sa fie doar o impresie a mea, neimpartasita de altii, dar limba cea mai naturala e cea vie, nu impusa.
Păi, LoveDemon, de ce crezi că limba lui Crisdiac ar fi impusă și nu vie?

Nu se poate face o separare netă între ce e natural și ce e deliberat. De fapt natural 100% ar fi să abandonăm cu totul limba română și să vorbim alte limbi; astfel n-am mai avea (ni se pare nouă) nici o problemă de terminologie. Deliberat 100% ar fi să nu acceptăm nici un termen străin și să creăm tot ce ne trebuie prin mijloacele limbii române, evitînd chiar și calcurile. Evoluția limbii e însă undeva la mijloc, pentru că se face statistic. Unii vorbitori acceptă orice pică, prin simpla imitație. Alții conștientizează procesul și iau decizii mai mult sau mai puțin informate, ingenioase, potrivite etc. În final se ajunge la un compromis.

O parte din compromis este termenul font, care deja e folosit de toți vorbitorii care au de a face cu noțiunea, cel puțin în informatică, motiv pentru care cuvîntul a și pătruns în dicționare. La asta a contribuit faptul că adaptarea fonetică și morfologică la limbă nu pune nici un fel de probleme: un font, două fonturi, fontului etc. Semantic vorbind, fontul nu este totuna cu matrița, deci e foarte bine că avem cuvinte diferite. Fontul e un set de caractere de același stil (și aceeași dimensiune, dacă e vorba de fontul fizic), iar matrița e forma în care se toarnă plumbul topit pentru a face o literă tipografică. Nu știu cum i se zice fontului în tipografiile românești.

În schimb cu patch e mai greu din punct de vedere fonetic. Avem într-adevăr experiența lui match, care a devenit în românește meci. Dar te vezi scriind ceva de genul „Mi-am instalat trei peciuri”? Că vorbim de naturalețe, ți s-ar părea natural? Nu știu dacă petic este soluția cea mai bună, dar oricum în final învinge varianta preferată de vorbitori, care nu e neapărat cea optimă. Așa cum au prins cuvinte ca tastatură, imprimantă și fișier, care nu corespund termenilor din engleză, poate va prinde și petic. Sau poate va veni cineva cu o idee mai bună, un cuvînt care să reflecte foarte sugestiv și concis noțiunea. Sau poate ne vom opri la peci...

#82
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostLoveDemon, on Mar 9 2009, 00:26, said:

Inteleg ca "patch" se traduce mot-a-mot prin "petic", dar parca prea suna fortat, iar preocuparea de a folosi traduceri ultra-exacte - ostentativa.

Nu sună deloc forțat, din contră, pentru marea majoritate a românilor sună natural. Softurile traduse sînt indicate pentru toată lumea, dar în special pentru cei care nu sînt interesați să învețe engleza calculatoricească, care e de fapt un jargon de specialitate. Iar traducerea exactă nu poate fi niciodată ostentativă, deoarece orice cuvînt românesc este mereu la el acasă în limba română și nu iese nicicum în evidență. Ostentativă ar fi din contră folosirea de cuvinte străine, care nu se adaptează limbii române, așa cum e și "patch".

Avantajele folosirii lui "petic" și nu a lui "patch" sînt multiple. Este un cuvînt care oferă o imagine intuitivă a conceptului pe care-l definește (fișier care permite repararea unei defecțiuni existente într-un soft), ca urmare românul va înțelege intuitiv acțiunea realizată de un "patch". În această situație românul se află pe poziții egale cu americanul, care și el înțelege intuitiv despre ce e vorba. Dacă ar fi lăsat "patch", cea mai mare parte din utilizatorii români ar învăța papagalicește acest cuvînt și nu ar avea nici o idee la ce se referă. Este cazul cu toate cuvintele englezești importate, lumea habar nu are să descrie acțiunile făcute cu acestea, pentru că nu le înțelege.

Pe de altă parte, "petic" permite folosirea de cuvinte derivate, de exemplu verbul "a petici" ("to patch") sau substantivul "peticire" ("patching"), la fel ca în engleză. Dacă ar fi folosit "patch" în română, cuvintele derivate ar fi grotești, "patch-uire" și "patch-are", două cuvinte care ar pune probleme la scriere și pronunțare. Chiar și "patch" pune astfel de probleme, de ortografiere și pronunțare, mulți nu vor ști să-l scrie și să-l pronunțe corect. În plus de asta forma articulată ("patch-ul") și cea de plural ("patch-urile") ar trebui scrise cu cratimă, ceea ce iarăși pune probleme, pentru că unii o să le scrie în mod sigur fără cratimă ("patchul, patchurile"). Deci folosirea lui "patch" ca atare ar crea numai probleme, pentru că nu se integrează în limbă. Varianta fonetizată ("peci") ar fi o soluție, însă acest cuvînt nu înseamnă nimic, deci s-ar pierde din avantajul oferit de "petic", cel care oferă o imagine intuitivă a conceptului.

View PostLoveDemon, on Mar 9 2009, 00:26, said:

Se poate sa fie doar o impresie a mea, neimpartasita de altii, dar limba cea mai naturala e cea vie, nu impusa.

Nu are nimeni nimic împotriva cuvintelor noi, însă ele trebuie să se integreze limbii existente, respectînd regulile ei. Pentru că altfel mai mult se pierde decît se cîștigă, iar între a folosi cuvinte românești (ușor de scris și de rostit) și a folosi cuvinte englezești (greu de scris și de rostit corect), alegerea este foarte clară. În toată istoria limbii române au fost preluate cuvinte străine scrise și pronunțate ca în original doar în cazuri extrem de rare. Acest mod de procedare a făcut ca limba română să-și păstreze regulile gramaticale și să rămînă astfel o limbă ușor de folosit, pentru că se bazează pe o structură rațională, nu pe una încropită în funcție de limba străină din care se importă cuvinte într-o anumită perioadă de timp.

#83
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005
Eu, unul, nu aș spune în veci că-mi peticesc calculatorul sau un program oarecare. Iar prin cîrpit ne îndepărtăm și mai mult.
Patch are multe înțelesuri în limba engleză, mult mai multe decît petic în română, și cu conotație preponderent pozitivă, nu negativo-peiorativă ca la noi.
Un program peticit nu înseamnă unul care abia mai merge, cum este perceput termenul de sute de ani.
Este un program care merge chiar mai bine. Patch are, în contextul informaticii, în engleză, un înțeles mai apropiat de pansament cu ceva tratament în el. Vindecă o hibă.
Deci, orice s-ar spune, petic pur și simplu nu este potrivit. Poate fi o traducere a termenului, dar nu și o adaptare.
Nu-i de mirare că pare multora, inclusiv subsemnatului, straniu și nelalocul lui.
Și, personal, nu văd o alternativă, deci prefer să-l folosesc în original.
Mult mai degrabă aș fi de acord cu peci.

#84
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostParpanghel, on Mar 9 2009, 17:19, said:

Eu, unul, nu aș spune în veci că-mi peticesc calculatorul sau un program oarecare. Iar prin cîrpit ne îndepărtăm și mai mult.

Peticul e valabil doar pentru softuri, fie ele sisteme de operare, aplicații diverse sau jocuri. În nici un caz conceptul nu se aplică la componente materiale ("hardware"). Cîrpit n-a propus nimeni pentru a fi folosit, mai ales că substantivul e "cîrpeală", mai lung și mai puțin elegant decît "petic".

View PostParpanghel, on Mar 9 2009, 17:19, said:

Patch are multe înțelesuri în limba engleză, mult mai multe decît petic în română, și cu conotație preponderent pozitivă, nu negativo-peiorativă ca la noi.
Un program peticit nu înseamnă unul care abia mai merge, cum este perceput termenul de sute de ani.
Este un program care merge chiar mai bine. Patch are, în contextul informaticii, în engleză, un înțeles mai apropiat de pansament cu ceva tratament în el. Vindecă o hibă.

Păi și peticul vindecă o hibă, de exemplu o gaură într-o haină, așa cum și peticul de securitate "vindecă" o gaură într-un sistem de operare. Pe Wikipedia se explică și motivele care au dus la alegerea termenului "patch".

==================
Historically, software suppliers distributed patches on paper tape or on punched cards, expecting the recipient to cut out the indicated part of the original tape (or deck), and patch in (hence the name) the replacement segment. Later patch distributions used magnetic tape. Then, after the invention of removable disk drives, patches came from the software developer via a disk or, later, CD-ROM via mail. Today, with almost universal Internet access, end-users must download most patches from the developer's web site.

http://en.wikipedia....tch_(computing)
===================

View PostParpanghel, on Mar 9 2009, 17:19, said:

Deci, orice s-ar spune, petic pur și simplu nu este potrivit. Poate fi o traducere a termenului, dar nu și o adaptare.

Eu zic că din contră, ținînd cont și de istoricul acestui termen, cuvîntul românesc "petic" e potrivit.

View PostParpanghel, on Mar 9 2009, 17:19, said:

Nu-i de mirare că pare multora, inclusiv subsemnatului, straniu și nelalocul lui.
Și, personal, nu văd o alternativă, deci prefer să-l folosesc în original.
Mult mai degrabă aș fi de acord cu peci.

E ciudată această reacție, termenul "petic" a fost adoptat de toți traducătorii de softuri (indiferent de SO) și de mulți utilizatori. El poate fi găsit pe internetul românesc la o simplă căutare cu Google.

Edited by crisdiac, 09 March 2009 - 20:12.


#85
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,381
  • Înscris: 22.09.2003

View Postcrisdiac, on Mar 9 2009, 21:10, said:

E ciudată această reacție, termenul "petic" a fost adoptat de toți traducătorii de softuri (indiferent de SO) și de mulți utilizatori. El poate fi găsit pe internetul românesc la o simplă căutare cu Google.
Rezultatele nu pledeaza pentru faptul ca ar fi un termen consacrat. As indrazni sa spun ca dimpotriva. Sa vedem:

1. dimensiune petic PVC
2. publicarea acestui petic
3. Un petic (adică patch :)
4. instalăm un petic(patch) de la Microsoft
5. numite petice (patches)
6. SUTURA SIMPLA SAU PETIC DIN DURA
7. un petic de gradina
8. instalează peticul (patch) de mai jos
9. nu ai instalat un petic de la Microsoft
10. A aparut un "petic" pentru Microsoft Office

Acestea sunt primele 10 rezultate la mine - fiindca nu am IP romanesc si am tot felul de cookie-uri (la astea cum le zice? Fursecuri?) de-ale lui Google, s-ar putea ca la altii sa fie altfel. Ce observam? Ca in trei cazuri, "petic" se foloseste cu sensul lui propriu sau figurat nelegat de software, in patru cazuri autorul s-a vazut obligat sa furnizeze si cuvantul englezesc, ca sa se inteleaga despre ce e vorba, intr-un caz autorul a pus termenul intre ghilimele, si doar in doua cazuri se foloseste asa cum zice Crisdiac.

Edited by LoveDemon, 09 March 2009 - 22:49.


#86
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007
Ideea este ca utilizatorul român de rând să aibă o interfață, mai bine zis o legatură, cu calculatorul în limba română. Traducerile par nelalocul lor pentru cei ce s-au obișnuit cu variantele în alte limbi. De aceea, importantă este părerea ulilizatorilor care folosesc varianta în limba română.
Trebuie apreciată munca celor care se ocupă de traduceri.

#87
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 00:19, said:

Patch are multe înțelesuri în limba engleză, mult mai multe decît petic în română, și cu conotație preponderent pozitivă, nu negativo-peiorativă ca la noi.
Este tipică (și falsă) această senzație că în engleză termenii noi din informatică se potrivesc mai bine decît în alte limbi. Prin ce ar fi patch mai potrivit în engleză decît petic în română? Încercați să gîndiți cît se poate de obiectiv. Veți găsi că nu e nici o diferență. Există în schimb un nivel diferit de obișnuință. În engleză termenul e folosit de toată lumea, pentru că nu există altă opțiune. În română avem alternativa patch - petic, și așa ajungem la astfel de discuții.

Nu, patch nu are în terminologia informatică conotații mai plăcute decît peticul românesc: este un cod prin care se corectează (se cîrpește) o defecțiune (o gaură) a unui program, cel puțin pînă programul va fi înlocuit cu unul nou în versiunea următoare (pînă cumpărăm alți pantaloni). Nu intervin deloc alte sensuri mai măgulitoare ale lui patch pe care nu le are petic. Un program cu un patch este un program peticit, nici mai mult nici mai puțin. Nu e de mirare că producătorii de soft încearcă să evite conotațiile negative ale termenului, numind de exemplu service pack ceea ce în realitate este o colecție de petice.

Dar în final vorbitorii — în primul rînd traducătorii de soft, autorii de cărți, profesorii — sînt cei care aleg. Și în cazul lui meci existau și alte opțiuni — partidă, joc, competiție —, dar lumea a preferat un termen separat, de import. Se poate așadar ca și peticul informatic să devină peci. Totuși e foarte bine că există unii ca Crisdiac care să ofere și alte opțiuni și să expice cum stau de fapt lucrurile, pentru ca lumea să aibă de unde alege și să facă alegerea în cunoștință de cauză. E naturală rezistența pe care o întîmpină din partea celor care s-au instruit în domeniul informatic exclusiv din surse în engleză, căpătînd impresia că termenii nu pot fi decît englezești.

#88
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005
Haideți să haidem.
Mai întîi, verbul:

PETICÍ,  peticesc,  vb. IV. 1. Tranz. A pune petice (1), a repara cu petice o haină ruptă, un obiect stricat etc.; a cârpi. ♦ (Fam.) A repara un aparat, un sistem tehnic cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci. ♦ A îmbunătăți într-o măsură oarecare un lucru prost făcut. 2. Tranz. și refl. (Rar) A face să rămână sau a rămâne numai petice (1); a (se) rupe în bucăți; a (se) zdrențui ♢ Expr. (Tranz.; fam.) A-i petici (cuiva) cojocul = a bate foarte tare (pe cineva). 3. Tranz. A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros. [Var.: petecí vb. IV] – Din petic.

Am evidențiat unica instanță care se apropie cît de cît de ceea ce face un patch.
Aici, de acord cu AdiJapan, s-ar potrivi.

Dar doar atunci. După, dispare orice urmă de dubiu că nu se potrivește:
PETICÍT2, -Ă,  peticiți, -te,  adj. 1. Care este cârpit cu petice (1); plin de petice. 2. Rupt în bucăți; sfâșiat, zdrențuit. [Var.: petecít, -ă adj.] – V. petici.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de oprocopiuc, 15 Mar 2004 | Greșeală de tipar

PETICÍT adj. 1. cârpit, (rar) petecărit, (pop.) potlogit, (reg.) împeticat. (Încălțăminte ~.) 2. v. zdrențuit.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar

PETICÍT adj. v. sfâșiat, zdrențuit.


Doar conotații negative.
Dar, prin nu se știe ce minune, poate o să ajungă și la noi să însemne ceva pozitiv.
Să zicem că sînteți fericiții și proaspeții posesori ai unei mașini noi și relativ scumpe.
După o lună, vă sună concesionarul (să nu zic dealer), și vă spune:
- Știți, producătorul a identificat o problemă la computerul de bord, trebuie să veniți cu mașina în service s-o peticim (să aplicăm un petic/să instalăm un petic?).
Cum vă sună?
Dacă vă sună bine, succes în folosirea lui pe mai departe.
Mie nu-mi.

View PostAdiJapan, on Mar 10 2009, 02:59, said:

Este tipică (și falsă) această senzație că în engleză termenii noi din informatică se potrivesc mai bine decît în alte limbi. Prin ce ar fi patch mai potrivit în engleză decît petic în română? Încercați să gîndiți cît se poate de obiectiv. Veți găsi că nu e nici o diferență. Există în schimb un nivel diferit de obișnuință. În engleză termenul e folosit de toată lumea, pentru că nu există altă opțiune. În română avem alternativa patch - petic, și așa ajungem la astfel de discuții.

Înțeleg raționamentul, dar nu e complet.
Om avea în română petic, dar avem și alte cuvinte, tot „românești”, mai apropiate ca înțeles. Precum revizie. Sau remediu.
Astfel, vulnerabilitate remediată/revizuită e chiar altceva decît vulnerabilitate peticită.
Și de-aia spun că petic este un termen nefericit ales.
Nu pentru că prefer varianta englezească.
„Peticul” e doar o traducere neadaptată.

A se vedea și în cazul petic_v1.20.01.009b.exe versus revizie_v1.20.01.009b.exe.

Edited by Parpanghel, 10 March 2009 - 12:26.


#89
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 19:21, said:

Dar, prin nu se știe ce minune, poate o să ajungă și la noi să însemne ceva pozitiv.
Are și sensuri pozitive. Spunem petic de pădure, petic de hîrtie, petic de cer etc., expresii care sînt destul de inofensive încît să meargă chiar și în poezii.


View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 19:21, said:

- Știți, producătorul a identificat o problemă la computerul de bord, trebuie să veniți cu mașina în service s-o peticim (să aplicăm un petic/să instalăm un petic?).
Cum vă sună?
Îmi sună prost.

Dar ce tot încerc să spun este că patch sună în engleză exact la fel de prost. Dumneavoastră aveți doar impresia că sună mai bine. Un petic e un petic în orice cultură, nu numai la români. Probabil v-ați uitat în dicționar și ați văzut că patch mai are și sensuri precum „pată”, „pansament”, „decorație” etc. Dar nici anglofonul nu e prost. El știe că dacă îi dai o bucată de soft ca să repare un neajuns al unui program termenul patch vrea să zică „petic” și nimic altceva. Nu mai contează că există și alte sensuri cu conotații mai plăcute.


View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 19:21, said:

Om avea în română petic, dar avem și alte cuvinte, tot „românești”, mai apropiate ca înțeles. Precum revizie. Sau remediu.
Și mie mi se pare că remediu este mai bun (revizie înseamnă altceva). Dar vedeți, nici dumneavoastră nici eu nu sîntem în vreun fel la cîrma limbii, deci și dacă propunem utilizarea lui remediu în locul lui patch / petic sînt slabe speranțe să se ia după noi un popor întreg. O putere considerabilă o au azi cei care se implică în traducerea de soft, pentru că prin felul cum formulează meniurile și paginile de explicații influențează felul cum vor vorbi românii. O putere secundară o au autorii de carte din domeniul informaticii.

#90
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

View PostLoveDemon, on Mar 9 2009, 22:48, said:

Rezultatele nu pledeaza pentru faptul ca ar fi un termen consacrat. As indrazni sa spun ca dimpotriva.

Păi dacă ar fi să folosim argumentul cu consacrat/neconsacrat, atunci ar trebui ca traducerile în română să folosească doar "fișier", în rest urmînd a fi folosiți termeni englezești. Unii ( http://www.animale.r...d.php?p=2691584 ) nu acceptă traduceri simple și corecte, precum "copiază/lipește" pentru "copy/paste". Pentru acești utilizatori expresia "copy/paste" e deja consacrată în română, și nu poate fi nicidecum înlocuită cu una românească. La fel, există unii care consideră că "link" sau "download" sînt deja consacrate în română, alături de mulți alți termeni englezești. Traducătorii de softuri sînt însă de altă părere, iar în traduceri se întîlnesc doar "legătură" și "descărcare". Nu mai reiau argumentația de ce "copy/paste" sau "link/download" sînt nepotrivite pentru limba română, pe scurt e vorba de dificultate în scriere și pronunțare, lucru care nu se întîlnește la corespondentele lor românești.

View PostLoveDemon, on Mar 9 2009, 22:48, said:

Acestea sunt primele 10 rezultate la mine - fiindca nu am IP romanesc si am tot felul de cookie-uri (la astea cum le zice? Fursecuri?) de-ale lui Google, s-ar putea ca la altii sa fie altfel. Ce observam? Ca in trei cazuri, "petic" se foloseste cu sensul lui propriu sau figurat nelegat de software, in patru cazuri autorul s-a vazut obligat sa furnizeze si cuvantul englezesc, ca sa se inteleaga despre ce e vorba, intr-un caz autorul a pus termenul intre ghilimele, si doar in doua cazuri se foloseste asa cum zice Crisdiac.

Termenul englezesc e pus în paranteză tocmai pentru că mulți români au folosit pînă acum exclusiv softuri în engleză și e normal să nu cunoască terminologia românească. După ce va mai trece ceva vreme, nu se vor mai pune cuvintele englezești în paranteză. E o etapă normală de familiarizare cu vocabularul românesc folosit în informatică, etapă care ar fi trebuit să se desfășoare cu mult timp în urmă. De altfel nu încetez să repet că românii sînt singurii europeni dependenți încă de terminologia englezească, toate celelalte popoare (inclusiv cele est-europene) și-au alcătuit deja un jargon de specialitate în limba lor. Și asta pentru că în ziua de azi calculatoarele trebuie să poată fi utilizate de toți cetățenii dintr-o anumită țară, nu numai de cei care știu engleza.

Legat de "cookie", într-adevăr traducerea românească e "fursec". S-a discutat recent despre asta pe lista Diacritice ( http://groups.google...8a17558c7ffd7d9 ). La fel ca în cazul lui "patch", și pentru "cookie" există o istorie a termenului în engleză, care face ca traducerea "fursec" să nu mai pară atît de ciudată (pentru cei care nu știu că în engleză "cookie" înseamnă chiar "fursec").

View Postmircea21, on Mar 10 2009, 00:33, said:

Ideea este ca utilizatorul român de rând să aibă o interfață, mai bine zis o legatură, cu calculatorul în limba română. Traducerile par nelalocul lor pentru cei ce s-au obișnuit cu variantele în alte limbi. De aceea, importantă este părerea ulilizatorilor care folosesc varianta în limba română.
Trebuie apreciată munca celor care se ocupă de traduceri.

Așa e, iar părerea celor care chiar folosesc softuri în română este pozitivă, ei nu protestează deloc cînd se folosesc termeni românești, ba chiar apreciază acest lucru. Trebuie înțeles de cei care doresc folosirea exclusivă a limbii engleze la softuri, că majoritatea populației unei țări vrea să folosească softuri traduse, iar asta indiferent de vîrstă sau de gradul de educație. În România aceste programe traduse n-au existat sau traducerile au fost de calitate proastă, dar asta nu înseamnă că majoritatea populației le-a respins vreodată. Dovadă e și numărul surprinzător de mare al celor care au contribuit la traducerea Facebook. E clar că eforturile în privința localizării ale celor de la Google și Microsoft i-au determinat pe mulți să vrea să folosească situri cu interfața în română.

View PostAdiJapan, on Mar 10 2009, 02:59, said:

Totuși e foarte bine că există unii ca Crisdiac care să ofere și alte opțiuni și să expice cum stau de fapt lucrurile, pentru ca lumea să aibă de unde alege și să facă alegerea în cunoștință de cauză. E naturală rezistența pe care o întîmpină din partea celor care s-au instruit în domeniul informatic exclusiv din surse în engleză, căpătînd impresia că termenii nu pot fi decît englezești.

Rezistența celor obișnuiți cu engleza e naturală, dar la fel de naturală e și dorința multora de a folosi softuri traduse în limba lor maternă. La asta se adaugă și calculele economice ale producătorilor de softuri, care au remarcat că programele au mai mulți utilizatori/cumpărători dacă se oferă și o interfață localizată (tradusă). Acum am văzut că Adobe de exemplu oferă spre descărcare gratuită fișierele de ajutor în format PDF pentru unele din softurile sale traduse ( http://www.adobe.com...port/photoshop/ ).

View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 12:21, said:

Haideți să haidem.
Mai întîi, verbul: ..................................
Am evidențiat unica instanță care se apropie cît de cît de ceea ce face un patch.
Aici, de acord cu AdiJapan, s-ar potrivi. Dar doar atunci. După, dispare orice urmă de dubiu că nu se potrivește:

Aici faci un raționament eronat. Te aștepți de exemplu ca în DEX termenul "petic" (și derivatele lui) să aibă deja un înțeles legat de softuri. Asta ar fi fost valabil dacă la momentul publicării dicționarului, softurile în română s-ar fi folosit pe scară largă de cel puțin 10 ani, în așa fel încît unii termeni să poată fi preluați de DEX. Uită-te mai degrabă la definiția din Merriam-Webster, care este DEX-ul american. Americanilor nu le este rușine că un cuvînt desemnează în același timp "o bucată de material folosită pentru a acoperi o gaură" și "o corectură sau o modificare minoră într-un soft".

=========================
1: a piece of material used to mend or cover a hole or a weak spot
2: a tiny piece of black silk or court plaster worn on the face or neck especially by women to hide a blemish or to heighten beauty
3 a: a piece of material (as adhesive plaster) used medically usually to cover a wound b: a usually disk-shaped piece of material that is worn on the skin and contains a substance (as a drug) that is absorbed at a constant rate through the skin into the bloodstream <a nicotine patch> c: a shield worn over the socket of an injured or missing eye
4 a: a small piece : scrap b: a part or area distinct from that about it <cabbage patch> c: a period of time : spell <was going through a rough patch>
5: someone or something equal or comparable —usually used in negative constructions <the new chairman isn't a patch on his predecessor>
6: a piece of cloth sewed on a garment as an ornament or Insignia ; especially : shoulder patch
7: a temporary connection in a communication system (as a telephone hookup)
8: a minor correction or modification in a computer program

http://www.merriam-w...ictionary/patch
========================

View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 12:21, said:

Doar conotații negative.
Dar, prin nu se știe ce minune, poate o să ajungă și la noi să însemne ceva pozitiv.

Și la americani sînt aceleași conotații, pe care tu le numești "negative" și asta nu i-a împiedicat să folosească "patch" și nu altceva. În definirea conceptelor tehnice nu se iau în considerație conotațiile negative sau pozitive ale cuvintelor, astfel de lucruri se iau în considerație doar în marketing, atunci cînd trebuie denumit un produs care e pus în vînzare și al cărui nume trebuie să fie plin de conotații pozitive, în așa fel încît lumea să dorească și din cauza asta să-l cumpere. Denumirea unui concept tehnic trebuie în primul rînd să ia în calcul cît de intuitiv e un anumit cuvînt, deci cît de ușor înțelege omul conceptul care se află în spatele cuvîntului în momentul în care aude prima oară de el. Și tocmai aici se vede superioritatea englezescului "patch" și a românescului "petic", ambele fiind ușor de înțeles și de reținut, chiar și de către nespecialiști.

View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 12:21, said:

Să zicem că sînteți fericiții și proaspeții posesori ai unei mașini noi și relativ scumpe.
După o lună, vă sună concesionarul (să nu zic dealer), și vă spune:
- Știți, producătorul a identificat o problemă la computerul de bord, trebuie să veniți cu mașina în service s-o peticim (să aplicăm un petic/să instalăm un petic?).
Cum vă sună?
Dacă vă sună bine, succes în folosirea lui pe mai departe.
Mie nu-mi.

Pentru un român, "petic" sună la fel cum sună "patch" pentru un american, deci ceva absolut obișnuit. Oricum nu mașina trebuie peticită, ci softul, ceea ce e cu totul altceva. Argumentul ăsta cu "sunatul" l-am tot auzit, de cele mai multe ori legat de vînzătorul de la magazinul de calculatoare, care s-ar șoca dacă cineva ar dori să cumpere de la el un "șoarece". Fals, nu s-ar șoca mai mult decît vînzătorul american căruia i se cere același lucru în engleză ("mouse"). Totul este o chestie de obișnuință. Dacă în România s-ar fi folosit "șoarece" în loc de "maus" încă din vremurile lui Windows 95, acum nimeni n-ar mai fi zis nimic. Încă o dată românii sînt singulari, în multe țări europene se folosește cuvîntul local pentru șoarece (souris - franceză, raton - spaniolă, myszy - poloneză, egeret - maghiară, fare - turcă, etc.) și nu rîde nimeni de asta, e ceva absolut normal.

View PostParpanghel, on Mar 10 2009, 12:21, said:

Om avea în română petic, dar avem și alte cuvinte, tot „românești”, mai apropiate ca înțeles. Precum revizie. Sau remediu.
Astfel, vulnerabilitate remediată/revizuită e chiar altceva decît vulnerabilitate peticită.
Și de-aia spun că petic este un termen nefericit ales.
Nu pentru că prefer varianta englezească.
„Peticul” e doar o traducere neadaptată.
A se vedea și în cazul petic_v1.20.01.009b.exe versus revizie_v1.20.01.009b.exe.

Revizie și remediu sînt termeni pretențioși. Există în România o tendință de a folosi cuvinte pretențioase, ceea ce este inversul a ceea ce se întîmplă în USA și de fapt este inversul a ceea ce se întîmplă în denumirea conceptelor tehnice. Dar "remediu" în plus de asta nu e potrivit, pentru că uneori un "patch" nu remediază nimic, ci adaugă funcționalități noi, sau scoate la suprafață unele ascunse. Cuvîntul "revizie" implică și el sensul de "corectură", ceea ce nu e întotdeauna cazul. Plus că verbul derivat produce construcții de genul "am revizuit softul", o exprimare nepotrivită pentru descrierea acțiunii de a instala un "patch". Cuvîntul "petic" rămîne cea mai bună opțiune.

===============================
A patch is a small piece of software designed to fix problems with or update a computer program or its supporting data.
..................................
Patches may also be released to change game rules or algorithms. [...] MMORPGs, which are typically very complex with large amounts of content, almost always rely heavily on patches following the initial release, where patches sometimes add new content and abilities available to players.

http://en.wikipedia....tch_(computing)
==========================

Edited by crisdiac, 10 March 2009 - 15:28.


Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate