Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

Primaria Sectorului 1 a premiat, ...

UE va limita tarifele la apeluril...

Probleme racordare la retea - un ...
 ANAF a inceput vanatoarea online&...

Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr
 Declaratia Unica 2.1.1.A.6

În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan

DOAR cataloage și oferte BF ...
 De ce se da Coca Cola gratis in B...

Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita
 

Traducerea softurilor în limba română

- - - - -
  • Please log in to reply
364 replies to this topic

#325
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

rom rom rom rum rum rum

Am explicat pe larg la adresele de mai jos care este părerea mea despre identitatea Rumînească, deci şi de ce scriu "RUMÎN" şi nu "ROMÂN". Forma "ROMÎN" am folosit-o ceva vreme, dar am renunţat pentru că şi ea este neautentică, conţinînd "O"-ul adăugat de latinOmani. În unele din mesaje trebuie derulat un pic, pentru că acest aspect nu e tratat chiar de la început.

http://forum.softped...2#entry13372228

http://forum.softped...8#entry13108643

http://forum.softped...6#entry13000072

http://forum.softped...6#entry12895284

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

So... care e problema daca engleza va inlocui romana in viitor (unul cam indepartat cred eu) ?

Problema e că pierderea limbii este primul pas către pierderea identităţii naţionale. Dacii şi-au pierdut întîi limba, apoi identitatea naţională şi în final au dispărut din istorie. În lipsa limbii dace, urmaşii dacilor au putut fi uşor spălaţi la creier de preoţii greco-catolici ai Şcolii Ardelene. Aşa se face că astăzi aceştia au ajuns să se considere "latini", cu strămoşi veniţi de la Roma, care de fapt n-au existat decît în propaganda inventată şi sponsorizată de Vatican. Sigur că acum s-ar întoarce roata şi le-ar veni rîndul la pierderea identităţii tocmai "latinilor", care odată cu preluarea englezei s-ar transforma în germanici. Cine sapă limba altuia...

Însă problema cea mare e că rumîna pur şi simplu nu merită să dispară, pentru că nu este inferioară englezei sau oricărei alte limbi. Faptul că populaţia nu mai are încredere în rumînă se datorează nu limbii, ci propagandiştilor latinomani şi anglomani, care au mutilat limba după cum au avut interesul, aducînd-o într-o stare jalnică, după care s-au apucat s-o calomnieze pentru a determina abandonarea ei şi înlocuirea cu o limbă europeană vestică.

Strategia latinomană de mutilare a limbii rumîne include:
- scrierea etimologică pe model latinist
- nefolosirea diacriticelor
- scoaterea din limbă a cuvîntului strămoşesc SÎNT şi înlocuirea lui cu cuvîntul străin SUNT
- inventarea literei inutile Â, care complică scrierea
- marginalizarea cuvintelor neaoşe şi înlocuirea lor cu cuvinte importate de origine latină, franţuzescă şi italienească.

Strategia anglomană de mutilare a limbii rumîne include:
- scrierea etimologică pe model anglicist
- nefolosirea diacriticelor
- importul masiv şi nejustificat de cuvinte englezeşti
- marginalizarea cuvintelor neaoşe şi înlocuirea lor cu cuvinte englezeşti neadaptate la limba rumînă
- utilizarea programelor de calculator în limba engleză
- proliferarea denumirilor şi inscripţiilor publice în limba engleză.

A se remarca asemănarea celor două strategii, anglomanii copiind practic o bună parte din strategia latinomană, tocmai pe motivul că aceasta a dat rezultate şi a slăbit enorm de mult limba rumînă, făcînd-o incapabilă să se apere în faţa agresiunilor lingvistice străine.

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Si chiar e posibil sa inlocuiasca toate limbele.

Ţi se pare. Rumînii sînt cam singurii care cad în fund la auzul şi vederea englezei, fiind gata să-şi abandoneze limba proprie pentru a o prelua. Acest lucru este explicabil. Latinomanii au săpat mereu limba rumînă la temelie, rupîndu-i rădăcinile neaoşe şi promovînd înstrăinarea ei prin importul masiv de cuvinte inutile şi prin inovaţii ortografice ridicole. Rumînii au fost învăţaţi de latinomani că limba rumînă e cu atît mai frumoasă cu cît e mai plină de cuvinte occidentale. Deci rumînii au importat cu plăcere cuvinte străine (ieri franţuzeşti, azi englezeşti), pentru că timp de peste 150 de ani au fost învăţaţi că aşa e bine. În plus de asta, comunisto-latinomanii din Academie au dat o lovitură cumplită limbii în 1993, cînd au complicat-o în mod inutil prin generalizarea scrierii cu litera propagandistică Â şi au învechit-o prin scoaterea cuvîntului modern SÎNT şi înlocuirea lui cu cuvîntul antic SUNT, care n-a existat niciodată în limba rumînă naturală vorbită de populaţie. A rezultat deci o limbă arhaizată şi complicată inutil, iar populaţia a resimţit asta la modul subconştient. Această acţiune nesăbuită a Academiei a fost cu atît mai nocivă cu cît s-a suprapus cu începutul ofensivei limbii engleze în ţara noastră, limbă care a devenit în scurt timp după 1990 singura limbă străină ştiută de un număr mare de rumîni, înlocuind franceza, care deţinuse acest loc timp de peste 100 de ani.

Deci în momentul în care limba engleză a început să se răspîndească în Rumînia, limba rumînă se afla într-o stare jalnică din cauza atacului academician din 1993, fiind percepută de populaţie ca o limbă învechită, care nu se putea compara cu engleza, o limbă modernă prin excelenţă. Nu e de mirare deci că limba rumînă, slăbită de academicienii latinomani, nu a putut opune rezistenţă englezei, aşa că s-a ajuns azi ca unii rumîni să accepte cu seninătate înlocuirea ei cu engleza. Cu alte cuvinte, norocul celorlalte popoare e că n-au avut latinomani care să le strice limba prin complicarea şi învechirea ei.

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Asta duce la nenumarate avantaje. Argumente impotriva, in afara de sclifoseli nationaliste perimate, n-am auzit.

Este bine că ai venit aici şi ţi-ai expus punctul de vedere. Eu am spus de multă vreme că există rumîni care ar renunţa imediat la limba lor maternă pentru a prelua engleza, însă mi s-a reproşat că exagerez. După cum se vede, n-am exagerat cu nimic, pentru că părerile tale sînt împărtăşite de mulţi alţii.

Însă nu trebuie să tratezi lucrurile cu superficialitate. De exemplu ar trebui să expui argumentele care te fac să consideri că rumîna ar trebui abandonată în favoarea englezei. Chestia cu "avantajele nenumărate", fără precizarea lor, nu constituie un argument.

Argumente contra există şi ele, doar că nu le iei tu în seamă. Unul din ele ar fi că operele culturale (populare şi culte) în limba rumînă ar deveni inaccesibile pentru o populaţie care nu va mai şti rumîna. În plus de asta, identitatea naţională rumînească nu va mai putea fi păstrată dacă se preia engleza ca limbă maternă. Nu mai vorbesc de identitatea etnică "latină", a cărei susţinere în noua situaţie lingvistică ar deveni şi mai ridicolă decît este azi.

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Asta cu tradusul softurilor e o chestie enervanta ca trebuie sa bajbai aiurea prin meniuri daca ai invatat initial din alta limba.

Păi problema se pune altfel. De ce ai învăţat iniţial folosirea softurilor în altă limbă decît cea maternă? De ce în Rumînia s-a spus ani de zile că limba rumînă nu este potrivită pentru informatică şi ca urmare alfabetizarea informatică a populaţiei trebuie făcută în engleză? Evident, din dispreţul faţă de limba rumînă al elitelor străinomane rupte de popor, dispreţ manifestat iniţial de latinomani, care au fost copiaţi în scîrba lor faţă de limba rumînă neaoşă de către anglomani.

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Altceva ce mai doriti? Poate si traducerea limbajelor de programare?

S-a mai discutat asta în paginile precedente. Traducerea softurilor implică doar traducerea interfeţei, cea cu care vin în contact utilizatorii. Codul-sursă, adică instrucţiunile care compun programul propriu-zis, nu poate fi tradus, pentru că programul n-ar mai funcţiona. Traducerea limbajelor de programare existente nu ar avea sens. Dar pot fi inventate limbaje de programare în rumînă, aşa cum au fost inventate în engleză sau în alte limbi.

 MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

majoritatea softurilor majore au si traducere in romana, unele o baga stadard la instalare (lucru enervant pt. astia ca mine)

O fi enervant pentru tine, dar pentru alţii este o bucurie că pot să folosească programe în limba lor maternă, pe care o cunosc mult mai bine ca engleza. Însă cum instalarea este o singură dată, iar apoi fiecare îşi poate alege limba preferată pentru interfaţa softului, nu cred că e o problemă prea mare pentru cei ca tine, care preferă o limbă străină limbii materne.

 _-_, on 01 iulie 2013 - 12:28, said:

Pe forumurile internationale unde se comunica despre probleme/ configuratii ale diverselor sisteme de operare (Windows, Linux, Android etc.) si al aplicatiilor populare (indiferent de platforma hardware) numitorul comun obligatoriu pentru participanti indiferent de limba lor de origine (engleza, spaniola, franceza, germana, chineza etc.) este limba engleza (internationala) in ceea ce priveste interfata S.O./ aplicatiilor. Astfel, chiar daca un utilizator utilizeaza, sa zicem, S.O. Windows in germana sau franceza, Microsoft Office in spaniola si S.O. Android in limba romana, va instala suportul de limba engleza pentru a putea comenta pe astfel de forumuri asupra mesajelor de eroare intoarse de aplicatii, asupra unei succesiuni de accesare a anumitor meniuri etc.

Nu e chiar aşa cum zici tu. Ţine cont de faptul că forumurile naţionale sînt mult mai folosite decît cele aşa-zis internaţionale, care în fapt sînt tot naţionale, pentru că şi americanii formează o naţiune. Este normal ca forumurile naţionale americane să fie în engleză. Caracterizarea acestor forumuri ca internaţionale este doar o iluzie, întreţinută de faptul că engleza este în momentul de faţă principala limbă de comunicare internaţională. Însă dacă ai să analizezi forumurile mari în engleză ai să descoperi că marea majoritate a celor care postează sînt vorbitori nativi de engleză, numărul acestora depăşind 360 de milioane la scară globală. Toate forumurile de pe internet sînt în fapt internaţionale, putînd participa oricine ştie limba folosită pe ele. Culmea e că deşi se spune că mulţi rumîni ştiu engleza, majoritatea rumînilor stau pe forumurile rumîneşti şi nu pe cele de limbă engleză. În plus de asta, cu toată anglomania din Rumînia, nu există nici măcar un singur forum important rumînesc de limbă engleză, adică "internaţional" după concepţia ta. Impresia că internetul se reduce la cel de limbă engleză este falsă. Forumurile chinezeşti (inclusiv pe probleme de calculatoare) sînt probabil mai mari decît cele americane, dar cum rumînii nu prea ştiu chineza, nici nu au cum să afle despre asta. Din păcate, mulţi rumîni sînt atît de îndrăgostiţi de engleză încît nu mai au ochi pentru nici o altă limbă în afara ei. Dragoste mare între "latini" şi o limbă germanică, ce mai...

 _-_, on 01 iulie 2013 - 12:28, said:

De asemenea, exista sanse mult mai mari de a gasi raspunsuri pentru probleme pe care le intampinam, daca utilizam ca si cuvinte cheie pentru un motor de cautare terminologia consacrata din limba engleza. Daca veti cerceta astfel de articole imprastiate pe diverse forumuri de discutii, veti descoperi ca exista foarte multi utilizatori care, desi pentru limba proprie beneficiaza de aplicatii traduse din limba engleza inca de la primele versiuni ale aplicatiilor, totusi opteaza pentru instalarea/ executarea aplicatiilor in limba engleza.

Problema e că cine nu ştie engleza la nivel mediu-avansat nu poate profita de bogăţia de materiale ajutătoare de care vorbeşti tu. Ba chiar trebuie să ştie engleza informatică, pentru că engleza literară nu e de mare ajutor în unele situaţii. Eu n-am dat de atît de mulţi utilizatori obişnuiţi care preferă softuri în engleză decît în cazul rumînilor, lucru şi el explicabil. Traducerea la SO Windows în rumînă este în continuare proastă, deşi s-au făcut cîţiva paşi pozitivi începînd cu Windows Vista.

 _-_, on 01 iulie 2013 - 12:28, said:

In alta ordine de idei, traducerea multor aplicatii in limba romana lasa de dorit (inconsistenta intre traduceri, denumiri care produc confuzii etc.), ca sa nu mai zic de situatii in care, de exemplu, denumirile unor ferestre sau etichete sub Windows (denumiri non-unicode) produc o alterare a diacriticelor daca dintr-un motiv sau altul nu dorim sa instalam suportul pt. Central European. De exemplu, daca renunt la afisarea "Western" (ceea ce presupune si un "restart") pentru aplicatiile care nu suporta Unicode, atunci nu voi mai vizualiza corect transcrierea fonetica a unor cuvinte din diverse dictionare si atunci, ma vad nevoit fie sa raman pe Western, fie sa rulez o copie a sistemului de operare intr-o masina virtuala in care sa beneficiez de setarile de care am alternativ nevoie, ceea ce este incomod. Probabil ca va mai dura multa vreme pana cand nu ne vom mai izbi de astfel de probleme. Pana atunci, personal voi prefera interfata in limba engleza pt. S.O. si aplicati.

Păi n-ai spus tu că intri în contact cu alţi programatori pe forumurile internaţionale? Vorbeşte cu ei şi află care e situaţia în ţările lor, poate că vei afla cum se poate îmbunătăţi situaţia de la noi. Mie nu mi-e clar la ce îţi trebuie ţie neapărat "transcrierea fonetică a unor cuvinte din diverse dicţionare". Parcă ai spus că eşti programator şi că lucrezi doar cu engleza. În afară de asta, există o groază de dicţionare pe internet, la fel de bune ca acelea sub formă de soft, dacă nu chiar mai bune, pentru că sînt actualizate mai frecvent. Cu ele n-ai probleme legate de afişarea transcrierilor fonetice.

Nu te acuză nimeni că foloseşti SO şi softuri în engleză. E preferinţa ta şi nu are nimeni dreptul să-ţi dicteze ce să faci pe calculatorul tău. Problema e atunci cînd apari pe forumul Softpedia şi încerci să inoculezi impresia că limba rumînă nu e potrivită pentru informatică, pentru că în opinia ta incompatibilitatea este atît de mare, încît rezultatul este haios. Te-am întrebat ce ţi s-a părut aşa de amuzant la nişte termeni rumîneşti folosiţi la poşta electronică şi nu mi-ai răspuns, pentru că nu era nimic amuzant, cuvintele menţionate de tine fiind traduceri corecte ale termenilor englezeşti.

Apoi ai dat exemplul cu traducerea lui BCC (Blind Carbon Copy), care chipurile s-ar fi tradus cu "Copie Oarbă la Indigo", prescurtat COI, de unde ar rezulta un rîs de neoprit, care spune totul despre cît de potrivită e rumîna pentru informatică. Dacă tot te socoteşti cunoscător de engleză, nu se poate să nu ştii că sintagmele englezeşti se traduc în rumînă inversat, în oglindă. Deci, BCC se traduce în rumînă sub forma CCB, adică Blind Carbon Copy se traduce de fapt în succesiunea Copy Carbon Blind, adică "Copie la Indigo Oarbă" (CIO), nu "Copie Oarbă la Indigo" (COI). În fapt, trucul folosit de tine este tipic pentru propaganda anglomană anti-rumînească.

Anglomanii ştiu că nu au nici un argument în favoarea impresiei lor că limba rumînă nu e potrivită pentru informatică, pentru că dacă franceza, germana, ceha, sîrba, rusa, spaniola, norvegiana, maghiara, etc. sînt folosite de vorbitorii nativi la calculatoare, atunci şi rumîna poate fi folosită, nefiind cu nimic inferioară altor limbi. Şi atunci anglomanii recurg la arma psihologică a ridiculizării rumînei, încercînd să stîrnească rîsul prin menţionarea unor aşa-zise traduceri nepotrivite, care de fapt sînt cu totul corecte. Însă corul anglomanilor se preface că se tăvăleşte pe jos de rîs, urmărind prin asta să influenţeze opinia audienţei, care şi ea ar trebui deci să respingă folosirea rumînei în informatică, o limbă primitivă şi învechită care ne face de rîs, motiv pentru care ar trebui abandonată în favoarea englezei.

Asta este strategia de atac a anglomanilor asupra limbii rumîne, aplicată de nenumărate ori pînă acum, începînd cu binecunoscutul "mouse", care chipurile nu se poate traduce ca "şoarece", pentru că nu-i aşa, cum să te duci la magazin şi să ceri un şoarece, vrei să se prăpădească vînzătorul de rîs, iar tu să intri în pămînt de ruşine? Culmea e că astfel de trucuri copilăreşti au ţinut ani de zile, aşa că acum rumînii trebuie să se chinuie cu un cuvînt străin, "mouse" care are cel puţin patru forme de plural, cu sau fără cratimă. Şi asta pentru că la vremea cînd s-a generalizat folosirea calculatoarelor personale în Rumînia, anglomanilor nu li s-a răspuns că rîd ca proştii, pentru că americanii şi englezii se duc la magazine şi cer şoareci pe limba lor, tot aşa cum o fac şi francezii, nemţii, ruşii, spaniolii, maghiarii, etc. Iar pe vînzătorii americani, englezi, francezi, nemţi, ruşi, spanioli, maghiari nu-i apucă deloc rîsul, ci li se pare ceva normal să li se ceară un produs pe numele din limba ţării în care se găseşte magazinul.

Scopul anglomanilor este crearea unei "Regiuni Autonome Englezeşti" în limba rumînă. Ei vor ca astfel să poată avea o zonă lingvistică independentă, un Ţinut Englezesc, care să nu fie sub incidenţa legilor ortografice şi gramaticale ale limbii rumîne, zonă pe care ei s-o mărească încetul cu încetul, slăbind autoritatea limbii rumîne, pînă la atacul final, cînd anglomanii vor cere ca rumîna să fie înlocuită cu engleza. Acest ţinut englezesc virtual, copiat după modelul ţinutului secuiesc, include în momentul de faţă scrisul fără diacritice, folosirea de cuvinte englezeşti cu scrierea şi pronunţia originală, utilizarea programelor de calculator în limba engleză.

#326
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,552
  • Înscris: 21.03.2013
Softurile in imba engleza sunt cele mai raspandite. Chiar daca unele aplicatii, inclusiv interfata sistemului de operare ar fi complet traduse in limba romana, tot am fi nevoiti sa utilizam si aplicatii noi sau freeware scrise in limba engleza. Deci, engleza pentru informatica devine la fel de necesara precum informatica in sine. Francezii care au fost obsedati sa aiba sistemul de operare tradus in limba franceza, aplicatii scrise in limba franceza si chiar limbaje de programare cu nume de cuvinte cheie, instructiuni, proceduri/ functii etc. in limba franceza, dupa ce si-au dat seama ca prin aceasta s-au rupt de restul lumii au revenit la limba engleza, in zilele noastre existand extrem de putini utilizatori de aplicatii scrise in Cobol pentru limba franceza, de exemplu si tot mai multi utilizatori de programe in limba engleza. La fel, germanii care au fost reticenti fata de limba engleza, astazi si-au dat seama cat de importanta este limba engleza in Internet. asa ca se vad tot mai multi nemti discutand in limba engleza pe forumuri internationale (de limba engleza), inclusiv spanioli, chinezi etc. Pe forumurile despre Android, de exemplu, unde se comunica mai mult despre terminale create pentru Europa, nu pentru U.S.A./ Australia/ NZ etc. cei mai multi utilizatori nu sunt vorbitori nativi de limba engleza ci, in principal, vorbitori de limbi din Europa de Est sau din Asia (tari in care se utilizeaza aceleasi frecvente ca la noi ceea ce implica versiuni de firmware originale sau modificate dar compatibile cu dispozitive specifice de la noi, nu de la americani, de exemplu).

#327
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,552
  • Înscris: 21.03.2013

 Crugasic, on 06 iulie 2013 - 21:31, said:

Apoi ai dat exemplul cu traducerea lui BCC (Blind Carbon Copy), care chipurile s-ar fi tradus cu "Copie Oarbă la Indigo", prescurtat COI, de unde ar rezulta un rîs de neoprit, care spune totul despre cît de potrivită e rumîna pentru informatică. Dacă tot te socoteşti cunoscător de engleză, nu se poate să nu ştii că sintagmele englezeşti se traduc în rumînă inversat, în oglindă. Deci, BCC se traduce în rumînă sub forma CCB, adică Blind Carbon Copy se traduce de fapt în succesiunea Copy Carbon Blind, adică "Copie la Indigo Oarbă" (CIO), nu "Copie Oarbă la Indigo" (COI). În fapt, trucul folosit de tine este tipic pentru propaganda anglomană anti-rumînească.

Ideea cu "rasul de neoprit" se aplica foar in cazul tau (stii ce se spune despre cei care rad mult/ de multe...), nu face parte din exprimarea mea.
In cazul sintagmei de mai sus "copia este oarba", nu "indigo-ul", iar limba romana nu obliga la o anumita topica in ceea ce priveste acordul in acest caz. S-a utilizat in traducere "Copie Oarba la Indigo", deci s-a creat deja un precedent, nu am inventat eu aceasta ordine. Stiu foarte bine cum se traduc sintagmele englezesti in limba romana, deci nu am nevoie de "prelegerile" tale.

Mi s-a parut penibila aceasta topica, tocmai pentru ca prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost: de ce nu s-a utilizat traducerea "Copie la Indigo Oarba" sau eventual "Copie in Carbon/ Carbune " (ca sa ramana prescurtarea "CC" la fel ca in limba engleza) sau un echivalent romanesc cu "B" in fata ca sa poata ramane prescurtarea "BCC" ca si in limba engleza, abreviere care se intalneste mult mai frecvent decat sintagma insasi.

#328
Paullik

Paullik

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,709
  • Înscris: 05.07.2008
Ne mai trebuie o Junimea ca sa luptam impotriva voastra!
Si junimistii luptau impotriva celor ce voiau sa-i zica cravatei "de gât legău" si militau impotriva traducerii literale a expresiilor.

Lasati informatica cum e, informatica e un domeniu in care engleza e regele, punct.
Din punctul meu de vedere faceti mai rau cu traducerile, la scoala informatica ar trebui prezentata cu termenii din lb. engleza (doar termenii tehnici, nu in totalitate in engleza), ca atunci cand elevul trece in productie, sa stie ce si cum, nu sa bajbaie toti termenii tehnici si sa intrebe: "cum i se spune la nod (intr-un graf) in engleza?" sau "cum se numeste arborele (structura de date) in engleza?" - caz real aici pe forum, acum vreo 2-3 zile.

Edited by Paullik, 07 July 2013 - 11:11.


#329
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

 _-_, on 07 iulie 2013 - 11:01, said:

Ideea cu "rasul de neoprit" se aplica foar in cazul tau (stii ce se spune despre cei care rad mult/ de multe...), nu face parte din exprimarea mea.
In cazul sintagmei de mai sus "copia este oarba", nu "indigo-ul", iar limba romana nu obliga la o anumita topica in ceea ce priveste acordul in acest caz. S-a utilizat in traducere "Copie Oarba la Indigo", deci s-a creat deja un precedent, nu am inventat eu aceasta ordine. Stiu foarte bine cum se traduc sintagmele englezesti in limba romana, deci nu am nevoie de "prelegerile" tale.

Mi s-a parut penibila aceasta topica, tocmai pentru ca prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost: de ce nu s-a utilizat traducerea "Copie la Indigo Oarba" sau eventual "Copie in Carbon/ Carbune " (ca sa ramana prescurtarea "CC" la fel ca in limba engleza) sau un echivalent romanesc cu "B" in fata ca sa poata ramane prescurtarea "BCC" ca si in limba engleza, abreviere care se intalneste mult mai frecvent decat sintagma insasi.
Nu știu de ce e nevoie să ne complicăm cu indigo, cu carbon sau cărbune  (?!) și alte prostii. Termenii nu trebuie neapărat calchiați, ci se pot crea și de la zero. Scopul pînă la urmă e ca acela care întîlnește termenul să înțeleagă ideea, nu să recunoască urme ale termenului englezesc.

În cazul de față există un termen foarte bun, folosit de exemplu în Mozilla Thunderbird: copie ascunsă. Este copie? Este. Este ascunsă? Este. Gata povestea.

 Paullik, on 07 iulie 2013 - 11:10, said:

Lasati informatica cum e, informatica e un domeniu in care engleza e regele, punct.
Din punctul meu de vedere faceti mai rau cu traducerile, la scoala informatica ar trebui prezentata cu termenii din lb. engleza (doar termenii tehnici, nu in totalitate in engleza), ca atunci cand elevul trece in productie, sa stie ce si cum, nu sa bajbaie toti termenii tehnici si sa intrebe: "cum i se spune la nod (intr-un graf) in engleza?" sau "cum se numeste arborele (structura de date) in engleza?" - caz real aici pe forum, acum vreo 2-3 zile.
Informatica e una, iar interfața programelor e alta. Informaticianul care se respectă trebuie să știe și engleză. Dar românul de rînd care folosește un ATM, un telefon, o aplicație de știri etc. nu trebuie obligat să vorbească alte limbi. Lui trebuie să-i dai interfața în română. Altfel e străin în țara lui.

E valabil pentru multe alte domenii. Un fizician, medic, inginer, muzician etc. care se respectă trebuie să știe engleză, ca să aibă acces la mai multe informații de specialitate decît cele disponibile în română. Asta e, trăim într-o perioadă cînd aproape orice domeniu de specialitate ai alege ești nevoit să înveți engleză. Dar asta nu înseamnă că și pentru a înțelege lecțiile de fizică de la școală, și pentru a merge la o consultație medicală etc. trebuie să știi engleză.

Cei care pentru pregătirea lor informatică vor să exerseze termenii în engleză n-au decît să-și pună interfața în engleză. Pentru restul e nevoie de interfețe în limbile lor.

#330
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

 _-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

Softurile in imba engleza sunt cele mai raspandite. Chiar daca unele aplicatii, inclusiv interfata sistemului de operare ar fi complet traduse in limba romana, tot am fi nevoiti sa utilizam si aplicatii noi sau freeware scrise in limba engleza.

Nevoia de care vorbești este dependentă de preferințele fiecăruia. Nu toată lumea e pasionată de calculatoare, încît să vrea să fie la curent cu ultimele softuri sau aplicații apărute. În fapt, marea majoritate a populației folosește calculatorul doar pentru cîteva activități simple, legate de informare sau comunicare. Este o greșeală să se afirme că toată populația trebuie să știe engleza pentru a avea acces la cele mai noi softuri, cînd celor mai mulți puțin le pasă de asta și în timpul liber își văd de viața și familia lor, nu stau să descarce și să testeze programe de calculator. Sigur că profesioniștii și pasionații de calculatoare trebuie să știe engleza pentru a fi la curent cu ultimele noutăți din informatică, dar aceste două categorii abia dacă ating procentul de 5% din populația totală. Restul sînt fericiți dacă sistemul de operare și cele 4-5 softuri pe care le folosesc în mod curent au traducere în rumînă.

 _-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

Deci, engleza pentru informatica devine la fel de necesara precum informatica in sine.

Această propoziție cuprinde esența propagandei anglomane, distilată pînă la forma de slogan spălător de creier. Tactica anglomanilor este să afirme repetat și cu tărie că informatica este o disciplină care nu se poate desfășura decît în engleză, restul limbilor fiind incompatibile cu această disciplină. Fraze ca "Vrei să folosești calculatorul, învață engleza!" sau "Cine nu știe engleza nu trebuie să folosească calculatorul" se regăsesc mereu în discursul anglomanilor îndreptat împotriva folosirii altor limbi în informatică. Ei se fac că nu văd faptul că în afară de Rumînia, care reprezintă un caz izolat, în toate celelalte țări europene populația folosește covîrșitor programele de calculator în limba maternă.

 _-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

Francezii care au fost obsedati sa aiba sistemul de operare tradus in limba franceza, aplicatii scrise in limba franceza si chiar limbaje de programare cu nume de cuvinte cheie, instructiuni, proceduri/ functii etc. in limba franceza, dupa ce si-au dat seama ca prin aceasta s-au rupt de restul lumii au revenit la limba engleza, in zilele noastre existand extrem de putini utilizatori de aplicatii scrise in Cobol pentru limba franceza, de exemplu si tot mai multi utilizatori de programe in limba engleza.

În lipsa argumentelor raționale, efortul propagandistic angloman se bazează pe manipularea psihologică obținută cu ajutorul unor sofisme, adică a unor raționamente false. Avem un astfel de exemplu în citatul de mai sus. Se încearcă să se acrediteze impresia că pînă și francezii, "băieții răi" ai opoziției față de dominația mondială a englezei, s-au dat pe brazdă și au cedat în fața evidenței că engleza e singura limbă a informaticii. Și tocmai de aceea, rumînii nu trebuie să rămînă ultimii retrograzi, care să țină la limba lor de țărani înapoiați în loc să adopte limba civilizației moderne, engleza. Însă argumentația anglomană e lipsită de bază, fiindcă francezii continuă să folosească sistemul de operare și softurile în limba lor maternă, nu în engleză. Sigur că și în Franța numărul anglomanilor a crescut, dar nu mai mult de 5% din totalul populației folosește SO și softurile în engleză, ceea ce e normal, acest procent cuprinzîndu-i doar pe unii profesioniști și pasionați de calculatoare. Iar acest lucru e valabil peste tot în lume, unde utilizatorii obișnuiți (peste 90% din populație) folosesc SO și softurile în limba maternă, nu în engleză.

Există și o excepție, care confirmă regula, anume Rumînia, unde probabil 80% din utilizatori folosesc SO și softurile în engleză. Cînd aud că rumînii se consideră latini, dar folosesc majoritar SO/softuri într-o limbă germanică, străinii rîd cu gura pînă la urechi, ca de o situație demnă de teatrul absurdului. Propaganda latinomană a susținut timp de 200 de ani că Rumînia este avanpostul latinității în estul Europei, și parcă tocmai pentru a desființa această minciună, Rumînia a ajuns acum groparul latinității în această regiune, veriga slabă care a cedat extrem de ușor la invazia englezei. Sub asaltul lingvistic germanic, latinitatea rumînească, inventată de preoții greco-catolici ai Școlii Ardelene în secolul 19, s-a prăbușit mai ușor ca Imperiul Roman sub asaltul triburilor germanice.

Anglomanii nu pot înțelege un lucru simplu, anume că traducerea softurilor nu decurge din obsesia unui popor sau a altuia cu propria limbă maternă, ci din obsesia comercianților de a face cît mai repede bani la scară planetară. Fără traducerea sistemelor de operare și a softurilor (inclusiv a jocurilor), comercianți ca Microsoft, Adobe, Google, Electronic Arts, etc. ar fi fost mult mai săraci ca în momentul de față, pentru că produsele lor ar fi fost folosite doar de cei care știu engleza sau acceptă să se chinuie cu o limbă străină pe care o cunosc aproximativ. Deci nici vorbă de obsesia francezilor cu franceza, a rușilor cu rusa, a chinezilor cu chineza, a germanilor cu germana, a japonezilor cu japoneza, a spaniolilor cu spaniola, etc.

Decizia de a traduce în limbile folosite de sute de milioane de oameni a fost una strict economică, neavînd nimic naționalist în ea, tocmai pentru că a venit din partea producătorilor de softuri, majoritatea americani, care au intuit cîștigurile rapide ce se pot realiza astfel. Nici unui afacerist nu-i convine să aștepte ca locuitorii unei țări să învețe o limbă străină ca să poată folosi pe deplin un anume produs, cînd el poate să ofere produsul localizat și banii vor începe să curgă rapid. Obsesia cu limba maternă a existat doar din partea unor minorități naționale care au fost dispuse să dea bani pentru traducere, avînd nevoie urgentă de SO în limba lor pentru a contracara deznaționalizarea lingvistică agravată de adoptarea limbii majoritare pentru domeniul informaticii. Însă asta a fost în trecut, pentru că pe parcurs MS și-a dat seama că investiția de a traduce Windows în cît mai multe limbi de pe glob este mică față de beneficiile obținute ulterior prin cucerirea unei piețe oricît de mici, care este bucuroasă să aibă traduse sistemul de operare și softurile incluse cu el. Repet, un utilizator obișnuit nu are nevoie decît de un sistem de operare și de cele cîteva softuri incluse odată cu acesta pentru a fi mulțumit.

În ce privește limbajul de programare COBOL, în afară de faptul că este total depășit de o bună bucată de vreme, nu văd de ce este folosit ca argument în această discuție, al cărei titlu spune clar că se referă la traducerea softurilor, nu a limbajelor de programare.

 _-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

La fel, germanii care au fost reticenti fata de limba engleza, astazi si-au dat seama cat de importanta este limba engleza in Internet. asa ca se vad tot mai multi nemti discutand in limba engleza pe forumuri internationale (de limba engleza), inclusiv spanioli, chinezi etc. Pe forumurile despre Android, de exemplu, unde se comunica mai mult despre terminale create pentru Europa, nu pentru U.S.A./ Australia/ NZ etc. cei mai multi utilizatori nu sunt vorbitori nativi de limba engleza ci, in principal, vorbitori de limbi din Europa de Est sau din Asia (tari in care se utilizeaza aceleasi frecvente ca la noi ceea ce implica versiuni de firmware originale sau modificate dar compatibile cu dispozitive specifice de la noi, nu de la americani, de exemplu).

Ceea ce ai observat tu este normal, pentru că limba engleză a ajuns practic singura limbă utilizată pe plan internațional pentru comunicarea între popoare de limbi diferite. Însă asta nu înseamnă că nemții, spaniolii, chinezii și alții pe care i-ai văzut discutînd în engleză, folosesc SO și softurile în engleză sau că ei susțin că toți utilizatorii, indiferent de limba lor maternă, ar trebui să folosească doar engleza la calculatoare. Pe de altă parte, prin faptul că tu nu știi nici o altă limbă în afară de engleză, ai tendința să crezi că nu există forumuri despre calculatoare sau tablete decît în engleză. Nici vorbă de așa ceva, există forumuri despre aceste lucruri în toate limbile lumii, și ele sînt frecventate de populațiile respective mai mult decît cele în engleză. Uite de exemplu forumul Softpedia, la ale cărui discuții participă mult mai mulți rumîni decît la cele de pe forumurile americane cînd vine vorba de calculatoare sau tablete, și asta deși majoritatea rumînilor folosesc SO/softuri în engleză. Nu mai vorbesc de forumurile franțuzești sau nemțești, pe care postează mult mai mulți francezi sau nemți decît pe cele americane. Dar atunci cînd nu știi decît o singură limbă străină, pe care o iubești cu toată ființa ta, ai impresia că restul de limbi au dispărut...

 _-_, on 07 iulie 2013 - 11:01, said:

Ideea cu "rasul de neoprit" se aplica foar in cazul tau (stii ce se spune despre cei care rad mult/ de multe...), nu face parte din exprimarea mea. In cazul sintagmei de mai sus "copia este oarba", nu "indigo-ul", iar limba romana nu obliga la o anumita topica in ceea ce priveste acordul in acest caz. S-a utilizat in traducere "Copie Oarba la Indigo", deci s-a creat deja un precedent, nu am inventat eu aceasta ordine. Stiu foarte bine cum se traduc sintagmele englezesti in limba romana, deci nu am nevoie de "prelegerile" tale.

Tocmai că mie nu mi se aplică chestia cu rîsul, din moment ce eu am susținut mereu că rumîna este foarte potrivită pentru orice domeniu de activitate, oricît de vechi sau de modern, deci și pentru informatică. Tu ai fost cel care a spus că e amuzantă traducerea anumitor termeni din engleză în rumînă și eu ți-am răspuns că nu e nimic de rîs, traducerile respective fiind corecte. Pur și simplu tu te-ai comportat ca un angloman tipic, cum au mai fost atîția pe acest fir de discuție, iar eu ți-am arătat că strategia asta de ridiculizare a limbii rumîne cu exemple penibile, fabricate special, nu mai merge în momentul de față, deși a mers în trecut și este responsabilă pentru procentul mare de rumîni care nu-și folosesc limba maternă la calculatoare.

Evident că copia este oarbă și nu indigoul, lucru subliniat de faptul că acordul adjectivului ("oarbă") se face cu copia (feminin), nu cu indigoul (neutru). Însă în plus de asta, trebuie să ții cont de faptul că cuvîntul "indigo" există în limba rumînă probabil de sute de ani, nu a apărut odată cu limba engleză, deci n-are nici un rost să fie articulat cu cratimă așa cum faci tu ("indigo-ul"). Eu am spus de mai multe ori că această invazie de englezisme scrise ca în original și articulate cu cratimă va duce în final la articularea tuturor cuvintelor cu cratimă, indiferent dacă provin din engleză sau nu, pentru că populația nu are chef să se complice cu tot felul de reguli complicate bazate pe pronunțarea cuvintelor. Asta demonstrează încă o dată influența nocivă a englezismelor neadaptate asupra limbii rumîne, care nu avea nevoie de această complicație inutilă a articulării cu cratimă.

Dar într-o limbă unde este promovată de către lingviștii contemporani scrierea scindată a unui sunet pe criterii poziționale (Î și Â), este normal să fie promovată de către aceiași lingviști articularea scindată (cu cratimă și fără cratimă) pe criterii de pronunție. Acțiunea îndelungată a etimologismului latinoman asupra lingviștilor rumîni a dus la deficiențe grave în ce privește spiritul practic al acestora, astfel că ei au ajuns să îmbrățișeze acum și cauza anglomană, a scrierii și pronunțării cuvintelor englezești ca în original, într-un dispreț total față de ușurința de scriere și pronunțare a limbii rumîne. Măcar lingviștii sînt consecvenți în contribuția lor la distrugerea din interior a limbii rumîne, ghidîndu-se în stabilirea regulilor ortografice după limba folosită de reprezentanții cei mai vocali ai populației "culte", care de 200 de ani încoace sînt niște străinomani cît se poate de inculți în domeniul lingvisticii și cît se poate de porniți pe desființarea ușurinței de comunicare în limba rumînă, pentru ca aceasta să-și piardă prestigiul și să poată fi înlocuită cu o limbă străină...

 Paullik, on 07 iulie 2013 - 11:10, said:

Ne mai trebuie o Junimea ca sa luptam impotriva voastra!
Si junimistii luptau impotriva celor ce voiau sa-i zica cravatei "de gât legău" si militau impotriva traducerii literale a expresiilor.

Te înșeli profund. Junimiștii nu erau nici pe departe străinomani, deși mulți își făcuseră studiile în străinătate. Junimiștii promovau o atitudine rațională față de limbă, care era la polul opus față de atitudinea ideologizantă a latinomanilor de atunci. Dacă junimiștii ar mai exista azi, ei ar fi contra englezirii limbii rumîne.

Eminescu iubea cel mai mult cuvintele neaoșe rumînești și era contra înstrăinării limbii prin importul excesiv de neologisme, așa cum făceau la vremea aceea latinomanii, și cum fac azi anglomanii.

<-----------------------Începutul citatului------------------------->
Sînt acum patruzeci de ani cînd Eminescu și-a început studiile universitare, lupta pentru puritatea limbii românești era în toiul ei și tot naționalistul cu oarecare știință de carte ținea să sporească limba maicii sale cu cîteva vorbe.

După ce se hotărîse odată [de către latinomanii extremiști ai Școlii Ardelene] că au să fie scoase din limba noastră toate vorbele care nu pot să fie derivate din limba latinească, rămăseseră de tot puține vorbele de care puteam să ne folosim și foarte adeseori eram nevoiți să ne ajutăm cu vorbe împrumutate fie din limba latinească, fie din vreuna din limbile neolatine.

Erau însă și oameni de o fire mai îndărătnică, pe care numai cu anevoie îi puteai îndupleca să se lepede de vorbele cu care erau deprinși. Eminescu era și el dintre aceștia. El avea multă slăbiciune pentru muzica limbii românești și zicea că neologismele pocesc muzica, aceasta fiindcă ele nu pot să fie rostite ca vorbele românești cele adevărate. Ceea ce-i atingea plăcut urechea erau mai ales sunetele "ea", "oa", "ie", "ă", "î", care lipsesc în neologisme, îndeosebi în versuri cînd fie ritmul, fie rima îl silea s-o facă aceasta.

Pornit odată în felul acesta, a ajuns "puritan" în înțelesul că limba e cu atît mai curată, cu cît mai puține sînt în ea neologismele. Bucovinenii, elevi ai lui Aron Pumnul, țiind și ei la vorbele vechi, erau neobosiți născocitori de vorbe derivate din ele, ca "sciemînt" în loc de "filosofie", ori "întîmplămînt" în loc de "istorie". Blăjenii, elevi ai lui Cipariu, își băteau mereu capul să derive din limba latină vorbe pe care într-adevăr le-am împrumutat de la slavi, de la greci ori de la maghiari, ca "Slatina" din "Stellatina". Eminescu lua în bătaie de joc pe acești sporitori ai comorii de vorbe. După părerea lui, vorbele nu se născocesc, ci răsar ca firele de iarbă de cîmp; limba românească nu e, cum se zicea, "fiica" celei latine, ci mai veche decît aceasta, și românească e orișicare vorbă de care se folosesc toți românii, fiindcă o rostesc ușor, le sună bine la ureche și are pentru dînșii un înțeles bine hotărît. El nu mai cerceta dar originea vorbei, ci o prețuia după valoarea ce i-o dă întrebuințarea. Neologismele i se păreau vorbe de puțină valoare nu numai pentru că sînt puțini cei care le înțeleg, ci și pentru că înțelesul lor e oarecum sec, ca al tuturor termenilor tehnici. Era deci cuprins de o vie bucurie cînd putea să "dezgroape" o vorbă, adecă să introducă în limba literară o vorbă răspîndită în popor, de care alți scriitori nu se folosesc, fie chiar și un provincialism, și era neobosit scrutător al limbii vorbite.
[...]
Bună și frumoasă era pentru noi [Eminescu și Slavici] numai limba pe care o învățaserăm fiecare în satul său: trebuia dar să ne simțim ademeniți [atrași] de Junimea, care stabilise principiul că limba cea bună viețuiește în graiul poporului și că unitatea culturală [a românilor care trăiau atunci în state diferite] nu se poate restabili decît exprimînd în limba aceasta adevărul, care e pretutindeni același.

Ioan Slavici: Amintiri (Editura Pentru Literatură, București, 1967) : pag. 34-35 și 74
<-----------------------Sfîrșitul citatului------------------------->

În ce-l privește pe "gîtlegău", acest cuvînt are un corespondent perfect în engleză, pe "necktie", de care americanilor nu le e deloc rușine. Dacă americanii nu rîd de "necktie" ("gîtlegătură"), nu există nici un motiv ca rumînii să rîdă de "gîtlegău", fiind vorba de același cuvînt reprodus în limbi diferite. Numai anglomanii spun că un rumîn va rîde de "gîtlegău", dar îl va folosi fără probleme pe "necktie", pentru că asocierea cuvintelor "gît" și "legătură" sună penibil în limba rumînă, dar sună elevat în limba engleză. Engleza este în opinia anglomanilor o limbă care înnobilează tot, iar rumîna o limbă care înjosește tot, deci cuvintele englezești nu trebuie traduse, pentru că astfel se pierde farmecul lor, ce nu poate fi reprodus într-o limbă grosolană ca rumîna.

 Paullik, on 07 iulie 2013 - 11:10, said:

Lasati informatica cum e, informatica e un domeniu in care engleza e regele, punct.
Din punctul meu de vedere faceti mai rau cu traducerile, la scoala informatica ar trebui prezentata cu termenii din lb. engleza (doar termenii tehnici, nu in totalitate in engleza), ca atunci cand elevul trece in productie, sa stie ce si cum, nu sa bajbaie toti termenii tehnici si sa intrebe: "cum i se spune la nod (intr-un graf) in engleza?" sau "cum se numeste arborele (structura de date) in engleza?" - caz real aici pe forum, acum vreo 2-3 zile.

Materiile predate în școală trebuie să fie pe înțelesul tuturor, pentru că școala oferă o pregătire generală, nu una particulară pentru un anumit domeniu. Școala trebuie să producă oameni care să aibă niște cunoștințe de bază în ce privește disciplinele umaniste, științifice și tehnice. Informatica este doar una dintre aceste discipline și nu este situată ca importanță deasupra celorlalte. Pentru ca noțiunile din materiile predate în școală să fie înțelese cît mai ușor, ele trebuie predate integral în limba maternă, în acest fel elevii putînd și să le memoreze mai bine. Cine vrea să urmeze o carieră într-un anumit domeniu de activitate, poate să citească în timpul liber ce cărți vrea și în ce limbă crede că îi va fi de cel mai mare ajutor pentru obținerea unui loc de muncă în domeniul respectiv.

Atîta timp cît școala este finanțată de la bugetul de stat, trebuie ca limba oficială a statului să fie cea în care să se facă predarea cunoștințelor, pentru că menirea școlii este să producă cetățeni care să se înțeleagă între ei în limba oficială a statului, nu într-o limbă corcită după moda lingvistică de moment, care se poate schimba de la o generație la alta. Folosirea în școală a limbii rumîne este deci esențială pentru ca generațiile să se poată înțelege foarte ușor între ele, inclusiv la locul de muncă.


#331
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006
Nu e nici prima și cu siguranță nici ultima traducere aberantă din interfețele românești de soft, dar iată ce mă anunță Adobe:

„Această actualizare se adresează problemelor ridicate de clienţi şi vulnerabilităţilor în materie de securitate. Adobe recomandă instalarea întotdeauna a celor mai recente actualizări.”

Bănuiesc că traducătorul avea originalul în față și i-a fost greu să-și desprindă ochii de cuvîntul addresses. Mai bănuiesc că traducătorul era fie foarte obosit, fie foarte incompetent. Nu poți să spui în română că o actualizare se adresează problemelor. În ce limbă vorbește actualizarea asta? Iar problemele și vulnerabilitățile ce limbă vorbesc?

Iată și originalul:

„This update addresses customer issues and security vulnerabilities. Adobe recommends that you always install the latest updates.”

Aha! Care va să zică în engleză actualizarea nu stă de vorbă cu problemele, ci le rezolvă. Doar în română se fac adresări fără rost, fără a rezolva mare lucru.

Apoi ce-o fi fost în mintea traducătorului cînd a folosit o exprimare atît de impersonală și nenaturală ca „Adobe recomandă instalarea întotdeauna”? Uite cum e în engleză, foarte personal și foarte natural: „Adobe recommends that you always install [...]”. Ar fi putut și traducerea românească să sune la fel de bine dacă traducătorul ar fi spus: „Adobe vă recomandă să instalați întotdeauna cele mai recente actualizări”.

Nu știu care băieți fac traducerile în română pentru Adobe, dar nu par să fie capabili de treabă bună.

Ca să nu mai spun că în timpul instalării se afișează mai multe mesaje, dintre care unul sună așa: „Se optimizeaz? performan?ele”, cu semne de întrebare cu tot. Prin comparație, faptul că diacriticele de la Ș și Ț sînt sedile în loc de virgule (acolo unde totuși literele românești se afișează bine) e un fleac.

E păcat. Adobe a fost cîndva una din foarte puținele firme care s-au îngrijit ca textele românești să poată fi scrise corect (Ș și Ț cu virgulă), pe vremea cînd Microsoft se făcea că plouă cînd i se cerea să rezolve problema, iar Academia Română încă nu aflase că ar exista vreo problemă. Mde, una caldă și una rece.

#332
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,552
  • Înscris: 21.03.2013
Nu ar fi mai simplu sa largim sfera semantica a verbului "a (se) adresa" din limba romana in asa fel incat sa cuprinda si sensul respectiv din limba engleza? Mai exista si alte mutatii semantice in ceea ce priveste utilizarea anumitor "false friends" (ban < a bana, actual, eventual, magazin, mizerabil, a prezerva/ prezervativ etc.)...

#333
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

 _-_, on 07 octombrie 2013 - 08:17, said:

Nu ar fi mai simplu sa largim sfera semantica a verbului [...]?
O fi mai simplu, dar nu așa funcționează limbile. Sensul cuvintelor nu se stabilește prin ședințe sau prin decizii ale cuiva, ci natural, de la sine. Sensurile sînt cele care se constată în uz, nu cele pe care le impune cineva. Fac excepție unii termeni juridici, științifici etc. care trebuie definiți convențional, cu maximă precizie.

Dacă, dintr-un motiv sau altul, vorbitorii vor ajunge să spună a adresa cu sensul de „a se ocupa de, a rezolva”, atunci sensul cuvîntului se va lărgi. Dar asta nu pentru că ne propunem noi (care noi?) în mod conștient să-l lărgim, ci pentru că în uz observăm că s-a lărgit, post factum.

Și dacă sensul se va lărgi, atunci verbul cu noul sens nu are motiv să fie reflexiv. El s-ar folosi astfel: „Această actualizare adresează problemele ridicate de clienţi” (adică le rezolvă). Dimpotrivă, folosirea ca verb tranzitiv ar fi favorizată tocmai de faptul că celălalt sens (cel actual, de abordare orală sau în scris a cuiva) apare de obicei în construcții reflexive.

#334
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,552
  • Înscris: 21.03.2013
Exemplul de mai sus reprezinta exact acest caz: utilizarea termenului cu sensul din engleza in mod "natural", nu stabilit prin "sedinte sau decizii ale altcuiva"... Eu am intalnit exact acelasi mod de utilizare cu mai multe ocazii in surse diferite, de unde rezulta ca s-au creat deja precedente. Ma indoiesc ca exista cineva care nu pricepe despre ce este vorba (in contextul respectiv).

#335
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

 _-_, on 07 octombrie 2013 - 12:24, said:

Exemplul de mai sus reprezinta exact acest caz: utilizarea termenului cu sensul din engleza in mod "natural", nu stabilit prin "sedinte sau decizii ale altcuiva"... Eu am intalnit exact acelasi mod de utilizare cu mai multe ocazii in surse diferite, de unde rezulta ca s-au creat deja precedente. Ma indoiesc ca exista cineva care nu pricepe despre ce este vorba (in contextul respectiv).
Eu vorbesc aici de calitatea deplorabilă a unei traduceri de interfață, care traducere trebuia făcută de cineva în stare s-o facă, nu de cineva care amestecă limbile în mod „natural”. Afirmația mea cu ședințele se referea strict la afirmația dumneavoastră cu „ar fi mai simplu să lărgim”.

Eu unul n-am mai întîlnit cuvîntul ăsta folosit atît de aberant. Credeam că românii știu ce înseamnă a se adresa și că nici unul nu-i poate da sensul „a rezolva” sau „a se ocupa”.

În evoluția limbii „precedentele” pot avea cel mult un efect de declanșare a unei schimbări, dar cu foarte puține excepții declanșările astea se sting rapid și fără efect. Pentru ca ele să ducă la modificări definitive e nevoie de depășirea unei mase critice. Sînt convins că, cu toată ignoranța mea asupra răspîndirii acestui barbarism, el e departe de acea masă critică.

Nu trebuie să judecați capacitatea de înțelegere a cuvîntului în acel context din perspectiva cuiva care știe destulă engleză că să cunoască și acest sens al lui address. Eu sînt sigur că acea formulare sună extraterestru pentru foarte mulți români. Cum adică o actualizare se adresează unei probleme?! Să fim serioși. Lumea poate cel mult ghici înțelesul din restul cuvintelor, dar altfel în română a se adresa nu are nicicum un asemenea sens.

#336
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005
Eu nu-s ”angloman”, ci cel mult anglofil. Viața a făcut să gîndesc, să vorbesc și să scriu bine englezește înainte de a merge la școala primară românească. Cu toate astea, iubesc limba română, care a rămas și ”de suflet”, și ”primară”.

Părerea mea e că nefericirile astea - care nici măcar nu-s ”false friends” - originează în necunoașterea (sau cunoașterea deficitară, insuficientă) a ambelor limbi. Și am constatat că nu contează care ar fi limba maternă/limba adoptată într-o astfel de ecuație. Fundamental, dacă subiectul nu stăpînește bine limba de origine, nu va stăpîni rezonabil nici o altă limbă. Da, e atît de simplu.

Strict referitor la verbul ”to address”, am remarcat la români că trag aceeași paralelă inflexibilă la sensul unic al cuvîntului autohton ca și la ”to observe”. Ei, asta rar înseamnă altceva decît necunoașterea ambelor limbi. Situații similare există între oricare alte două limbi diferite.

Dar pentru că vorbim exclusiv de softuri, țin să subliniez că unicul limbaj informatic realmente universal este codul-mașină. 0 și 1. Limba maternă nu mai contează. Dar puțini ajung acolo.

Edited by Parpanghel, 07 October 2013 - 21:31.


#337
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,552
  • Înscris: 21.03.2013
Taoistii spun ca esenta existentei este yin si yang, dar au spus-o in chineza.
Cine mai utilizeaza azi codul binar pentru exprimarea unei instructiuni a microprocesorului? De multa vreme se utilizeaza coduri mnemonice din limba engleza pentru fiecare instructiune si o sintaxa pe care asamblorul o traduce in cod masina. Pana si compilatoarele pentru limbajele de nivel mediu/ inalt utilizeaza (aproximativ) aceleasi cuvinte cheie in inline assembler in locul codurilor binare (din cate cunosc, numai limbajul BASIC obliga in trecut la utilizarea codurilor binare/ hexazecimale ale instructiunilor). Programatorii din intreaga lume utilizeaza astazi acelasi limbaj derivat din cuvinte ale limbii engleze si nu a simtit nimeni nevoia sa le schimbe, deci exista deja un limbaj universal ;)
Nici eu nu sunt agloman. Insa limba engleza a devenit azi pentru marea majoritate a oamenilor o limba universala (cum era limba latina din Antichitate pana la Renastere). Nu putem sa nu ii recunoastem potentialul de a deveni o a doua limba (necesara in contextul globalizarii) pentru toti cei care nu sunt vorbitori nativi de engleza.

#338
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005

 _-_, on 07 octombrie 2013 - 21:57, said:

Taoistii spun ca esenta existentei este yin si yang, dar au spus-o in chineza.
Cine mai utilizeaza azi codul binar pentru exprimarea unei instructiuni a microprocesorului? De multa vreme se utilizeaza coduri mnemonice din limba engleza pentru fiecare instructiune si o sintaxa pe care asamblorul o traduce in cod masina. Pana si compilatoarele pentru limbajele de nivel mediu/ inalt utilizeaza (aproximativ) aceleasi cuvinte cheie in inline assembler in locul codurilor binare (din cate cunosc, numai limbajul BASIC obliga in trecut la utilizarea codurilor binare/ hexazecimale ale instructiunilor). Programatorii din intreaga lume utilizeaza astazi acelasi limbaj derivat din cuvinte ale limbii engleze si nu a simtit nimeni nevoia sa le schimbe, deci exista deja un limbaj universal Posted Image
Nici eu nu sunt agloman. Insa limba engleza a devenit azi pentru marea majoritate a oamenilor o limba universala (cum era limba latina din Antichitate pana la Renastere). Nu putem sa nu ii recunoastem potentialul de a deveni o a doua limba (necesara in contextul globalizarii) pentru toti cei care nu sunt vorbitori nativi de engleza.

Omule, ești victima multor confuzii. Și nu caut să te jignesc spunînd asta, ci doar să te ajut să le depășești. Dacă vrei.

Ce spui tu în prima parte e practic recunoașterea spuselor mele, dar cu ranforsarea convingerii tale, cu limba engleză, pe care o confunzi cu limbajele de programare. E drept că multe dintre limbajele de programare dominante în Vest sînt practic cuvinte și/sau succesiuni de cuvinte englezești, dar te-aș invita să te uiți un pic la prietenii noștri asiatici (inclusiv ruși). Indiferent de limbă, probabil știi că softurile sînt nimic altceva decît instrucțiuni logice. Care inevitabil sfîrșesc, toate, în cod-mașină. Cunosc persoane care pot programa direct în cod-mașină. E drept, sînt extrem de rare, dar există. Iar limba chiar nu are importanță. Codul-mașină este ceva mai mult decît codul binar sec, în sensul clasic, pentru că include întreaga gamă de caractere posibile (ASCII sau altfel), care servesc ca orientatori, operatori sau divizori logici. În loc de {input value=}x{/value} avem, să zicem, ¶¹¿. Dar reprezentată logic, prin simboluri, sintaxa va fi aceeași.
Sîntem foarte aproape de ”programarea neurolingvistică”, în care vom putea scrie ce programe ni se arată nouă (prin comenzi verbale; comunicare directă cu mașina), dar și astea înseamnă tot cod-mașină, sau direct cod binar, în cele din urmă.

Limba engleză a rămas doar una din limbile relativ universale cu care Occidentul se mai mîndrește. Mult mai mulți vorbitori și utilizatori curenți are chineza.

Uite, întîmplarea face ca eu să vorbesc și să scriu în limba engleză mai bine decît destul de mulți nativi ai spațiului anglofon. Asta nu m-a împins niciodată să abandonez în vreun fel limba română. Și nici nu înseamnă că aș cunoaște TOATE subtilitățile regionale (în indiferent care dintre limbi). Dar admit că e bine să cunoști cît mai multe limbi de cît mai largă circulație. Engleza e doar una dintre ele. Franceza e fascinantă în sine. Și spaniola. Și araba, și chineza. Ba, chiar, în contextul globalizării (dacă e să dureze, pe termen lung), mult mai utilă ar fi chineza.

Engleza e un caz special. Da, limbă germanică (saxonă), dar cu atît de multă latină în ea că e dureros să văd cuvinte practic identice cu ale noastre ”reintroduse” cu iz englezesc doar de amorul artei. Site și location.fiind cele mai frecvente. Avem sit, avem loc, dar cumva simțim o pornire perversă de a le zice sait sau locație - nu știu de ce. Dacă e să admirăm ceva la engleză, ceva demn de imitat, eu aș propune să fie flexibilitatea limbii.Lor nu le e rușine să dea unor cuvinte vechi sensuri noi, și nu ar trebui să ne fie nici nouă.

Edited by Parpanghel, 07 October 2013 - 22:49.


#339
Rabbit

Rabbit

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,085
  • Înscris: 28.11.2001
Pentru cei care citesc multe texte tehnice în engleză o astfel de exprimare vine de la sine, cu atât mai mult cu cât respectivii nu compensează prin lecturi de altă factură, preferabil în limba română. Am observat pe pielea mea că la traducerea orală rapidă a unui text din engleză în română întâmpin probleme similare: dacă întâlnesc un cuvânt cunoscut în engleză căruia îi corespunde în română ori un false friend, ori un barbarism (de tipul verb în engleză la care se adaugă un sufix românesc), am tendinţa să-l traduc într-o romgleză nedorită. În plus, am tendinţa să folosesc neologisme de ultimă oră, aflate la limita corectitudinii, pe care bunica în mod sigur nu le-ar înţelege, însă interlocutorul meu da. De asemenea, o exprimare îngrijită în limba română presupune frecvent anumite inversiuni ale cuvintelor în frază în comparaţie cu engleza, deci nu o traducere mot-a-mot.

Ca să exemplific, am deschis pagina Pentium III de pe Wikipedia în engleză şi am luat câteva texte la întâmplare.

originial:
The Pentium III (marketed as Intel Pentium III Processor) [...]
The most notable difference was the addition of the SSE instruction set [...] and the introduction of a controversial serial number embedded in the chip [...]
This revision is an intermediate step between Coppermine and Tualatin [...]

traducere orală rapidă:
Brandul Pentium III (marketat ca Intel Pentium III Processor) [...]
Cea mai notabilă diferenţă a fost adiţia setului de instrucţiuni SSE [...] şi introducerea controversatului număr serial embedduit în cip [...]
Această revizie e un pas intermediar între Coppermine şi Tualatin [...]

traducere pe care aş face-o pentru un articol scris:
Marca Pentium III (comercializată ca Intel Pentium III Processor) [...]
Diferenţa cea mai importantă a reprezentat-o adăugarea setului de instrucţiuni SSE [...] şi introducerea controversatului număr serial încorporat în cip [...]
Această revizie este una intermediară între Coppermine şi Tualatin [...]

 _-_, on 07 octombrie 2013 - 21:57, said:

...

 Parpanghel, on 07 octombrie 2013 - 22:44, said:

...

Limbajul de asamblare (ASM) este încă folosit în anumite situaţii pentru scrierea unor coduri scurte care comunică direct cu procesorul. (Aproape) nimeni nu mai programează direct în codul maşină, dar ASM-ul este apropiat de acesta.

BASIC este un limbaj de nivel înalt - chiar foarte înalt aş zice - şi este foarte departe (din punct de vedere al utilizării) de limbajul binar al microprocesorului.

Edited by Rabbit, 07 October 2013 - 22:58.


#340
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005
Pentium III (procesor comercializat ca ”Intel Pentium III”)

Această versiune a fost una de tranziție între (arhitecturile) Coppermine și Tualatine.

Dar înțeleg ce spui. Posted Image

Edited by Parpanghel, 07 October 2013 - 23:01.


#341
Rabbit

Rabbit

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,085
  • Înscris: 28.11.2001
„Revizie” are un aer mai tehnic decât „versiune” sau „variantă”. Contează şi cui te adresezi, adică care ţi-e target-ul, pardon, publicul ţintă. Posted Image

Edited by Rabbit, 07 October 2013 - 23:02.


#342
Parpanghel

Parpanghel

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 632
  • Înscris: 11.02.2005

 Rabbit, on 07 octombrie 2013 - 23:02, said:

„Revizie” are un aer mai tehnic decât „versiune” sau „variantă”. Contează şi cui te adresezi, adică care ţi-e target-ul, pardon, publicul ţintă. Posted Image

Depinde. :)

Chiar și o singură versiune poate avea mai multe revizii. V2.5 r.5.7. Depinde de cît de onești sînt programatorii. Sau de faptul că ”botezul” e cel mai adesea după ureche.

Uneori, simpla corijare a unei erori de sintaxă în program poate fi ori ”revizie”, ori ”versiune nouă”.. Să fie la ei... :)

Anunturi

PIATRAONLINE Renovezi sau construiesti?

Intra acum pe PIATRAONLINE, ai reduceri de pana la -80% la piatra naturala de Extra Black Friday. Doar pe 16 Noiembrie, si doar in online, ai sansa de a intra in cursa reducerilor si de a cumpara materialele dorite pentru proiectul tau. De Black Friday ai cele mai mari reduceri la piatra naturala, dar si premii extra pe care le poti castiga. La PIATRAONLINE, Black Friday se transforma in Extra Black Friday - cea mai neagra vineri cu cele mai mari reduceri.

blackfriday.piatraonline.ro - Intra acum si castiga premii garantate!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate