Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

Despre biodiesel

Alegere boxe de podea
 Probleme Steam Heroes 6.

Ventilator sony vaio

TV black friday

Interfata noua VCDS versiune 2018
 Creare cont online

A murit Max, ursul

oglinzi sharan

Tip SSD
 Repozitionare acumulator auto

Baterie externa

Synology DS218Play - transfer fis...

Securom-Conflict with Emulation S...
 

Traducerea softurilor în limba română

- - - - -
  • Please log in to reply
364 replies to this topic

#307
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsenator, on 20 februarie 2013 - 22:27, said:

Am ajuns întâmplător aici și am citit doar ultimele două pagini. Mă bucur că mai sunt oameni pentru care limba română mai înseamnă ceva. Sunt de acord parțial și cu o parte din cârcotași (că unele traduceri sunt de tot rahatul sau râsul că tot cu r începe) dar cred că, dacă aceștia se consideră oameni responsabili, pot pune și ei umărul la găsirea unor traduceri mai potrivite.

Cîrcotașii de care vorbiți nu intenționează să participe la traduceri, pentru că scopul urmărit de ei este ca în Romînia să se folosească numai limba engleză în informatică, eliminîndu-se deci romîna, considerată de ei ca fiind imposibil de adaptat unui domeniu de activitate atît de modern. Cîrcotașii susțin că romîna este o cauză pierdută, de aceea ei preferă să țină partea englezei. Criticile lor sînt doar manifestări ale unui război psihologic pe care ei îl duc cu traducătorii voluntari de softuri, încercînd să-i descurajeze pe aceștia, în așa fel încît romîna să dispară încetul cu încetul de pe ecranele calculatoarelor.

View Postsenator, on 20 februarie 2013 - 22:27, said:

În fond, cum naiba există atâtea traduceri de softuri la cehi, unguri, polonezi și la români nu. Ce limbile lor sunt mai apropiate de limba engleză decât a noastră?

Numărul softurilor traduse într-o limbă nu depinde de apropierea acelei limbi față de engleză, ci de numărul de cunoscători ai englezei care sînt dispuși să muncească pe gratis pentru a traduce softurile în limba lor maternă. În mod evident în Romînia există destui cunoscători ai englezei, dar majoritatea dintre ei sînt în același timp anglomani, adică susțin că numai engleza ar trebui folosită în informatică. În viziunea lor softurile nu ar trebui traduse, ci din contră, toată populația ar trebui să fie determinată, chiar forțată, să le folosească în engleză. Mulți dintre ei spun sus și tare că cine nu știe engleza nu trebuie să folosească calculatorul.

View Postsenator, on 20 februarie 2013 - 22:27, said:

Pe de altă parte, dacă remarca acelui individcare lucrează în publicitate este referința pe acest subiect... eu mă las de meserie. Oare opinia unui puștan sclifosit trebuie luată ca reper?

Acel "puștan sclifosit" este reprezentativ pentru o bună parte din populația de azi a Romîniei, crescută în credința că limba romînă este învechită și împietrită, incapabilă de a evolua, în contrast cu engleza care este o limbă ce se modernizează în fiecare zi.

View Postsenator, on 20 februarie 2013 - 22:27, said:

Eu am urmărit în direct aselenizarea pe lună și mi-aduc aminte că Andrei Bacalu, comentatorul de atunci, făcea referire la ordinatoare, nu la calculatoare cum se spune acum, deci un termen specific exista de pe-atunci (și chiar mai apropiat de ceea ce ar trebui să exprime).
În fine, încărcați automatele și puteți începe să trageți și-n mine dacă argumentele vi s-au terminat.

Termenul "ordinator" este un neologism inutil, și este bine că nu a fost adoptat, preferîndu-se romînescul "calculator". Nici în franceză impunerea lui "ordinateur" nu a fost justificată, ținînd cont de faptul că "computer" provine în engleză din franceza veche, iar "calculateur" era o altă variantă foarte bună. Nu are nici un rost ca terminologia informatică romînească să fie legată de cea franceză. Asta nu ar face decît ca romînii să stea în aceeași barcă cu francezii, împotriva restului lumii, care adoptă fie o terminologie de origine engleză, fie o terminologie de origine autohtonă. Romînia nu a fost niciodată colonie franceză ca Québec-ul sau ca unele țări africane, deci continuarea subordonării limbii romîne față de franceză este o prostie care duce numai la probleme.

Copierea francezilor în ce privește traducerile de softuri a fost cît pe-aci să distrugă reputația limbii romîne în acest domeniu, prin imitarea slugarnică și excesivă a stilului impersonal de traducere folosit de francezi, rezultînd o exprimare în romînă greoaie și nenaturală, respinsă de utilizatorii care nu-și mai recunoșteau limba în interfața softurilor și preferau să folosească engleza. Se poate spune că servilismul față de franceză și copierea acesteia pînă și în cazul greșelilor, i-a împins pe romîni în brațele englezei, îndepărtîndu-i de propria lor limbă. Traducătorii de softuri trebuie să traducă direct din engleză, nu prin intermediul francezei, care în Romînia și-a trăit traiul și și-a mîncat mălaiul.

#308
senator

senator

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,423
  • Înscris: 02.03.2006

View PostCrugasic, on 21 februarie 2013 - 18:02, said:

Cîrcotaşii de care vorbiţi nu intenţionează să participe la traduceri, pentru că scopul urmărit de ei este ca în Romînia să se folosească numai limba engleză în informatică, eliminîndu-se deci romîna, considerată de ei ca fiind imposibil de adaptat unui domeniu de activitate atît de modern. Cîrcotaşii susţin că romîna este o cauză pierdută, de aceea ei preferă să ţină partea englezei. Criticile lor sînt doar manifestări ale unui război psihologic pe care ei îl duc cu traducătorii voluntari de softuri, încercînd să-i descurajeze pe aceştia, în aşa fel încît romîna să dispară încetul cu încetul de pe ecranele calculatoarelor.
Cârcotaşii respectivi sunt fie nişte cosmopoliţi, fie nişte aroganţi, fie nişte putori, fie cu lacune mari în instruire. Nu vreau să se creadă că sunt adeptul traducerii/adaptării oricărui termen din limba engleză. Unii termeni pot intra în vocabular ca neologism (cum, de fapt, s-a şi întâmplat). Este o îmbogăţire a vocabularului şi nu-i nimic rău în asta. Problema este atunci când există posibilitatea de a se traduce sau adapta un cuvânt la vocabularul propriu şi nu se face din varii motive: comoditate, lene, prostie şamd. Ba la unii am observat că o fac în ideea de a da impresia că ei sunt cei mai tari şi sunt sus, pe un piedestal, iar ceilaţi sunt nişte jeguri. Chestie de educaţie până la urmă...

View PostCrugasic, on 21 februarie 2013 - 18:02, said:

Numărul softurilor traduse într-o limbă nu depinde de apropierea acelei limbi faţă de engleză, ci de numărul de cunoscători ai englezei care sînt dispuşi să muncească pe gratis pentru a traduce softurile în limba lor maternă. În mod evident în Romînia există destui cunoscători ai englezei, dar majoritatea dintre ei sînt în acelaşi timp anglomani, adică susţin că numai engleza ar trebui folosită în informatică. În viziunea lor softurile nu ar trebui traduse, ci din contră, toată populaţia ar trebui să fie determinată, chiar forţată, să le folosească în engleză. Mulţi dintre ei spun sus şi tare că cine nu ştie engleza nu trebuie să folosească calculatorul.
Da, nişte idioţi. Tot chestie de educaţie.

View PostCrugasic, on 21 februarie 2013 - 18:02, said:

Acel "puştan sclifosit" este reprezentativ pentru o bună parte din populaţia de azi a Romîniei, crescută în credinţa că limba romînă este învechită şi împietrită, incapabilă de a evolua, în contrast cu engleza care este o limbă ce se modernizează în fiecare zi.
Din păcate, aşa este. Şi o spun şi în acest caz: chestie de educaţie.

View PostCrugasic, on 21 februarie 2013 - 18:02, said:

Termenul "ordinator" este un neologism inutil, şi este bine că nu a fost adoptat, preferîndu-se romînescul "calculator". Nici în franceză impunerea lui "ordinateur" nu a fost justificată, ţinînd cont de faptul că "computer" provine în engleză din franceza veche, iar "calculateur" era o altă variantă foarte bună.
Cred că ai mers prea departe în acest caz. Eu sunt adeptul valorificării oricăror variante convenabile pentru limba română din orice limbă, indiferent că vorbim de franceză, engleză sau alta. N-am nici-un parti-pris cu franceza şi nu susţin adoptarea termenilor din franceză ca să fac în necaz termenilor din engleză. Dar sunt situaţii când un termen a fost tradus bine de francezi şi nu văd niciun impediment pentru a fi adoptat de limba română.
Legat de termenul în cauză, opinia mea este că e mai potrivit decât cel de calculator. Denumirea din urmă o văd potrivită pentru acele dispozitive care fac calcule (Casio FX-82 îmi stă pe creier acum), iar ordinator îi stă mai bine ca denumire celui căruia îi spunem noi acum PC. Pentru că te ajută să-ţi faci ordine în documente (sic!). Este strict opinia mea şi nu vreau să-mi impun punctul de vedere.

Edited by senator, 21 February 2013 - 21:53.


#309
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsenator, on 21 februarie 2013 - 22:06, said:

Cred că ai mers prea departe în acest caz. Eu sunt adeptul valorificării oricăror variante convenabile pentru limba română din orice limbă, indiferent că vorbim de franceză, engleză sau alta. N-am nici-un parti-pris cu franceza şi nu susţin adoptarea termenilor din franceză ca să fac în necaz termenilor din engleză. Dar sunt situaţii când un termen a fost tradus bine de francezi şi nu văd niciun impediment pentru a fi adoptat de limba română.

Impedimentul principal este faptul că numărul romînilor care ştiu şi engleza şi franceza este din ce în ce mai scăzut. Majoritatea traducătorilor voluntari de softuri ştiu doar engleza, deci nu pot să judece cît de bună este o traducere franceză sau nu, aşa că nu vor avea impulsul de a-i copia pe francezi. Iar traducătorii care ştiu franceza nu-i vor putea convinge pe utilizatori că au făcut alegerea corectă, din moment ce marea majoritate a romînilor refuză pur şi simplu să ia în considerare franceza atunci cînd vine vorba de calculatoare. Romînii nu mai sînt demult francofoni şi francofili, asta e realitatea. A menţine şi în ziua de azi limba romînă legată de franceză este un lucru inutil, care nu aduce nici un avantaj. De exemplu, ce avantaj aduce faptul că în traducerile făcute de Microsoft Romînia  englezescul "byte" este tradus prin "octet" şi nu prin "bait"? Nici unul, din contră, Romînia se află izolată alături de Franţa şi provincia canadiană Québec în a folosi termenul "octet" în loc de unul derivat din englezescul "byte". Bineînţeles că majoritatea traducătorilor voluntari nu s-au alăturat deciziei MS Romînia şi pe bună dreptate.

View Postsenator, on 21 februarie 2013 - 22:06, said:

Legat de termenul în cauză, opinia mea este că e mai potrivit decât cel de calculator. Denumirea din urmă o văd potrivită pentru acele dispozitive care fac calcule (Casio FX-82 îmi stă pe creier acum), iar ordinator îi stă mai bine ca denumire celui căruia îi spunem noi acum PC. Pentru că te ajută să-ţi faci ordine în documente (sic!). Este strict opinia mea şi nu vreau să-mi impun punctul de vedere.

Alegerea termenului "ordinator" ca traducere a englezescului "computer" este cel mai bun exemplu pentru modul greşit în care îşi gestionează francezii de azi terminologia informatică. În loc să aleagă un termen simplu şi sugestiv, ca de exemplu "calculateur", francezii au ţinut neapărat să folosească un termen "elevat", depărtat de vorbirea populară. E dreptul autorităţilor lingvistice de acolo să impună ce terminologie vor, dar astfel de alegeri ineficiente nu trebuie copiate de romîni, care trebuie să-şi alcătuiască în mod independent terminologia. De altfel termenul franţuzesc nu a mai fost preluat decît de vreo cîteva dialecte romanice, deci asta arată că nu se bucură de popularitate internaţională şi ar fi fost o greşeală să fie adoptat în romînă. Copierea limbii franceze de către romîni a fost un comportament al secolului 19, care nu se mai justifică în nici un fel acum, cînd romîna trebuie să stea pe propriile ei picioare.

Edited by Crugasic, 22 February 2013 - 21:48.


#310
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostCrugasic, on 22 februarie 2013 - 21:42, said:

De exemplu, ce avantaj aduce faptul că în traducerile făcute de Microsoft Romînia  englezescul "byte" este tradus prin "octet" şi nu prin "bait"? Nici unul, din contră, Romînia se află izolată alături de Franţa şi provincia canadiană Québec în a folosi termenul "octet" în loc de unul derivat din englezescul "byte". Bineînţeles că majoritatea traducătorilor voluntari nu s-au alăturat deciziei MS Romînia şi pe bună dreptate.
Cum adică ce avantaj?! În primul rînd că octet e cuvînt vechi în română, apărut și folosit curent cu mult înainte de traducerea primelor softuri. În informatica românească el este termenul încetățenit, iar dacă unii nu știu asta e numai vina lor. Ce rost ar avea să împrumutăm un cuvînt pentru noțiunea asta dacă avem deja unul? În al doilea rînd octet este un cuvînt mai sugestiv decît byte/bait, pentru că indică prin forma lui numărul de biți.

Acea majoritate de traducători, pe care nu știu cum ați evaluat-o, este probabil formată din oameni care nu cunosc terminologia încetățenită în română și inventează una nouă. A spune byte/bait în loc de octet e ca și cum ai spune keyboard în loc de tastatură.

View PostCrugasic, on 22 februarie 2013 - 21:42, said:

Alegerea termenului "ordinator" ca traducere a englezescului "computer" este cel mai bun exemplu pentru modul greşit în care îşi gestionează francezii de azi terminologia informatică. În loc să aleagă un termen simplu şi sugestiv, ca de exemplu "calculateur", francezii au ţinut neapărat să folosească un termen "elevat", depărtat de vorbirea populară.

În franceză termenul ordinateur nu a fost ales de vreo autoritate, ci de specialiștii care lucrau în domeniu, acum mai bine de o jumătate de secol. Francezii au și termenul calculateur, apărut cu cîteva decenii mai tîrziu, dar îl preferă pe ordinateur. Și nu văd de ce vi se pare că ar fi mai simplu și sugestiv calculateur. Procesorul execută instrucțiuni, din care numai o parte relativ mică sînt calcule. Apoi ordinateur nu este un termen elevat, ci un cuvînt care, cu alte sensuri, există în franceză de mai multe secole. N-au făcut decît să-i mai adauge un sens.

View PostCrugasic, on 22 februarie 2013 - 21:42, said:

E dreptul autorităţilor lingvistice de acolo să impună ce terminologie vor,
Cu toată impresia Academiei Franceze că poate ține sub control evoluția limbii franceze, oamenii vorbesc tot așa cum vor ei, iar Academia nu se poate împotrivi. Termenii nu-i stabilesc „autoritățile lingvistice”, ci cei care îi folosesc efectiv.

View PostCrugasic, on 22 februarie 2013 - 21:42, said:

ar fi fost o greşeală să fie adoptat în romînă.
Nu știu cum judecați dumneavoastră ce e greșit și ce e corect în materie de împrumuturi. Atitudinea asta că limbile evoluează spre bine sau spre rău e una demnă de secolul al XIX-lea. Evoluția limbilor nu e nici rea, nici bună, ci doar este. Nu există argumente pentru a susține că vorbitorii unei limbi au făcut o alegere bună sau rea cînd au împrumutat un cuvînt sau altul.

#311
senator

senator

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,423
  • Înscris: 02.03.2006
Când am dat exemplul cu Andrei Bacalu am vrut să dau de înţeles că unii termeni existau deja şi că nu nu există o motivaţie reală de a-i înlocui cu unii care ar pune utilizatorul la grea încercare atunci când ar vrea să-i folosească în diverse forme. Octetul are pluralul octeţi, dar care o fi forma corectă a pluralului pentru byte sau keyboard? Ore promotorii acestui curent s-au gândit şi la aşa ceva?
Pe de altă parte, nu uitaţi că termenii adoptaţi de limba română trebuie să fie uşor de pronunţat de toţi utilizatorii acestei limbi indiferent de vârsta şi pregătirea lor. În fond, şi cei care vând produse ar fi mai câştigaţi deoarece ar fi mai mulţi utilizatori care ar putea folosi produsele x dacă ar fi uşor de folosit de ei. Nu ascund faptul că acum mă gândesc la fostul meu profesor de limba română (ajuns chiar azi la vârsta de 71 ani) care îmi zicea acum 3 ani, când s-a procopsit cu un laptop, că nu ştie cum o să se descurce pentru că scrie doar în engleză. I-am pus interfaţa la XP în limba română (cu traducerile alea aşa hulite) şi acum se descurcă destul de bine pentru vârsta lui.
Voi mai da un exemplu de termen care exista înainte în limba română. Rata de reîmprospătare (de la televizoare, dar întâlnit şi la monitoare). Acum nu-l mai găseşti decât în forma rata de refresk sau chiar simplu refresh. Chiar dacă este mai scurt decât în limba română, mi se pare un barbarism greu de digerat. Ca să nu mai spun că este greu să-i găseşti forme derivate în limba română.

Edited by senator, 24 February 2013 - 21:13.


#312
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Traducerea de softuri este o traducere tehnică.
Ea trebuie să fie:

1) Fidelă: să reproducă întocmai sensul conținutului original
2) Precisă: să fie clară, la obiect, pentru a nu da loc la interpretări diverse
3) Practică: să fie intuitivă, adică să necesite un efort de adaptare și înțelegere cît mai mic, pentru ca activitatea cu softul să fie ușoară și rapidă.

Se vede deci că față de o traducere literară, care trebuie să fie doar fidelă, traducerea unui soft trebuie să implice și precizie maximă, dar și eficacitate practică. În special acest ultim criteriu, al eficienței de utilizare, nu a fost luat în considerație de către unii traducători. Aceasta a afectat foarte mult gradul de folosire a softurilor traduse, utilizatorii romîni preferînd interfețele clare și practice din versiunea engleză față de interfețele confuze și nepractice oferite de traducătorii de la Microsoft Romînia sau de ceilalți traducători care au copiat stilul microsoftian, caracterizat de folosirea unui stil de exprimare impersonal, greoi și artificial, opusul celui din limba romînă naturală. Un alt aspect al lipsei de spirit practic din unele traduceri romînești este folosirea unui mod de exprimare scindat, adică utilizatorul i se adresează calculatorului direct, ca și cînd i-ar vorbi cu "tu", iar calculatorul i se adresează utilizatorului în mod politicos, cu "dumneavoastră". O astfel de abordare stilistică este nepractică, complicînd în mod nejustificat lucrurile prin introducerea în comunicarea om-mașină a unei convenții sociale aplicate la comunicarea între oameni. În plus de asta, există și situații ridicole în care în același loc apar texte scrise cu cele două exprimări, așa că utilizatorul nu mai înțelege ce se întîmplă.

Stilul de exprimare scindat există doar în traducerile de softuri făcute de unii traducători romîni, el nu mai este practicat de nimeni altcineva de pe plan internațional. Dar ciudățenia stilistică a unor traduceri romînești nu se oprește aici. Cei care lucrează pentru Google folosesc pe siturile lor traduse în romînă adresarea politicoasă, astfel că și utilizatorul pare că i se adresează calculatorului cu "dumneavoastră", ceea ce stîrnește rîsul prin comicul situației. Varianta cea mai simplă și practică este evident folosirea adresării cu "tu" în ambele cazuri, cînd utilizatorul i se adresează calculatorului și cînd calculatorul i se adresează utilizatorului. Dispozitivele electronice (calculator, tabletă, telefon, etc.) sînt doar niște mașini, ele nu sînt niște subordonați sau superiori ai utilizatorului, astfel ca comunicarea om-mașină să trebuiască să se plieze la regulile comunicării interumane. Omul nu interacționează în mod social cu mașina, deci comunicarea dintre cele două părți nu trebuie să fie influențată de niște reguli care au fost dezvoltate pentru comunicarea între oameni. În comunicarea om-mașină trebuie să primeze aspectul practic, nu cel al convențiilor sociale.

Am oferit considerațiile teoretice de mai sus pentru a sublinia necesitatea respectării în traducerile de softuri a aspectelor de fidelitate, precizie și practicalitate (eficacitate practică). În plus de asta, am arătat că preferințele subiective ale unor traducători pot afecta în mod negativ traducerile tehnice, din punct de vedere al eficacității practice (cazul unui stil de exprimare divizat în mod inutil). Să vedem cum se aplică aceste considerații în mod concret la traducerea termenului englezesc "byte".

Unitatea cea mai mică pentru măsurarea cantității de informație se numește bit, și este notată cu b. Termenul englezesc înseamnă în limbajul obișnuit "bucată [mică]". A fost creat și un multiplu al lui "bit", care a fost numit byte, fiind notat cu B. Cuvîntul "byte" este un cuvînt inventat, el provenind de la cuvîntul existent "bite" (mușcătură, îmbucătură) care a fost modificat prin înlocuirea lui I cu Y pentru a nu se crea confuzie cu "bit".

Cuvîntul "byte" este termenul generic care indică un număr de biți (grup de biți) care este prelucrat ca un întreg. De obicei biții dintr-un byte sînt în număr de 8, dar acest lucru nu este universal.
Iată ce se spune în articolul de pe Wikipedia în engleză:

The byte is a unit of digital information in computing and telecommunications that most commonly consists of eight bits.
http://en.wikipedia.org/wiki/Byte


Sintagma "most commonly" se traduce prin "cel mai frecvent". Deci 1 byte este compus cel mai frecvent din 8 biți, ceea ce înseamnă că există și situații în care valoarea lui nu este egală cu 8 biți.

Tocmai pentru a se evita confuziile, a fost introdus în terminologia engleză și termenul octet, care înseamnă în mod explicit o valoare de 8 biți.

An octet is a unit of digital information in computing and telecommunications that consists of eight bits. The term is often used when the term byte might be ambiguous, as historically there was no standard definition for the size of the byte.
http://en.wikipedia....ctet_(computing)


Deci, 1 octet înseamnă întotdeauna 8 biți, pe cînd 1 byte nu înseamnă întotdeauna 8 biți. Astfel de situații în care valoarea a 1 byte este variabilă sînt posibile, de aceea este necesar să existe ambii termeni în lexiconul informatic din orice limbă. Așa cum se poate vedea din citatul de mai sus, termenul "octet" există și el în limba engleză și se folosește atunci cînd termenul "byte" poate părea ambiguu, adică atunci cînd trebuie spus clar că într-o anumită situație e vorba precis de un grup format din 8 biți.

Nu este un moft să ai termen și pentru "byte" și pentru "octet", ci este o necesitate impusă de precizia traducerii tehnice, care trebuie să ia în considerație toate situațiile posibile și să aibă termeni potriviți pentru ele. Traducătorii nu trebuie să se considere superiori specialiștilor, ci trebuie să urmeze strict convențiile folosite de aceștia. Iar dacă specialiștii americani, cei care au inventat terminologia informatică, spun că este nevoie și de "byte" și de "octet", atunci ei trebuie crezuți pe cuvînt, pentru că este vorba de meseria lor. Ca urmare trebuie să existe traduceri corespunzătoare atît pentru "byte" cît și pentru "octet".

Iată un citat exemplificator pentru necesitatea existenței de traduceri separate pentru "byte" și "octet".

The unit byte is platform-dependent and has represented various storage sizes in the history of computing. However, due to the influence of several major computer architectures and product lines, the byte became overwhelmingly associated with 8 bits. This meaning of byte is codified in such standards as ISO/IEC 80000-13. While to most people today, byte and octet are synonymous, those working with certain legacy systems are careful to avoid ambiguity.
http://en.wikipedia....ctet_(computing)


Conform citatului de mai sus, termenul "byte" este dependent de platforma folosită, iar de-a lungul istoriei tehnicii de calcul, el a avut mărimi variate. Chiar dacă azi este asociat cu mărimea de 8 biți, această asociere este doar majoritară, nu și totală. Există încă în funcțiune sisteme mai vechi unde această asociere nu e valabilă, deci pentru a evita ambiguitatea (imprecizia) e nevoie de traduceri diferite pentru acești doi termeni, "byte" și "octet", ambii folosiți în terminologia engleză.

Dar nu este vorba numai de platforme de calcul, ci și de unele limbaje de programare larg folosite, unde "byte" poate avea mai multe valori, din care cea de 8 biți este cea mai mică.

Various implementations of C and C++ reserve 8, 9, 16, 32, or 36 bits for the storage of a byte. The actual number of bits in a particular implementation is documented as CHAR_BIT as implemented in the limits.h file.
http://en.wikipedia....yte#Common_uses


În transmiterea de informații, 1 byte poate avea o valoare variabilă, nu numai cea de 8 biți.

In data transmission systems a byte is defined as a contiguous sequence of binary bits in a serial data stream, such as in modem or satellite communications, which is the smallest meaningful unit of data. These bytes might include start bits, stop bits, or parity bits, and thus could vary from 7 to 12 bits to contain a single 7-bit ASCII code.
http://en.wikipedia....yte#Common_uses


Cred că este clar din citatele de mai sus că în romînă trebuie să existe cuvinte diferite pentru noțiunile de "byte" și "octet", așa cum există în engleză și în alte limbi care pun precizia exprimării în textele tehnice mai presus de orice.

Să vedem însă care este situația în alte limbi. Pentru asta mergem din nou pe Wikipedia ENG la pagina articolului despre "byte". În partea stîngă a acestei pagini, în secțiunea "Languages", avem o listă cu legături [links] către articolele similare scrise în alte limbi. Ducînd cursorul mausului peste legăturile respective putem vedea cum se traduce termenul "byte" în alte limbi, fără a merge pe paginile în cauză. Există 66 de legături către diverse limbi, nu însă și spre romînă, care lipsește în mod inexplicabil (sau nu) din listă. Cu cîteva excepții, în celelalte limbi cuvîntul folosit este fie "byte", fie un derivat al acestuia adaptat la limba respectivă. Ce este foarte interesant, e faptul că și articolul în franceză se referă tot la "byte". Mergem la articolul în cauză și avem o surpriză de proporții. În chiar antetul articolului se spune că "Ne doit pas être confondu avec octet ni bit", adică "Nu trebuie confundat cu octet sau bit". Să vedem ce scrie mai departe.

Le byte, de symbole B, ou multiplet, est la plus petite unité adressable d’un ordinateur. Aujourd’hui, les bytes de 8 bits se sont généralisés en informatique, alors qu’en télécommunications ils peuvent contenir 8 ou 9 bits. Mais jusque dans les années 1970, il existait des processeurs avec des bytes de 6, 7, 8 ou 9 bits, et il existe aujourd'hui pour la programmation des automates ou équipements industriels simples des processeurs très robustes utilisant des mémoires adressables par quantité de 4 bits voire 1 bit. En revanche, un octet, comme son nom l’indique, a une taille d'exactement 8 bits.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Byte


Se spune deci foarte clar că "byte"-ul, numit și multiplet, conține în general 8 biți, dar există situații în care poate conține un alt număr de biți, mai mulți sau mai puțini de 8. Din contră, octetul nu poate conține decît fix 8 biți, de unde necesitatea de a diferenția noțiunile de "byte" și "octet".

Toutefois, en anglais comme en français, si l'on veut explicitement désigner une quantité de huit bits, on utilise le mot octet ; tandis que si l'on veut exprimer l'unité d'adressage indépendamment du nombre de bits, on utilise le mot byte. Ainsi la description formelle d’un langage de programmation utilisera sciemment le mot byte si le langage ne nécessite pas qu’un byte ait une taille d’un octet. C’est par exemple le cas du langage C, où un byte peut contenir plus de huit bits.
http://fr.wikipedia....e_byte_et_octet


Articolul continuă  cu o secțiune specială ("Distingerea între byte și octet"), unde se explică necesitatea diferențierii între cele două noțiuni. În ele se spune că dacă vrem să desemnăm explicit o cantitate de 8 biți, folosim cuvîntul "octet", în timp ce dacă vrem să exprimăm unitatea de adresare independent de numărul de biți conținuți, utilizăm cuvîntul "byte". Reiese din nou că e nevoie în lexiconul unei limbi de ambii termeni, al căror înțeles nu se suprapune complet. Și se dă exemplul limbajului de programare C, unde 1 byte poate conține mai mult de 8 biți.

La même distinction entre byte et octet existe donc dans les deux langues, seul change le mot que l'on utilise couramment dans les cas où le byte mesure huit bits.
http://fr.wikipedia....e_byte_et_octet


În final se spune clar că "diferențierea între byte și octet există în ambele limbi [engleză și franceză], schimbîndu-se doar cuvîntul care se folosește în cazul în care 1 byte conține fix 8 biți". Este încă o dată afirmat faptul că ambele cuvinte își au rostul lor, inclusiv în franceză, pentru că desemnează noțiuni diferite.

Să vedem acum ce spune articolul în franceză despre octet. În antetul lui ne întîmpină aceeași avertizare că nu trebuie confundat cu "byte".

Un octet est toujours composé de 8 bits, soit 8 chiffres binaires, alors que le byte a souvent (mais pas toujours) une taille d'un octet. Cette similitude fait que les deux mots sont fréquemment, mais abusivement, considérés comme synonymes.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Octet


În citat se zice că "Un octet este mereu compus din 8 biți, în timp ce un byte are deseori (dar nu totdeauna) mărimea unui octet. Această asemănare a făcut ca cele două cuvinte să fie considerate în mod frecvent, dar abuziv, ca fiind sinonime". În fapt, punerea semnului de identitate între byte și octet există numai în franceză și romînă, nu și în alte limbi. Deci numai în aceste două limbi s-a decis în mod abuziv (forțat) să se facă confuzie între două noțiuni tehnice diferite. Asta face ca textele tehnice în franceză și romînă care folosesc "octet" ca traducere a lui "byte" să inducă un grad de imprecizie nejustificat, care nu se regăsește în varianta originală.

Acum că am văzut că francezii înșiși recunosc faptul că e vorba de două noțiuni diferite, ne putem întreba de ce totuși ei persistă în greșeală, folosind același cuvînt pentru ambele noțiuni. Există o explicație pentru asta, care nu ține de limbajul tehnic, ci de limbajul obișnuit. E vorba de evitarea unei situații penibile care ar putea fi creată de folosirea în franceză a cuvîntului "byte".

În vorbirea populară franțuzească, organul sexual masculin se numește "bite". Iar cum în franceză Y se citește la fel ca I, rezultă că "byte" se citește exact ca "bite", situație care se repetă și la plural ("bytes" - "bites"). Pentru a înțelege mai bine asemănarea grafică și fonetică, să presupunem că în engleză ar exista o unitate de măsură numită "pyzda", termen care s-ar deosebi de cuvîntul romînesc popular pentru organul sexual feminin doar prin prezența unui Y în loc de I, la fel ca în cazul englezescului "byte" și franțuzescului "bite". Ar putea această ipotetică unitate de măsură să fie folosită ca atare în limba romînă? Evident că nu. Cum ar fi să se facă reclamă pentru oferte de internet mobil cu trafic inclus de 250 de megapyzde? Cum ar fi ca cineva să spună că are un hardisc de 500 de gigapyzde și vrea să treacă la unul de 1 terapyzdă? Ar fi un rîs general. Exact această situație au vrut s-o evite francezii, pentru a scăpa de penibilul situației. Iar soluția lor a fost să nu-l preia pe "byte", ci în folosirea comună să-l înlocuiască peste tot cu "octet". Sigur că ar fi putut să inventeze un cuvînt nou, "baït", care s-ar fi pronunțat la fel ca cel englezesc și ar fi fost mai diferit în scriere decît cuvîntul vulgar franțuzesc, dar n-au făcut-o, lăsîndu-l pe "byte" din franceză să existe în umbră, deci nu în utilizarea curentă, ci doar în cea a profesioniștilor.

Am văzut deci că în Franța și Canada francofonă nu se poate folosi cuvîntul englezesc "byte" și de aceea se folosește "octet", care nu este o traducere precisă, dar în situația dată se acceptă această imprecizie. Însă de ce este Romînia singura țară aflată alături de Franța în a folosi "octet" ca traducere pentru "byte"? Motivul acestei prezențe este dublu, slugărnicia față de francezi în problemele lingvistice și lenea unor traducători romîni de a gîndi cu creierul propriu, preferînd să-i lase pe francezi să gîndească pentru ei. Sloganul francomanilor romîni a fost dintotdeauna "Noi franțuzim, nu gîndim!". Francomanii au preluat ștafeta de la latinomani și au transformat romîna într-o limbă subordonată francezei, așa cum latinomanii o făcuseră subordonată latinei clasice. În ambele cazuri romîna a avut de pierdut, pentru că și-a pierdut independența, fiind făcută dependentă de o limbă străină. Multe cuvinte romînești neaoșe au fost puse pe lista neagră a latinomanilor și francomanilor, fiind marginalizate și înlocuite cu cuvinte latinești sau franțuzești. Din cauza acestei acțiuni excesive de înstrăinare lexicală prin latinizare și francizare, limbii romîne i-a scăzut prestigiul în rîndul vorbitorilor nativi, care au preluat de la propagandiștii latinomani și francomani disprețul față de limba neaoșă, socotită ca barbară față de latină sau franceză. Francizarea limbii romîne a continuat nestingherită timp de 150 de ani, pînă în 1990, cînd ritmul ei a scăzut drastic, dar nu s-a oprit, dovadă fiind cei care-i îndeamnă pe romîni ca și azi să-i imite pe francezi în ce privește traducerea softurilor, deși acest lucru a dus la niște consecințe complet aberante, cum este de exemplu stilul de exprimare impersonal.

Terminologia folosită în tehnologia informației este toată de origine engleză, pentru că americanii au inventat practic acest domeniu și continuă să fie principalii dezvoltatori ai lui. Ar fi fost logic ca limba romînă să își creeze o terminologie proprie pornind de la terminologia originală, adică de la cea în engleză. Așa ar fi fost logic, dacă nu ar fi existat francomanii și latinomanii din Academie, care au decis că romîna trebuie să copieze franceza în domeniul terminologiei legate de calculatoare. Aceștia au hotărît ca terminologia romînească să fie la a doua mînă, adică să se ghideze după traducerea franceză a termenilor englezești, ca și cum în Romînia nu ar fi existat traducători competenți care să facă traducerea termenilor direct din limbă engleză. Acest lucru este perfect vizibil în cazul traducerii termenului englezesc "byte", copiată în mod slugarnic după francezi.

Însă ceea ce miră cel mai mult în această poveste cu influența francomană asupra traducerilor tehnice din domeniul TI (tehnologia informației) este orbirea completă a unor traducători, care depășesc orice limite ale ridicolului în această acțiune de francizare tîrzie și stupidă a romînei. Așa cum am arătat, francezii au în limbă ambele noțiuni, cea de "byte" și cea de "octet", deși în utilizarea curentă se folosește doar al doilea termen. Acest lucru poate fi constatat de oricine pe Wikipedia FR, unde există pagini separate pentru ambele noțiuni. Însă pe Wikipedia RO, lucrurile stau complet diferit, pentru că cei care administrează versiunea în romînă a enciclopediei au decis că în limba romînă nu trebuie să existe un termen separat pentru noțiunea de "byte". Ca urmare, dacă tastezi "byte" în caseta de căutare de pe Wikipedia RO, ești redirecționat automat către pagina pentru "octet". Pur și simplu, cineva de la Wikipedia RO a hotărît în mod complet neștiințific să comaseze noțiunile de "byte" și "octet". Culmea e că nici o limbă din lume nu a renunțat la cele două noțiuni diferite, romîna fiind singura împinsă pe acest drum de către francomanii ce activează cu tupeu la Wikipedia RO. Asta arată gradul mare de îndoctrinare prezent la unii factori de decizie de pe Wikipedia RO, care deja se manifestase anul trecut, cînd stilul de exprimare folosit în traducerea interfeței enciclopediei a fost schimbat de la stilul direct (folosit și în engleză) la stilul impersonal (folosit în franceză).

Ceea ce se întîmplă la Wikipedia RO cu noțiunea de "byte" este semnificativ pentru politizarea ideologică a lingvisticii începută odată cu Școala Ardeleană (Ș.A.). În secolul 19 s-a decis de către un grup de exaltați neștiutori din Ș.A. că romînii sînt "latini" și deci trebuie să fie înregimentați lingvistic cu forța alături de țările "latine". Iar cum la acea vreme franceza era limba "latină" cea mai prestigioasă, s-a decis copierea ei slugarnică, ca și cum romîna n-ar fi fost capabilă singură să se adapteze vremurilor moderne. S-a ajuns astfel ca să fie copiate toate particularitățile francezei, chiar dacă acestea nu se potrivesc cu limba romînă. Precizia traducerilor tehnice este sacrificată pentru a-i susține pe francezi, ca aceștia să nu apară ca fiind complet izolați de restul globului în alegerile lingvistice pe care le fac. În Romînia s-a mers atît de departe cu dragostea față de franceză, încît s-a făcut o unificare a noțiunilor de "byte" și "octet", lucru complet inacceptabil, pentru că nu este voie să se facă astfel de simplificări terminologice în traducerile tehnice, care trebuie să fie fidele și precise. Însă în mod sigur o contribuție a avut-o și "așamania", adică vechiul principiu romînesc că "merge și așa", doar cu "octet", nu mai e nevoie de un termen separat ca traducere pentru "byte".

Însă haosul cauzat de decizia folosirii lui "octet" în romînă nu se oprește aici. Fiind vorba de o unitate de măsură, era nevoie de un simbol pentru ea, care să fie folosit pentru exprimarea cantităților. În engleză "bit" are ca simbol pe b, iar "byte" are ca simbol pe B, litera mare fiind folosită pentru a nu fi confundate între ele. În sistemul internațional al unităților de măsură, octetul are ca simbol pe o, folosit pe plan internațional, inclusiv în engleză și franceză. La filiala romînească a companiei Microsoft s-a decis că simbolul lui "octet" în romînă nu poate fi o, ci trebuie să fie O, pentru că în engleză "byte" este simbolizat de o literă mare, B. Unii traducători s-au luat după această decizie greșită și au început să folosească și ei O.

Nici una dintre autoritățile lingvistice sau științifice romînești nu s-a sesizat, deși sistemul de operare tradus de MS este folosit pe scară largă în învățămînt. Nici una dintre autorități nu le-a atras atenția celor de la MS Romînia că fac o prostie. Sigur, prostia în cauză e mai mică decît cea a folosirii stilului impersonal în traducerile MS, care a dus la crearea unui dialect handicapat al limbii romîne. Totuși, este vorba de o greșeală care creează confuzie, pentru că nici o altă țară din lume nu folosește acest simbol pentru "octet". Traducătorii de la MS au văzut că litera O era liberă ca simbol și au decis s-o folosească. Ce contează dacă în viitor se va decide pe plan internațional că litera O trebuie folosită pentru o unitate de măsură numită după cineva avînd numele de familie ce începe cu O, pentru că literele mari sînt de obicei rezervate pentru unități numite după persoane? Pe moment merge și așa, cu KO, MO, GO și restul.

Încă o dată neștiutorii din Romînia au fost lăsați să ia o decizie memorabilă prin penibilul și nepracticalitatea ei, decizie pe care mulți traducători au luat de bună, impresionați de statura companiei Microsoft, ca și cum Bill Gates însuși ar fi decis că "octet" trebuie să aibă în romînă ca simbol pe "O" și nu cine știe ce habarnist de la filiala locală a MS. Să fie cei mai mulți dintre traducătorii romîni așa de impresionabili încît să creadă că MS nu greșește niciodată, nici măcar în probleme de limbă? Să fie oare filiala locală a MS stat în stat din punct de vedere lingvistic, putînd să impună orice prostie în limba romînă? Microsoft Romînia i-a corupt pe toți lingviștii și profesorii de romînă din țară, încît aceștia tac mîlc și nu reacționează cînd traducătorii angajați de această companie mutilează și batjocoresc limba romînă? Sincer chiar nu mai contează, pentru că traducătorii de softuri romîni trebuie să învețe să nu mai copieze slugarnic modele greșite, ci să gîndească singuri care este varianta de traducere cea mai bună, adică cea mai fidelă, precisă și practică.

În cazul discutat mai sus, varianta cea mai bună este ca în romînă să se folosească "bait" (plural "baiți"), simbolizat prin "B", ca traducere pentru englezescul "byte". Termenul "octet", simbolizat prin "o", trebuie rezervat doar pentru situațiile cînd în textul englezesc este folosit "octet".

#313
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsenator, on 24 februarie 2013 - 21:02, said:

Când am dat exemplul cu Andrei Bacalu am vrut să dau de înțeles că unii termeni existau deja și că nu nu există o motivație reală de a-i înlocui cu unii care ar pune utilizatorul la grea încercare atunci când ar vrea să-i folosească în diverse forme.

Exemplul dat este total neconvingător. Faptul că un ziarist vorbește la TV folosind o anumită terminologie, nu înseamnă că el trebuie să fie considerat o autoritate în domeniul despre care vorbește. El rămîne un ziarist, nu se transformă în specialist în astronautică dacă comentează la TV o aselenizare. În fapt, ziariștii sînt cei mai expuși modelor lingvistice, fiind foarte influențabili din acest punct de vedere. Înainte de 1990 limba străină cunoscută de ziariștii romîni era în principal franceza, însă acum că moda s-a schimbat, probabil că nici un ziarist format după anul 2000 nu mai cunoaște această limbă, lucru evident cînd îi auzi că nu știu să pronunțe corect numele franțuzești.

Cuvîntul "ordinator" nu a existat niciodată în limbajul specialiștilor romîni. El a existat doar în limbajul unora care voiau să ofere o imagine de oameni elevați, subțiri, pentru care cuvîntul franțuzesc ("ordinator") era superior cuvîntului romînesc ("calculator") și chiar și celui englezesc ("computer"). Pe internet există multe anticariate a căror ofertă este disponibilă pentru căutarea de titluri publicate. Eu n-am găsit nici o carte tehnică al cărei titlu să conțină cuvîntul "ordinator", deci acest cuvînt aproape sigur n-a fost folosit niciodată de specialiștii romîni în tehnologia informației. Mai mult, am un dicționar explicativ de informatică publicat la Editura Științifică și Enciclopedică în 1981, iar autorii acestuia (absolut toți ingineri) nu au inclus cuvîntul "ordinator", fiind prezent doar cuvîntul romînesc "calculator" ca echivalent al englezescului "computer". Iar după 1990, n-a mai fost nimeni care să folosească cuvîntul "ordinator", nici măcar ziariștii, care au trecut toți de partea limbii engleze, abandonînd rapid franceza, care nu mai era la modă.

Cei care încă mai cred că "ordinator" este un cuvînt potrivit pentru traducerea englezescului "computer" se lasă cuprinși de sentimentalism, ei neavînd o motivație rațională pentru această preferință, ci doar una sentimentală, legată de afecțiunea lor pentru limba franceză. Ei vor să ajute franceza să-și păstreze prestigiul european prin menținerea romînei în sfera ei de influență, dînd astfel un exemplu de supunere lingvistică pe care francomanii l-ar dori preluat și de alte limbi.

Cuvîntul "ordinator" este o traducere nepotrivită pentru "computer", la fel cum "octet" este o traducere nepotrivită pentru "byte". Să vedem pentru început modul în care a fost ales acest cuvînt, folosind articolul despre "ordinator" de pe Wikipedia FR.

<----------Începutul citatului--------->
Le mot ordinateur fut introduit par IBM France en 1955. François Girard, alors responsable du service publicité de l'entreprise, eut l'idée de consulter son ancien professeur de lettres à Paris, Jacques Perret, afin de lui demander de proposer un mot caractérisant le mieux possible ce que l'on appelait vulgairement un calculateur (traduction littérale du mot anglais « computer »). Ce dernier proposa « ordinateur », un mot tombé en désuétude désignant anciennement un ordonnateur, voire la notion d'ordre ecclésiastique dans l'église catholique (ordinant). Le professeur suggéra plus précisément « ordinatrice électronique », le féminin ayant pu permettre, selon lui, de mieux distinguer l'usage religieux de l'usage comptable du mot.

Traducerea e următoarea:

"Cuvîntul ordinator a fost introdus în uz de IBM Franța [filiala franceză a companiei americane IBM] în 1955. François Girard, responsabil pe atunci cu serviciul de publicitate al întreprinderii, a avut ideea să-l consulte pe vechiul să profesor de litere de la Paris, pentru a-i cere să propună un cuvînt care să caracterizeze cel mai bine obiectul numit în limbaj popular calculator (traducere literală a cuvîntului englezesc "computer"). Acesta din urmă a propus "ordinator", un cuvînt ieșit din uz, care desemna în vechime un ordonator, ba chiar noțiunea de ordin ecleziastic în biserica catolică (ordinizant). Profesorul i-a sugerat mai precis "ordinatoare electronică", genul feminin putînd să permită diferențierea mai clară a utilizării religioase de utilizarea contabilă [informatică] a cuvîntului."

http://fr.wikipedia....nn.C3.A9es_1950
<----------Sfîrșitul citatului--------->

Mult mai detaliat este însă un articol aflat pe situl localității Corbeil-Essones, o comună aflată aproape de Paris, unde IBM construise în 1955 o fabrică pentru producerea de calculatoare. Un articol asemănător pe aceeași temă este disponibil pe un sit canadian. Un al treilea articol despre crearea cuvîntului "ordinator" a fost publicat în 2005 în ziarul "Le Monde". În fine, un al patrulea articol apare în ziarul catolic "la Croix" în 2007, sub titlul "Ordinator, de la teologie la informatică". Toate cele 4 articole, către care am pus legături mai jos, reproduc în întregime sau parțial scrisoarea prin care profesorul de litere își motivează alegerea.

http://corbeil.esson.../Ordinateur.htm
http://www.presse-fr...og/ordinate.htm
http://www.info.univ...ao/j_perret.php
http://www.la-croix....07-08-15-525218

Din aceste articole aflăm că în 1954 IBM se pregătea să lanseze pe piața franceză un model de mașină electronică pentru procesarea datelor, destinată în special mediului de afaceri (primul client fusese o companie de asigurări din USA). La acea vreme termenul de "computer" era folosit în USA în special pentru mașinile electronice cu destinație științifică, în timp ce modelul lansat de IBM făcea parte dintr-o categorie numită generic "Electronic Data Processing System" ("Sistem Electronic Procesator de Date"). La solicitarea conducerii filialei IBM din Corbeil-Essones de a găsi un nume în franceză pentru produsul ce urma a fi lansat, François Girard, pe atunci responsabil cu serviciul "Promovare Generală - Publicitate" în cadrul întreprinderii, a decis să se consulte cu Jacques Perret, unul din foștii săi dascăli, care în acel moment era profesor de filologie latină la Sorbona. Pentru a-l ajuta să înțeleagă despre ce e vorba, i-a trimis și niște broșuri despre noul aparat. Jacques Perret a răspuns pe adresa președintelui IBM Franța, sugerînd să fie folosit cuvîntul "ordinator", un cuvînt deja existent în franceză, dar scos din uz. Iată mai jos pasajele esențiale din scrisoarea profesorului de latină:

<----------Începutul citatului--------->
Que diriez-vous d' "ordinateur" ? C'est un mot correctement formé, qui se trouve même dans le Littré comme adjectif désignant Dieu qui met de l'ordre dans le monde. Un mot de ce genre a l'avantage de donner aisément un verbe "ordiner", un nom d'action "ordination". L'inconvénient est que "ordination" désigne une cérémonie religieuse ; mais les deux champs de signification (religion et comptabilité) sont si éloignés et la cérémonie d'ordination connue, je crois, de si peu de personnes que l'inconvénient est peut-être mineur. D'ailleurs votre machine serait "ordinateur" (et non ordination) et ce mot est tout à fait sorti de l'usage théologique.[...] En relisant les brochures que vous m'avez données, je vois que plusieurs de vos appareils sont désignés par des noms d'agent féminins (trieuse, tabulatrice). "Ordinatrice" serait parfaitement possible et aurait même l'avantage de séparer plus encore votre machine du vocabulaire de la théologie.[...] Il me semble que je pencherais pour "ordinatrice électronique".

Traducerea e următoarea:

Ce ați spune de "ordinator"? Este un cuvînt format în mod corect [conform regulilor limbii franceze], care se găsește chiar în dicționarul Littré [dicționar clasic al limbii franceze, publicat în sec. 19] ca adjectiv desemnîndu-l pe Dumnezeu care ordonează lumea. Un cuvînt de acest gen are avantajul că poate oferi ușor verbul "a ordina", sau numele de acțiune "ordinare". Inconvenientul este că "ordinare" desemnează o ceremonie religioasă; dar cele două cîmpuri de semnificație (religie și contabilitate) sînt atît de îndepărtate, iar ceremonia religioasă este cunoscută, cred, de atît de puțină lume, încît inconvenientul e poate minor. De altfel mașina dumneavoastră ar fi numită "ordinator" (și nu "ordinare") iar acest cuvînt este complet ieșit din uz în domeniul teologic. [...] Recitind broșurile pe care mi le-ați dat, am văzut că mai multe din aparatele dv. sînt denumite prin nume de agent la genul feminin (triatoare, tabulatoare). "Ordinatoare" ar fi deci un nume perfect posibil și ar avea chiar avantajul de a separa și mai mult numele mașinii de vocabularul teologic. [...] Eu aș înclina mai degrabă către denumirea "ordinatoare electronică".

http://corbeil.esson.../Ordinateur.htm
http://www.presse-fr...og/ordinate.htm
<----------Sfîrșitul citatului--------->

Conform articolului din "Le Monde", conducerea IBM Franța a decis să rețină numele de "ordinator", pe care a vrut chiar să-l transforme în marcă înregistrată. Dar cuvîntul a fost adoptat rapid de utilizatori, astfel că în 1965, după 10 ani de la crearea lui, IBM a decis să renunțe la folosirea lui ca nume de produs, el devenind un substantiv comun care denumea în mod generic o mașină electronică de prelucrare a datelor.

Povestea adoptării în franceză a cuvîntului "ordinator", prezentată mai sus, permite două considerații.

1) Cuvîntul nu a fost propus de specialiști, ci de un profesor de filologie latină, a cărui familiarizare cu tehnologia informației s-a rezumat la cîteva broșuri promoționale. Cel care i-a cerut părerea, și care în mod sigur a avut un cuvînt greu de spus în adoptarea lui "ordinator" de către filiala IBM Franța, nu era nici el specialist în tehnologia informației, ci în marketing.

2) Lui Jacques Perret nu i s-a cerut un termen general pentru mașinile electronice folosite la prelucrarea informațiilor, ci i s-a cerut un nume pentru o mașină electronică destinată special mediului de afaceri, în speță modelul IBM 650, care urma să fie lansat și în Franța. O dovadă pentru asta e faptul că profesorul de latină menționează ca domeniu de aplicabilitate contabilitatea, despre care spune că e îndepărtată de religie, deci nu se vor crea confuzii la folosirea unui termen luat din
vocabularul religios.

Ce mai e de spus? Ar fi fost bine ca în romînă să fie preluat un arhaism religios franțuzesc pentru denumirea unui aparat electronic? În mod sigur latinomanii ar fi sărit în sus de bucurie. Ecuația latinomaniei, descoperită de membrii Școlii Ardelene, spune totul:

Strămoși Latini Inventați + Latinizare Lingvistică Forțată = Religie Catolică Adoptată

Este culmea cum și în cazul discutat avem de-a face cu influența latinomaniei asupra unei limbi moderne, deși ea n-a fost impusă de sus, de la nivelul Academiei Franceze, ci a plecat de la un profesor de latină căruia i s-a cerut părerea. Nu m-ar mira însă dacă aș afla că prin anii 1960-1970 Academia Română, promotoarea latinomaniei oficiale, ar fi insistat să fie adoptat termenul "ordinator", dar Biserica Ortodoxă s-a opus, nedorindu-și să intre în uzul obișnuit un cuvînt provenit din vocabularul religiei catolice.

Faptul că franceza a pierdut bătălia lingvistică cu engleza ar trebui să-i facă pe romîni să înțeleagă că păstrarea legăturii strînse dintre romînă și franceză este contraproductivă și nu aduce nici un avantaj limbii romîne. Aceasta trebuie să se poată dezvolta singură, ca o limbă independentă, care nu are nevoie să poarte jugul nici unei limbi străine, cu atît mai puțin al unei limbi aflate în declin.

View Postsenator, on 24 februarie 2013 - 21:02, said:

Octetul are pluralul octeți, dar care o fi forma corectă a pluralului pentru byte sau keyboard? Ore promotorii acestui curent s-au gândit și la așa ceva?

Pluralul cuvîntului "bait" este "baiți", iar pluralul cuvîntului "tastatură" este "tastaturi".

View Postsenator, on 24 februarie 2013 - 21:02, said:

Nu ascund faptul că acum mă gândesc la fostul meu profesor de limba română (ajuns chiar azi la vârsta de 71 ani) care îmi zicea acum 3 ani, când s-a procopsit cu un laptop, că nu știe cum o să se descurce pentru că scrie doar în engleză. I-am pus interfața la XP în limba română (cu traducerile alea așa hulite) și acum se descurcă destul de bine pentru vârsta lui.

Traducerile respective au fost hulite pe bună dreptate. Ele nu sînt în limba romînă, ci într-un dialect robotizat, inventat de traducătorii angajați de filiala locală a Microsoft. Nici un romîn nu ar trebui să fie supus torturii psihice generate de acele traduceri.

#314
senator

senator

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,423
  • Înscris: 02.03.2006
Eu cred că exagerezi cu bătălia lingvistică între franceză şi engleză. Cred că mai degrabă ţine de uşurinţa de pronunţie atunci când au fost aleşi unii termeni din limba franceză. Oricum, nu văd normal nici să adopţi într-o proporţie atât e covârşitoare termenii dintr-o singură limbă. Aş lua-o ca o formă de colonialism lingvistic autoimpus.
Oare cel care a inventat termenul robot era specialist în domeniu?
De curiozitate, tu de ce torturezi limba română folosind Î (limba romînă) în loc de â?

Edited by senator, 03 March 2013 - 22:49.


#315
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsenator, on 03 martie 2013 - 22:44, said:

Eu cred că exagerezi cu bătălia lingvistică între franceză și engleză.

Nu exagerez deloc. Francomanii suferă din cauza pierderii statutului francezei pe plan internațional, pentru că ei au mizat pe franceză și acum văd că fac parte dintr-o minoritate lingvistică în continuă scădere. De aceea ei încearcă prin toate metodele să readucă romîna în sfera de influență a francezei, sperînd că astfel franceza va putea să-și mai conserve din prestigiu, iar ei să mai poată schimba cîteva vorbe cu niște cunoscători de franceză, o specie pe cale de dispariție în Romînia. Mai este și o chestie de imagine personală. Cineva care știe bine o limbă străină este apreciat de cei din jur. Dar această apreciere este direct proporțională cu prestigiul limbii în cauză. Timp de vreo 150 de ani, de la 1848 pînă puțin după 1990, cunoașterea francezei aducea un plus important la imaginea vorbitorilor ei romîni. Însă de pe la jumătatea anilor 1990, odată cu invazia culturală americană venită prin intermediul calculatoarelor personale și a internetului, romînii și-au pierdut respectul pentru limba franceză și pentru cei care o cunosc.

Cine a investit timp cu învățarea francezei a văzut mai ales după anul 2000 că eforturile lui nu mai sînt apreciate la justa lor valoare de cei din jur, pentru că în Romînia de azi doar cunoașterea englezei aduce un plus de prestigiu personal. Așa că francomanii au toate motivele să se simtă prost și să încerce să împingă romîna din nou alături de franceză, sperînd ca prin reînnoirea legăturii strînse dintre aceste două limbi, romînii să reînceapă să aprecieze franceza și să-și dorească s-o învețe. Problema e că majoritatea romînilor de azi nu-și mai iubesc limba maternă, așa că astfel de manevre de reapropiere a ei de franceză nu produc un transfer de simpatie către aceasta din urmă, așa cum speră francomanii.

Iată o părere lucidă a unui istoric contemporan despre starea actuală a francezei, luată dintr-o carte a lui scrisă direct în franceză:

<------------------Începutul citatului---------------------->
Lucian Boia : Franța, hegemonie sau declin? (Capitolul "O imagine care se pierde")

Declinul Franței este văzut adesea ca o consecință a inadaptării sale economice. În schimb, mulți francezi au mai multă încredere în atuurile culturale ale țării lor. Este aici o eroare de perspectivă: lucrurile stau mai curînd invers. Numeroși sînt cei care, în lume, beneficiază de tehnologia franceză, de produsele și serviciile franceze; puțini dintre ei mai au însă legături lingvistice, culturale sau sentimentale cu Franța. Cei mai mulți dintre pasagerii Airbusului, aparat în bună parte francez, ar pronunța cu greu două vorbe în limba constructorilor săi, dovadă, dacă mai era nevoie, că Franța își răspîndește mai bine tehnologia decît limba!

Franța nu se prăbușește. În schimb franceza este în cădere liberă. Tendința e de restrîngere la arealul ei "natural", care e cel al populațiilor care-o vorbesc fie ca limbă maternă, fie ca limbă oficială sau de comunicare. În această privință se pot distinge trei "cercuri". Primul e trunchiul francez originar: Franța, Belgia, Elveția, Canada (Québec): 75 de milioane de persoane în total. Al doilea grupează țările în care franceza e singura limbă oficială, dar unde nu e vorbită, ca limbă maternă, decît de o minoritate (reprezentînd elita intelectuală și politică). E vorba în primul rînd de Africa neagră francofonă, fostele colonii africane ale Franței și Belgiei: circa 100 de milioane de locuitori. În fine, al treilea cerc cuprinde cîteva țări arabe -- desprinse și ele din imperiul colonial francez -- în care franceza, fără să fie limbă maternă sau oficială, se învață din școala primară și e folosită curent de o parte a populației; în această categorie intră Algeria, Tunisia, Marocul, Mauritania și, parțial, Libanul. Populația totală a acestor țări: 75 de milioane de locuitori.

Ajungem astfel la un maximum de 250 de milioane de francofoni "teoretici", în realitate, numărul francofonilor "reali" n-ar putea depăși 175 de milioane. E puțin, comparativ cu răspîndirea englezei și chiar a spaniolei (ca să nu mai menționăm miliardul de chinezi), a limbii arabe, și chiar a portughezei, care, datorită Braziliei, e deja mai vorbită decît franceza ca limbă maternă. Situația este mai bună totuși pentru franceză decît pentru alte limbi de cultură, ca germana, limitată la Europa Centrală, sau italiana, redusă practic la țara de origine. Răspîndirea limbii franceze pe mai multe continente îi conferă o "vizibilitate" suplimentară, ca și numărul mare de state care o folosesc ca limbă oficială. Dacă facem statistica țărilor oficial francofone, franceza urmează imediat după engleză (ierarhie care contează în instanțele internaționale, la Națiunile Unite în primul rînd). E vorba însă de o iluzie optică. Nu se poate compara Burkina Faso cu China, și nici măcar cu Mexicul sau Brazilia. Majoritatea acestor țări, cele mai multe africane, sînt relativ slab populate și se numără printre cele mai sărace de pe planetă. Dacă reținem doar grupul națiunilor industrializate (în care franceza este efectiv limbă maternă), ansamblul francez se situează chiar și în urma spațiului germanofon, care, cu masa lui europeană (Germania, Austria, Elveția), se ridică la aproape 100 de milioane de locuitori.

Nu există în aceste fapte nici expansiune, nici declin; e rezultatul istoriei și al capacității demografice și de colonizare a Franței. Declinul -- unul foarte accentuat, semănînd foarte mult cu o prăbușire -- privește soarta limbii și a culturii franceze dincolo de perimetrul francofon propriu-zis.

Mult timp, s-a manifestat un decalaj destul de mare între importanța tot mai scăzută a Franței și influența ei culturală tot mai constantă. Către 1900, franceza continua să fie prima limbă de cultură, în condițiile în care Franța își pierduse rangul definitiv. Engleza a fost acceptată ca limbă diplomatică internațională, pe picior de egalitate cu franceza, abia la sfîrșitul Primului Război Mondial, cînd Franța a atins nivelul istoric cel mai de jos, franceza -- deși în ușor regres, firește -- rămînea încă respectată în rîndul elitelor europene. Această situație nu putea să dureze. În fața țărilor anglo-saxone și a unei lumi dominate de America, Franța își pierdea progresiv importanța, iar o asemenea evoluție trebuia să producă efecte, mai devreme sau mai tîrziu, asupra influenței sale lingvistice și culturale. Un declin lent se făcea deja simțit. Însă ruptura s-a produs destul de brusc, începînd din anii 1970. Fenomenul e foarte vizibil în țările în care, prin tradiție, elita fusese total francofonă. De la o generație la alta, franceza a fost în mare parte uitată. În Italia poți conversa firesc în franceză cu orice intelectual de 60-70 de ani; dar adesea e greu să găsești un interlocutor francofon în segmentul de vîrstă de la 30 la 40 de ani, chiar și în mediile universitare. În România, francofonia, cultivată cu pasiune de o elită care iubea Franța, a izbutit de bine de rău să traverseze perioada comunistă; perioada post-comunistă e însă pe cale să-i dea lovitura de grație: generația tînără preferă engleza.

Faptul că România, ca și Bulgaria, sînt membre în Organizația Internațională a Francofoniei nu trebuie să creeze iluzii. Engleza e în plină expansiune, și nu alături de franceză, ci luîndu-i locul puțin cîte puțin. Grecia avea și ea cîndva o elită francofonă; nu mai rămîne aproape nimic din ea (francezii au putut observa această absență în timpul Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004; bilingvismul tradițional -- englez și francez -- nu mai funcționa pe pămîntul grec). Și așa mai departe. Am putea face turul Europei pe urmele mai mult sau mai puțin șterse ale limbii franceze, cu nuanța, totuși, că în anumite țări -- în care tradiția era mai puternică -- francofonia rămîne prezentă, deși diminuată, în timp ce în altele (mai ales în Europa Centrală și de Nord) aproape a dispărut. Nu merită osteneala să consultăm statisticile care, la nevoie, fardează un pic realitatea. A încerca să te faci înțeles vorbind franțuzește -- inclusiv în mediile intelectuale -- într-o țară europeană sau alta (în America și în Asia nici nu se pune chestiunea) e aproape o provocare!

Lucian Boia : Franța, hegemonie sau declin? (Editura Humanitas, București, 2010) - paginile 189-192
<------------------Sfîrșitul citatului---------------------->

View Postsenator, on 03 martie 2013 - 22:44, said:

Cred că mai degrabă ține de ușurința de pronunție atunci când au fost aleși unii termeni din limba franceză.

Franceza nu este o limbă ușor de pronunțat de către romîni. Ea are niște sunete speciale care nu se regăsesc în romînă, cel mai cunoscut exemplu fiind "R"-ul franțuzesc (http://en.wikipedia....wiki/Guttural_R), care nu e așa de ușor de pronunțat în forma lui originală pe cît s-ar putea crede. Deși în Romînia au existat în trecut mulți cunoscători de franceză, procentul celor care o pronunțau corect era mic. Din această cauză cuvintele franțuzești nu au fost importate cu pronunția originală, ci cu una modificată, adaptată la fonetica romînă. Un romîn care nu știe franceza nu va înțelege ce spune un francez cînd acesta rostește banalul cuvînt "restaurant", tocmai pentru că pronunția cuvîntului din franceză diferă mult de cea în romînă, deși scrierea lui e aceeași în ambele limbi.

Importul masiv de cuvinte franțuzești în romînă nu s-a făcut din cauză că erau mai ușor de pronunțat de către romîni, ci pentru că s-a dorit relatinizarea și deslavizarea romînei, adică creșterea procentului de cuvinte de origine latină și scăderea procentului de cuvinte de origine slavă. La începutul secolului 19, cuvintele de origine latină și cele de origine slavă aveau cam același procentaj în limba romînă (în jur de 40%), lucru care deranja enorm propaganda latinomană, astfel că s-a decis eliminarea sau marginalizarea cuvintelor de origine slavă, în așa fel încît acestea să iasă treptat din uz, iar romîna să capete un caracter preponderent latin la nivel de vocabular. Scopul era ca romîna să devină cît mai asemănătoare lexical cu limbile romanice vestice, astfel ca romînii să poată fi spălați la creier cu minciuna că ei descind din coloniști romani de origine italică, deci sînt înrudiți genetic cu italienii, francezii, spaniolii și portughezii și nu au nimic de-a face cu popoarele slave din jurul lor. O astfel de strategie propagandistică nu ar fi avut nici un succes pe plan intern și internațional atîta timp cît romîna ar fi conținut un procent important de cuvinte de origine slavă, dar odată cu relatinizarea și deslavizarea limbii, populația chiar a început să creadă minciunile latinomane, care deveniseră credibile din momentul în care cuvintele de origine latină le depășiseră în mod covîrșitor pe cele de origine slavă.

Copiilor romîni li se inoculează din școala generală faptul că limba lor conține un procent de 80% de cuvinte de origine latină, de unde acești copii trag concluzia că ei sînt 80% genetic latini, lucru care le rămîne în cap toată viața. Daco-geții și slavii au rămas să-și împartă cele 20% de procente căzute de la masa latinomanilor, fiind deci considerați de importanță secundară în ceea ce privește fondul genetic al romînilor, conform cu importanța lor minoritară în ce privește fondul lexical al limbii. Strategia latinomană de a crea o identitate etnică latină pentru romîni s-a bazat deci în bună măsură pe importul masiv de cuvinte din latină, italiană și mai ales franceză, astfel încît după 100 de ani de la declanșarea acestui proces, romîna a atins procentul de 80% de cuvinte de origine latină, iar romînii au atins gradul de îndoctrinare care îi făcea să creadă că sînt 80% genetic latini, lucru pe care îl repetă cu bună credință în fața străinilor, fără să-și dea seama că o astfel de afirmație este complet ridicolă și deci greu de crezut de orice om rațional.

Limba romînă conține astăzi aproape 40% de cuvinte importate din franceză, ceea ce arată îndîrjirea cu care s-a pus în practică planul latinoman de modificare a compoziției lexicale a romînei. Trebuie menționat faptul că limbile romanice vestice au un bagaj lexical comun, adică au multe cuvinte care se aseamănă între ele, din cauză că aceste limbi nu au pierdut contactul de-a lungul istoriei. Asta face că un francez va putea înțelege multe cuvinte din italiană, spaniolă sau portugheză, fără un efort prea mare. Însă cum limba romînă a fost izolată geografic de aceste limbi romanice vestice, bagajul lingvistic comun cu ele era mic, astfel că în secolul 19 un francez nu ar fi putut să înțeleagă mare lucru din romînă. Latinomanii au ales deci franceza ca limbă de import principală pentru romînă din cauza prestigiului ei din secolul 19, dar și din cauza poziției ei centrale din punct de vedere geografic în ansamblul limbilor romanice vestice, ceea ce făcea ca franceza să aibă maximul de cuvinte asemănătoare atît cu italiana, cît și cu spaniola sau portugheza.

Franceza a fost folosită de latinomani și francomani în scopul josnic de a înstrăina limba romînă, adică de a o rupe de ființa ei adevărată, născută aici, în Europa de Est. Prin importul de cuvinte franțuzești, latinomanii se asigurau că romîna va căpăta un aspect lexical care să permită asocierea ei strînsă cu limbile romanice din Europa de Vest, deci italienilor, francezilor, spaniolilor și portughezilor urma să le fie foarte ușor să vadă că romîna conține multe cuvinte asemănătoare cu ale lor, de unde urmau să tragă concluzia că romînii sînt frații lor genetici. Strategia propagandistică latinomană a funcționat deci și pe plan internațional, popoarele romanice vestice fiind prostite cum că poporul romîn le este foarte apropiat din punct de vedere genetic, exact la fel cum limba romînă este foarte apropiată lexical de limbile romanice vestice. Faptul că limba romînă a fost relatinizată masiv cu ajutorul francezei nu le este cunoscut nici romînilor, cărora nu li se vorbește despre asta în școală, iar străinii cu atît mai puțin știu despre acest lucru, deci propaganda latinomană și-a îndeplinit scopul atît pe plan intern, cît și pe plan internațional, de a descrie poporul romîn ca fiind 80% genetic "latin", deci în aceeași măsură în care limba romînă este lexical "latină".

În concluzie, importul de cuvinte din franceză nu a avut nimic de-a face cu ușurința pronunției acestei limbi de către romîni, tocmai pentru că acest lucru nu e valabil. Limba italiană este mult mai ușor de pronunțat de către romîni, și totuși ea nu a fost preferată în fața francezei, din motive legate de prestigiu mai scăzut. Prin importul de cuvinte franțuzești, latinomanii din secolul 19 împușcau doi iepuri dintr-o dată, realizînd și relatinizarea romînei, și legarea strînsă a ei de limba cea mai prestigioasă la nivel internațional de la acea vreme. Pe termen lung însă, socoteala lor s-a dovedit a fi o greșeală majoră, franceza începînd să-și piardă accelerat prestigiul și importanța după primul război mondial. Semnele decăderii francezei erau însă vizibile și la sfîrșitul secolului 19, dar latinomanii în orbirea lor propagandistică nu au vrut să țină seamă de ele, legînd forțat romîna de o limbă al cărei declin era previzibil din momentul în care Franța și-a pierdut importanța majoră pe plan european, pentru că pe plan mondial și-o pierduse deja de mai multă vreme.

Ce s-a întîmplat pe plan lingvistic începînd cu 1990 în Romînia, adică respingerea francezei de către populația romînească, a fost deci o evoluție logică în condițiile în care Romînia a devenit o democrație. Ca urmare, latinomanii și francomanii nu au mai putut să impună franceza ca limbă străină principală în școlile romînești, așa cum fusese pînă atunci, inclusiv în a doua jumătate a perioadei comuniste, cea considerată a comunismului "naționalist". Romînia nu a fost niciodată o țară francofonă pentru că populația și-ar fi dorit asta, ci pentru că așa s-a decis de către latinomanii și francomanii care au fost timp de mai bine de 150 de ani majoritari în rîndul clasei politice. În momentul de față Romînia este o țară aproape exclusiv anglofonă pentru că populația își dorește asta, iar impunerea englezei ca limbă străină principală s-a făcut în condiții de democrație pentru a respecta dorința populației. Aceasta s-a săturat să învețe o limbă străină de utilitate redusă în comunicarea internațională, pe care n-o poate vorbi pe plan european decît în Franța, jumătate din Belgia și o treime din Elveția, iar în afara Europei doar în unele țări din jumătatea vestică a Africii și într-o regiune din Canada.

View Postsenator, on 03 martie 2013 - 22:44, said:

Oricum, nu văd normal nici să adopți într-o proporție atât e covârșitoare termenii dintr-o singură limbă.

Citatul de mai sus este foarte interesant, pentru că confirmă indirect afirmația lui Lucian Boia cum că apărarea diversității lingvistice a devenit o prioritate pentru francezi și francomani doar în momentul în care limba franceză și-a pierdut rangul de cea mai folosită limbă pentru comunicarea internațională. Trebuie spus că francezii au fost în perioada de glorie a limbii lor adepții uniformizării lingvistice, dovadă fiind faptul că limbile regionale vorbite în Franța (de exemplu occitana, alsaciana sau bretona) au fost sufocate cu bună știință, ele nefiind recunoscute nici măcar azi ca limbi oficiale pe teritoriul francez, deși au fost de-a lungul timpului limbi materne pentru părți importante din populație. Ele au putut fi învățate la școală doar începînd cu 1951 (sau cu 1992 pentru alsaciană), cînd numărul de vorbitori nativi se restrînsese în mod dramatic, deci nu mai reprezentau un pericol pentru dominația limbii franceze. Diversitatea lingvistică, pe care francezii aproape că au desființat-o în țara lor, a devenit în mod ipocrit un slogan propagandistic numai bun pentru a sprijini limba franceză în lupta ei cu dominația mondială a limbii engleze. Am să dau un nou citat din cartea lui Lucian Boia, unde e prezentată mărirea și decăderea francezei ca limbă internațională.

<------------------Începutul citatului---------------------->
Lucian Boia : Franța, hegemonie sau declin? (Capitolul "O imagine care se pierde")

"Această limbă a devenit o cheie cu care puteți intra în toate casele și toate orașele. De la Lisabona la Sankt-Petersburg și de la Stockholm la Napoli, călătoriți vorbind franțuzește și veți fi înțeles peste tot. Această limbă, singură, vă scutește să învățați o mulțime de limbi, care v-ar încărca memoria cu vorbe în locul cărora e preferabil să puneți idei." Așa explica și apăra preeminența limbii franceze, în secolul al XVIII-lea, Frederic cel Mare, cel mai francez dintre germani. Dacă înlocuiți "franceza" cu "engleza", această frază rămîne perfect valabilă.  E chiar mai valabilă în zilele noastre, cînd răspîndirea englezei este planetară și atinge nu doar elitele, ci o largă varietate de categorii socio-culturale. Ca instrument de comunicare, o singură limbă, general acceptată, e mai comodă și mai eficientă decît diversitatea lingvistică. Această tendință perfect naturală a funcționat în avantajul francezei; azi funcționează împotriva ei. Putem regreta uniformizarea și sărăcirea culturală rezultînd dintr-o asemenea logică; dar regretele nu schimbă cursul istoriei. Puțin cîte puțin, franceza coboară la nivelul unei țări de 60 de milioane de locuitori și a unei comunități francofone de trei ori mai numeroase, dar formată în mare parte din țări puțin dezvoltate. Din fericire, răspîndirea reală a francezei, ca limbă de cultură, se află încă mult deasupra acestui nivel; ea rămîne mult mai prezentă, în afara spațiului ei "natural", decît chineza sau araba, spaniola sau rusa; tendința însă, inevitabil, e de scădere.

Ca să apere șansele limbii franceze, Franța a devenit campioană a diversității culturale. E de nota că acest concept îi era mai curînd străin pe vremea cînd franceza ocupa poziția dominantă. Între timp, lumea s-a schimbat: pe de o parte, există o înmulțire a identităților naționale și culturale ce vor să-și afirme specificul; pe de altă parte se manifestă un proces de uniformizare în jurul englezei și a modelului cultural anglo-saxon. Franța a abordat astfel o temă sensibilă și de natură să unească în jurul ei. În plus, se sugerează că engleza, "limba afacerilor", adaptată și simplificată după nevoile comunicării curente, ar fi mai puțin aptă să vehiculeze valori culturale. În această logică, franceza e propusă ca soluție complementară: o limbă "culturală" capabilă să ofere mai mult decît un simplu instrument de comunicare. Într-o anumită măsură, dorința de diversitate este reală; e suficient să ne gîndim la numărul impresionant de traduceri în franceză, din toate limbile și literaturile lumii. Dar scopul ascuns e mult mai interesat: suprimarea monopolului deținut de engleză apare ca o condiție sine qua non pentru ca franceza să-și mențină, eventual, poziția de a doua limbă. Cum însă un bilingvism anglo-francez pare exclus, doar plurilingvismul i-ar oferi francezei o șansă.

Autorii francezi care abordează chestiunea recomandă învățarea obligatorie în Europa a două sau trei limbi străine, ceea ce ar asigura diversitatea culturală, dar și un loc onorabil pentru franceză. O a doua limbă ar oferi deja o șansă francezei, dar și germanei, spaniolei sau oricărei alte limbi. Ideal ar fi un sistem de trei limbi (mai mult, evident, nu se poate pretinde); în acest caz, franceza ar figura probabil în poziția a doua sau a treia, într-o bună parte din pachetele lingvistice alese. E poate o pretenție exagerată. Engleza are toate șansele să devină mîine, în același timp, și prima, și a doua și a treia limbă pentru majoritatea europenilor. Probabil că vor exista mereu intelectuali specializați și inși pasionați care vor învăța mai multe limbi, inclusiv franceza. Dar e puțin probabil că europenii vor deveni atît de poligloți doar ca să-i ofere francezei o șansă (cu titlu de exemplu, vezi învățarea francezei în Germania și a germanei în Franța -- componentă lingvistică și culturală a apropierii franco-germane --, care găsește din ce în ce mai puțini amatori. Tinerii francezi și germani preferă engleza... și eventual chineza ca a doua opțiune).

Lucian Boia : Franța, hegemonie sau declin? (Editura Humanitas, București, 2010) - paginile 192-195
<------------------Sfîrșitul citatului---------------------->

View Postsenator, on 03 martie 2013 - 22:44, said:

Aș lua-o ca o formă de colonialism lingvistic autoimpus.

Acest "colonialism lingvistic" a avut loc timp de mai bine de 150 de ani în Romînia și a presupus importul masiv de cuvinte franțuzești, care așa cum am zis, au ajuns să reprezinte 40% din totalul cuvintelor limbii romîne. Deci cît timp s-a făcut importul majoritar din franceză a fost bine, iar acum că se face din engleză e rău? Care e criteriul după care se aplică această măsură dublă? Latinitatea francezei contra germanității englezei? Ce facem, ne reîntoarcem la rasismul latinomanilor, care susțineau superioritatea rasei latine și izolaționismul față de popoarele slave, socotite inferioare? În mod ironic, de data asta ar fi un rasism izolaționist pe invers, cauzat probabil de un sentiment de inferioritate, pentru că dacă în secolul 19 popoarele de origine latină erau socotite superioare celorlalte popoare, în ziua de azi popoarele de origine germanică sînt primele în ierarhia popoarelor lumii, dacă e să judecăm după performanța lor însumată, economică, științifică și culturală.

Deși au pornit de la condiții inițiale mult mai bune decît englezii, francezii au pierdut bătălia cu aceștia pe toate planurile, inclusiv pe cel lingvistic. Franța avea în Evul Mediu o populație de cinci ori mai mare decît Anglia, dar pe măsură ce timpul a trecut, englezii au recuperat întîrzierea și i-au depășit pe francezi, astfel că în ziua de azi numărul vorbitorilor nativi de engleză este de cinci ori mai mare decît al vorbitorilor nativi de franceză, adică 360 de milioane față de 75 de milioane. Iar această diferență crește de la an la an în principal din cauza creșterii populației Statelor Unite, care a devenit țara cu cei mai mulți vorbitori de engleză. Dacă luăm în calcul la nivel mondial numărul total al vorbitorilor de engleză față de numărul vorbitorilor de franceză, diferența este și mai covîrșitoare. Franceza este considerată o limbă de categoria a doua în marea majoritate a țărilor dezvoltate, păstrîndu-și însă importanța în unele state africane, foste colonii franțuzești, deși nu se știe dacă unele din acestea nu vor trece pe engleză în viitor.

Această evoluție descendentă a importanței pe plan mondial a Franței nu le poate fi imputată decît francezilor înșiși, sau mai degrabă celor care s-au perindat de-a lungul timpului la conducerea Franței și au luat decizii proaste. Una din ele este centralismul excesiv, adică guvernarea cu mînă de fier de la centru, ceea ce a sufocat inițiativele locale, făcîndu-i pe oameni să fie mai puțin întreprinzători. Englezii au urmat calea inversă, lăsînd libertate de decizie indivizilor, care astfel și-au putut manifesta spiritul întreprinzător, ceea ce i-a ajutat mult în situațiile în care trebuiau să se descurce singuri, de exemplu în noile colonii create la capătul lumii. Așa se face că Anglia a creat mari colonii de succes (transformate ulterior în țările USA, Canada, Australia) folosind populația proprie, în timp ce Franța a eșuat complet în acest domeniu, nereușind să creeze nici măcar o singură colonie mare cu populație franceză, deși Franța a avut mereu destulă populație cu care să colonizeze teritoriile cucerite. Centralismul autoritarist, cuplat cu inhibarea inițiativei individuale, este responsabil de eșecul colonizării franceze la nivel mondial, dar este responsabil și de decăderea limbii franceze. Francezii au avut ideea nefastă de a-și pune limba sub controlul unei instituții de stat, Academia, care să decidă cum trebuie să evolueze limba. Englezii nici măcar nu s-au gîndit la așa ceva, ei au lăsat limba să evolueze liber, populația fiind cea care a decis evoluția limbii. Care a fost decizia corectă este foarte clar în ziua de azi, engleza fiind o limbă vioaie, învățată cu plăcere de oameni din toate colțurile lumii, iar franceza o limbă înțepenită, care și-a pierdut prestigiul pe plan internațional.

Una din greșelile fundamentale pe care le-au făcut conducătorii romînilor din secolul 19 a fost să ia Franța drept model pentru statul romînesc nou-creat. Nici că se putea o alegere mai proastă. Centralismul franțuzesc transplantat în Romînia a avut efecte și mai nocive decît în țara de origine. În ce privește limba, ea a fost pusă sub controlul unei instituții de stat, Academia Română, creată pe modelul Academiei Franceze. Nenorocirile suferite de limba romînă sub controlul Academiei le-au depășit cu mult pe cele suferite de limba franceză, pentru că în Romînia făcea ravagii ideologia latinomană, care era depășită de multă vreme în Franța. Dar rezultatul final al punerii limbii sub controlul unei instituții de stat, formată majoritar din nespecialiști ai limbii, este același și în cazul romînei și în cazul francezei. Ambele limbi își pierd pe zi ce trece prestigiul pe plan intern, adică în rîndul propriei populații de vorbitori nativi. Așa cum se știe, instituțiile sînt niște organisme greoaie, complet nepotrivite pentru a avea controlul asupra unei limbi vii, care trebuie să evolueze constant în raport cu vremurile. Faptul că romîna și franceza își pierd pe zi ce trece din atractivitate, în timp ce engleza devine din ce în ce mai atractivă, nu face decît să confirme faptul că o limbă se simte cel mai bine cînd este lăsată să evolueze liber.

Din păcate, romînii au fost făcuți vasalii spirituali ai francezilor de către latinomani, Franța fiind prezentată drept "sora mai mare" a Romîniei, iar francezii ca "frații mai mari ai romînilor". Prin urmare și limba romînă a fost pusă de către latinomani într-o poziție de inferioritate față de franceză, fiind obligată s-o copieze pe aceasta chiar și unde nu era avantajos. Limba romînă a fost bastardizată și înstrăinată printr-un import nesăbuit de cuvinte franțuzești, ceea ce face ca în momentul de față cuvintele de origine franceză să fie majoritare în vocabularul romînesc, și asta fără ca Romînia să fi fost cucerită militar de către francezi. Dar în definitiv, de ce ar mai fi fost nevoie de cucerire militară, dacă Romînia era deja condusă lingvistic de niște trădători vînduți intereselor franceze? Francomanii din Romînia au preluat ștafeta de la latinomani și nu au abandonat nici azi scopul de a menține limba romînă în starea de dependență față de franceză. Ori de cîte ori li se dă ocazia, ei trec la atac, întărind lanțurile sclaviei cu care este ținută romîna legată de franceză. Sloganul francomanilor este că romîna trebuie să rămînă alături de franceză, chiar și cînd aceasta din urmă o ia pe o cale greșită. Loialitatea francomanilor față de limba franceză este totală și ei sînt dispuși să sacrifice limba romînă în numele acestei loialități fanatice.

Ce rost are ca romînii să-i sprijine pe francezi în tentativa acestora de a-și recăpăta măcar o parte din prestigiul cultural pierdut în ultimul secol? Ce a cîștigat romîna din vasalitatea lingvistică de 150 de ani față de franceză? Nimic, ba mai mult, s-a îmbolnăvit de lipsa de spirit practic a francezei, ca și de lipsa de creativitate lexicală a acesteia, ambele fiind consecințe directe ale centralismului lingvistic impus de Academia Franceză, al cărei scop era să facă din franceză o limbă distinsă, a elitelor culturale, nu una practică, populară, cum e engleza. S-a văzut dezastrul care a ieșit de-aici în cazul francezei, o limbă care în mai puțin de 100 de ani a pierdut tot capitalul pe care-l avea pe plan extern. Însă în cazul romînei lucrurile sînt și mai grave, pentru că în joc este capitalul intern al limbii, care este esențial pentru supraviețuirea ei. Limba promovată de Academia Română este o limbă sterilă, incapabilă de a crea cuvinte noi, fiind dependentă în întregime de importuri lexicale care nici măcar nu mai sînt adaptate scrierii și pronunției romînești. Dialectul academic al limbii romîne este unul artificial (Â/sunt) și înțepenit, lipsit de naturalețea și vioiciunea vorbirii populare, iar rezultatul este prăbușirea aproape completă a prestigiului limbii în rîndul populației care încă o mai vorbește nativ. Subordonarea atît de îndelungată a romînei față de franceză, cauzată de servilismul grețos al latinomanilor și francomanilor față de Franța, a slăbit enorm limba romînă și a făcut-o să fie o pradă ușoară pentru engleză chiar la ea acasă. Și atunci care e soluția? Reîntoarcerea la vasalitatea față de limba franceză, cea care a oferit un exemplu atît de prost limbii romîne și care acum se află ea însăși într-o situație critică? Evident că nu, legătura strînsă a romînei cu franceza trebuie ruptă cît mai repede posibil și trecută la capitolul istorie, înainte de a fi prea tîrziu.

Perspectivele limbii franceze într-o societate globalizată nu sînt deloc optimiste, lucru pe care-l susține și Lucian Boia, în ultimul citat pe care-l dau din cartea lui.

<------------------Începutul citatului---------------------->
Lucian Boia : Franța, hegemonie sau declin? (Capitolul "O imagine care se pierde")

Din păcate, cu riscul de a irita anumite susceptibilități francofone, n-am putea da același diagnostic optimist [ca în cazul dezvoltării economice] în ce privește viitorul limbii franceze și al prezenței culturale franceze în lume. Argumentele actuale în favoarea francezei -- ca limbă de cultură internațională -- țin în esență de o lungă și prestigioasă tradiție. În prezent, ele sînt apărate de o Franță cu 60 de milioane de locuitori, la care se adaugă vreo 12-13 milioane de belgieni, elvețieni și canadieni francofoni. Or, cu timpul, tradiția se pierde, iar în zilele noastre se pierde mai rapid ca oricînd, în ritmul mondializării și al accelerării istoriei. E greu de crezut că, în lumea de mîine, numele lui Voltaire va fi suficient pentru a motiva învățarea francezei! Va veni ziua cînd Franța va trebui să se bazeze exclusiv pe potențialul ei real. Or, chiar și în cazul celor mai bune performanțe, acesta nu poate fi decît limitat (cu atît mai mult cu cît alți concurenți sînt gata să inter în cursă, reprezentînd, pe lîngă spațiul occidental, celelalte regiuni ale planetei; pentru moment franceza e în competiție cu cîteva limbi europene, într-o lume care, timp de secole, a fost dominată de Occident și unificată în jurul lui; mîine, în frunte vor ajunge probabil și alte culturi; pe termen lung, engleza ar putea fi amenințată și ea -- și e puțin probabil ca franceza să poată prelua ștafeta!).

Franceza și cultura francofonă sînt lipsite mai ales de poziții extra-europene decisive. Engleza a fost impusă nu atît de Anglia, cît de America de Nord. Spaniola și portugheza sînt în plină expansiune datorită Americii Latine. Or, America Franței este Africa neagră francofonă, cea mai săracă regiune a planetei, cu o capacitate de influență culturală nulă și care va rămîne mult timp neglijabilă.

Lucian Boia : Franța, hegemonie sau declin? (Editura Humanitas, București, 2010) - pagina 230
<------------------Sfîrșitul citatului---------------------->

Deci ce se vrea pe viitor pentru limba romînă? Înregimentarea lingvistică alături de Africa neagră francofonă, singura regiune unde franceza și-a păstrat importanța pentru mase de oameni care nu o vorbesc în mod nativ? Nu sînt romînii capabili să înțeleagă și să traducă conceptele din informatică exprimate în original în engleză? Trebuie ca ele să fie mai întîi "digerate" lingvistic de către francezi, iar romînii să le preia de la aceștia în forma lor franțuzită? Ce rost are ca romînii să se izoleze lingvistic alături de francezi prin folosirea unor cuvinte ca "ordinator" sau "octet" în loc de traducerea în romînă ("calculator" și "bait") a termenilor originali englezești? Ajută asta cu ceva limba romînă? Nu, dar ajută limba franceză să își mai îmbunătățească prestigiul internațional, prin faptul că reușește să mențină o altă limbă europeană ca vasală a ei. De ce insistă francomanii să țină romîna legată de franceză? Probabil pentru că atunci cînd franceza se va prăbuși total, să cadă pe moale, romîna fiind deja prăbușită înaintea ei.

Greșeala enormă făcută de Academia Franceză a fost să-și aroge dreptul exclusiv de administrare a limbii, ca și cum limba franceză i-ar fi fost dată cu drept de proprietate exclusivă. S-a instituit astfel un control de tip dictatorial asupra limbii, asemănător prin rigiditate și rupere de realitate cu controlul dictatorial politic asupra unei țări. A fost ruptă astfel legătura dintre limbă și popor, acesta din urmă fiind exclus de la deciziile luate cu privire la limbă, la fel cum este exclus de la deciziile politice luate de un regim dictatorial. Academia Franceză și-a stabilit ca scop principal crearea unei limbi elevate, culte, lucru care n-a făcut decît să adîncească ruptura dintre limbă și populația care o vorbește nativ. Rezultatul a fost că limba franceză s-a rigidizat și și-a pierdut din capacitatea creatoare, fiind clar depășită de engleză, care în lipsa unei Academii dictatoriale și-a putut păstra vioiciunea și creativitatea. Academicienii francezi n-au înțeles un lucru simplu, că dacă unei populații i se ia dreptul de administrare asupra unui lucru, acea populație se va dezinteresa de lucrul respectiv și există toate șansele ca el să ajungă în paragină. Așa s-a întîmplat și cu limba franceză. În momentul în care Academia și-a impus dreptul de dictatură asupra limbii, populația s-a dezinteresat de limbă și nu se mai simte datoare s-o îngrijească, din moment ce nu are drept de decizie asupra modificărilor ei. Asta face ca actualmente populația franceză să fie mai anglicizată ca oricînd, folosind foarte multe cuvinte englezești, deși există cuvinte franțuzești corespondente.

Academia Franceză are un sit unde propune traduceri pentru termenii englezești, însă aceste traduceri sînt ridicole prin neadecvarea lor la realitatea prezentă. Termenii englezești originali sînt practici și jucăuși, în timp ce termenii franțuzești propuși sînt greoi și scorțoși, complet lipsiți de atractivitate, ceea ce face ca populația franceză să prefere termenii englezești. Răspunsul Academiei Franceze a fost unul tipic dictatorial, anume să înăsprească controlul asupra limbii folosite în mass-media, forțînd ziarele și televiziunile să folosească terminologia franțuzească academică, altfel urmînd să fie penalizate prin intermediul unor instituții de tip CNA. Poate că asta ar fi mers pînă la urmă, însă odată cu apariția internetului, comunicarea nu a mai putut fi controlată, iar poporul nu a mai putut fi forțat să audă și să folosească doar terminologia oficială. Controlul dictatorial asupra limbii a fost practic desființat de calculatoarele personale și internet, acest cuplu tehnologic dînd populației dreptul să se exprime în public cum vrea.

Am vorbit mai sus de Academia Franceză, dar tot ce am spus se aplică perfect și Academiei Române, care în ce privește limba a copiat fidel strategia franceză, adăugînd și propriile decizii proaste, rezultatul fiind dezastrul limbii romîne de azi, o limbă disprețuită și batjocorită de o mare parte din populația care încă o mai vorbește nativ. Academia Română i-a transformat pe romîni în iobagi pe teritoriul lingvistic care i-a fost dat în proprietate de autoritățile politice ale secolului 19, iar romînii fac acum ce făceau iobagii din Evul Mediu, adică încearcă să fugă de pe acest teritoriu unde sînt chinuiți cu tot felul de reforme ortografice care îngreunează comunicarea.

Limba romînă trebuie scoasă de sub tutela limbii franceze cît mai repede posibil, pentru a o feri de imobilismul lingvistic de sorginte franțuzească, care a dus la blocarea evoluției naturale a limbii franceze în vremurile moderne și nu trebuie să ducă la același lucru în cazul romînei. Traducătorii romîni trebuie să renunțe la copierea alegerilor făcute de traducătorii francezi, pentru că aceste alegeri sînt făcute de cele mai multe ori sub influența stilului scorțos impus de Academia Franceză, un exemplu fiind exprimarea impersonală din traducerile de softuri. Și chiar dacă alegerile făcute de traducătorii francezi nu sînt făcute neapărat sub influența academică, ele oricum urmăresc interesul limbii franceze, care nu coincide cu cel al limbii romîne. De aceea dacă francezii traduc un termen englezesc într-un anume fel, nu înseamnă că romînii trebuie să adopte termenul franțuzesc în defavoarea unui termen romînesc (existent sau inventat).

Există situații în care francezii sînt obligați să adopte un alt termen decît cel englezesc. De exemplu, francezii nu puteau să adopte termenul englezesc "file", pentru că în franceză exista deja cuvîntul "file" (pronunțat "fil") care înseamnă rînd, coadă ("file d'attente" înseamnă "coadă de așteptare"). Nu puteau nici să-l traducă cu "fil"(pronunțat tot "fil"), pentru că acest cuvînt înseamnă "fir" în franceză. Așa că francezii au tradus englezescul "file" prin "fichier", iar romînii au dat din coadă ca niște cățeluși ascultători și au preluat traducerea franțuzească sub forma "fișier", în loc să traducă englezescul "file" prin romînescul "filă". Un alt exemplu este al termenului englezesc "history", care în general înseamnă "istorie", dar în domeniul informatic are înțelesul de evidență (înregistrare) a unor activități, deci un fel de tabel cronologic, așa cum se folosește în lucrările de istorie pentru prezentarea succintă a evenimentelor dintr-o anumită perioadă de timp. Francezii, din cine știe ce motive specifice lor, n-au vrut să-l traducă pe "history" ca "histoire" (corespondentul fidel în franceză) și l-au tradus ca "historique". Romînii i-au copiat slugarnic pe francezi și l-au tradus pe "history" ca "istoric", un cuvînt care în romînă a desemnat dintotdeauna un specialist în studiul istoriei, creîndu-se astfel o confuzie de sens. În franceză această confuzie nu există, pentru că specialistul în istorie nu se numește "historique", ci "historien". Deci traducătorii romîni au preferat să-i copieze pe francezi, în loc să traducă fidel termenul englezesc ca "istorie", chiar dacă asta îi face pe istoricii romîni de azi să fie numiți în același fel ca un tabel cronologic de activități desfășurate la calculator.

Așa cum latinomanii promovează handicaparea și complicarea limbii romîne, francomanii promovează confuzia și franțuzirea cu orice preț a limbii. Simpatiile politice și/sau culturale nu au ce căuta în traduceri, cu atît mai puțin în cele tehnice. Traducătorii romîni trebuie să urmărească doar interesul limbii romîne, nu să contribuie la refacerea prestigiului internațional al limbii franceze. Ei trebuie să dovedească faptul că au un creier funcțional și sînt în stare să facă o traducere direct după textul original, nu după o altă traducere. Romînii nu trebuie să mai fie cățelușii francezilor în probleme de limbă.

View Postsenator, on 03 martie 2013 - 22:44, said:

Oare cel care a inventat termenul robot era specialist în domeniu?

Cuvîntul "robot" a fost inventat de Josef Èapek, scriitor și pictor ceh, fratele mai cunoscutului Karel Èapek, care a folosit pentru prima dată cuvîntul într-o piesă de teatru.

http://en.wikipedia....Robot#Etymology

Dar situația este diferită față de cea a cuvîntului "ordinator". Frații Èapek au introdus cuvîntul într-o lucrare literară, de unde el a fost preluat de specialiști pentru a numi mașinile care funcționează automat pe baza unui program. Lor nu li s-a cerut să dea un nume pentru aceste mașini, care existau într-o formă primitivă și la acea vreme, fiind deja numite "automaton" sau "android". Ei nu pot fi deci acuzați că au impus în vreun fel specialiștilor cuvîntul inventat de ei. Pur și simplu, cuvîntul a plăcut și de aceea s-a impus singur. Sigur că de ajutor a fost și faptul că piesa de teatru a avut succes pe plan internațional, fiind tradusă în multe limbi, dar și faptul că probabil unora li s-a părut că au de-a face cu un cuvînt englezesc, din moment ce titlul ei era R.U.R, acronim care înseamnă Rossum's Universal Robots, denumire în engleză în original, deși piesa era scrisă în cehă.

În cazul lui "ordinator", cuvîntul s-a impus cu ajutorul esențial al departamentului de publicitate al companiei IBM, care era la vremea respectivă cel mai mare producător de calculatoare din lume și care în mod sigur a cheltuit sume importante de bani pentru a promova în Franța noul lor calculator destinat afacerilor, denumit "ordinator". Dar, spre deosebire de "robot", cuvîntul "ordinator" nu s-a putut impune și pe plan mondial, probabil pentru că IBM nu a vrut să mai cheltuiască bani pentru promovarea lui în toate țările unde a vîndut modelul respectiv sau pur și simplu alte popoare au refuzat să preia termenul ce era asociat cu Franța, preferînd termenul original englezesc sau un termen autohton. Cuvîntul "ordinator" a rămas în mod ironic ca o dovadă a tendinței izolaționiste pe plan lexical promovată de autoritățile lingvistice franceze. Nu există nici un motiv rațional pentru ca romînii să se alinieze acestei tendințe lexicale izolaționiste, izvorîtă din orgoliul rănit al academicienilor francezi, care văd că limba a cărei administrare și-au asumat-o își pierde importanța în lume.

Cu alte cuvinte, nu e nevoie ca inventatorii de cuvinte să fie neapărat specialiști în domeniul la care se referă cuvintele respective. Însă specialiștii pot avea un cuvînt greu de spus în impunerea cuvintelor inventate de nespecialiști. În Romînia nici măcar nu se pune problema inventării de cuvinte de către specialiștii în informatică, marea majoritate a acestora fiind de părere că trebuie folosite cuvintele englezești în forma lor originală, neadaptată limbii romîne. În plus de asta, disprețul majorității specialiștilor în informatică față de limba romînă este atît de mare, încît ei sabotează traducerile ori de cîte ori au ocazia. De exemplu, implicarea specialiștilor de origine romînă de la sediul central al companiei Microsoft în traducerea sistemului de operare Windows Vista a dus la un adevărat dezastru lingvistic, prin inventarea unui dialect robotizat-inuman al limbii romîne, complet opus exprimării natural-umane, care există în versiunea engleză. Asta a făcut ca versiunea în romînă să fie complet neatrăgătoare pentru utilizatori, lucru probabil urmărit de specialiștii care au "contribuit" la realizarea ei, ei nedorind ca limba romînă să înlocuiască engleza pentru utilizatorii romîni de calculatoare. Faptul că nici în ziua de azi compania Microsoft nu a renunțat complet la acest dialect robotizat în traducerea softurilor sale este o dovadă a faptului că în cadrul acestei companii continuă acțiunea de sabotare a folosirii limbii romîne în informatică. Se spune de multe ori în mod propagandistic că romîna este a doua limbă vorbită la sediul central al companiei Microsoft din Redmond, însă ceea ce nu se spune este că pe plan european romîna e cea mai puțin folosită limbă în domeniul informaticii, tocmai pentru că majoritatea utilizatorilor romîni preferă să folosească softuri în engleză. Contribuția angajaților romîni ai companiei Microsoft a fost esențială pentru impunerea acestei preferințe antinaționale.

În Romînia singurii care își pot asuma inventarea de cuvinte sau adaptarea cuvintelor englezești sînt nespecialiștii, urmînd ca specialiștii eventual să accepte folosirea terminologiei romînești astfel rezultate, lucru care nu este deloc sigur atîta timp cît limba romînă este sabotată din interior, marea majoritate a calculatoarelor vîndute în Romînia avînd sistemul de operare în engleză și o tastatură potrivită pentru scrierea în engleză. Se creează astfel impresia în Romînia că engleza e singura limbă potrivită pentru utilizarea calculatoarelor, romîna fiind eventual prezentă într-o formă handicapată în interfața tradusă a sistemului de operare Windows, și neputînd să fie scrisă la tastatură decît tot într-o formă handicapată, fără diacritice.

View Postsenator, on 03 martie 2013 - 22:44, said:

De curiozitate, tu de ce torturezi limba română folosind Î (limba romînă) în loc de â?

Dar eu nu torturez limba romînă, ci din contră, o ajut să se însănătoșească prin scrierea ei în mod rațional, conform cu știința lingvisticii și cu evoluția naturală a limbii. Litera "Â" și cuvîntul "sunt" reprezintă două modificări care complică inutil, în mod neștiințific și nepractic, limba romînă scrisă și vorbită. Litera "Â" este o bubă pe corpul limbii romîne, pe care o infectează cu puroiul propagandistic latinoman. Cuvîntul "sunt" a fost luat din cadavrul descompus al limbii latine și transplantat în corpul viu al limbii romîne, pe care o intoxică și o face mai greu de vorbit. Limba romînă a fost îmbolnăvită grav de propaganda latinomană, iar situația ei disperată de azi arată că modificările ortografice în spirit latinoman din 1993 nu au făcut decît să o învechească, să o slăbească, să o facă mai puțin practică și deci mai neatractivă pentru vorbitorii ei nativi.

S-a vorbit pe larg în discuția de mai jos despre inutilitatea modificărilor ortografice latinomane și răul provocat de ele limbii romîne.

http://forum.softped...22;a-fi&-8221;/

Dar revenind în mod specific la litera Â, trebuie spus că tocmai din cauza ei a devenit foarte ușoară în ziua de azi confuzia dintre romîni și țigani pe plan mondial. Denumirea țiganilor în limba engleză este de "Romani" (http://en.wikipedia....i/Romani_people), iar ea tinde să se impună în mai toate limbile sub influența circulației internaționale a englezei. Diferența între "Romani" și "Români" constă deci într-un singur semn diacritic, detaliu absolut neglijabil pentru marea majoritate a oamenilor din lume, care nu știu că Â este de fapt Î, adică sunetul "I posterior". Iar faptul că țara se numește în engleză "Romania" întărește confuzia, pentru că astfel rezultă că ea e țara țiganilor ("Romani"), nu a romînilor, care se numesc "Romanians" în engleză și țara lor ar fi potrivit să se numească în engleză "Romaniana".

Blasfemia latinomanilor, care au schimbat în secolul 19 numele poporului din "Rumîni" în "Români", și-a găsit deci răsplata binemeritată. Partea proastă e că de pe urma modificărilor identitare latinomane suferă poporul romîn, după cum de pe urma modificărilor ortografice latinomane suferă limba romînă. Latinomanii nu regretă nimic, nu-și cer scuze și nu vor să repare nimic. Ei au continuat sub toate regimurile politice să-și ia indemnizațiile grase de membri ai Academiei și de promotori ai propagandei oficiale, în timp ce poporul romîn este confundat cu un alt popor, iar limba romînă este amenințată la ea acasă de o limbă străină.

Despre confuzia între Români și Romani (Țigani) s-a vorbit pe mai multe pagini în discuția de mai jos.

http://forum.softped...80#entry9309623

#316
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Revin un pic la discuția despre traducerea cuvîntului "byte". Există unii traducători care pentru a adopta un termen au nevoie neapărat de o legitimare oficială a termenului respectiv, adică de apariția lui într-un dicționar clasic, tipărit pe hîrtie. Așa cum se știe, cuvîntul "bait", ca traducere a englezescului "byte", este prezent și în DEX și în DOOM, totuși unii refuză să-l adopte, folosind în continuare cuvîntul "octet", despre care am demonstrat mai sus că nu este o traducere corectă pentru "byte".

Am dat peste un dicționar special care se numește "Dicționar Explicativ pentru Științele Exacte", prescurtat DEX-SE. Acesta este o completare a dicționarului DEX și cuprinde mai multe volume, fiecare dedicat cîte unui domeniu științific. Domeniul care ne interesează este cel al Informaticii, iar dicționarul pentru el cuprinde cam 3000 de termeni, pentru care se oferă definiția și corespondenții în limbile engleză și franceză.

Am să citez mai jos definițiile din dicționar pentru "bait" și "octet" și am să atașez la mesaj paginile scanate unde se găsesc acești termeni.

<-------------------Începutul citatului--------------->
bait [secvență de biți considerată ca o unitate] / byte / multiplet /
Șir de cifre binare prelucrat ca un tot și care de obicei este o subdiviziune a unui cuvînt-mașină. Multipli: 1 kilobait (1 KB) = 1024 baiți, 1 megabait (1 MB) = 1024 KB. Vezi octet [vector binar]

octet [vector binar] /octet (of binary characters) / octet (d'éléments binaires) /
Bait compus din opt cifre binare

"Dicționar Explicativ pentru Științele Exacte" - ELTH4 - Editura Academiei Române, Editura AGIR, București 2000
<-------------------Sfîrșitul citatului--------------->

Attached File  DEX-SE-coperta-interioara.jpg   234.02K   4 downloads  Attached File  DEX-SE-bait.jpg   247.92K   5 downloads  Attached File  DEX-SE-octet.jpg   252.36K   3 downloads

În DEX-SE nu este menționată și forma romglezească "byte/byți", care apare în DEX alături de "bait/baiți".

Sper ca traducătorii care folosesc "octet" în loc de "bait" să revină asupra deciziei lor văzînd că acesta din urmă e termenul recomandat într-un dicționar ce are girul specialiștilor.

#317
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postflorincroitoru, on 02 iunie 2013 - 12:05, said:

Folosirea softurilor în engleză nu înseamnă abandonarea limbii romîne.Scrii niște prostii cît casa adică enormități, nu te corectezi și revii cu ele.Eu sînt in acestă situație.Vrei să zici că am abandonat limba romînă?

Răspund aici la acest citat care a fost preluat dintr-un fir de discuție de pe secțiunea de istorie a forumului.

Folosirea softurilor într-o limbă străină este primul pas către abandonarea limbii materne. Limba maternă are caracteristica de a fi folosită în toate domeniile de activitate în care cineva trebuie să comunice cu conaționali care trăiesc și ei în țară. În momentul în care limba maternă nu mai este folosită într-un anumit domeniu, în cazul de față cel al informaticii, ea pierde o parte din exclusivitatea de care beneficia și care o ajută să se mențină pe primul loc în preferințele lingvistice ale populației. Va urma pierderea exclusivității și în alte domenii, iar în final limba poate fi abandonată, dacă va fi considerată învechită și nimeni nu mai dorește să facă efortul de a o moderniza. Acest lucru s-a întîmplat în mod sigur cu limba dacă. După exterminarea de către romani a intelectualității dace (formată în principal din preoți), limba dacă a început să-și piardă prestigiul în rîndul celor care-o aveau ca limbă maternă. Aceasta s-a întîmplat și pentru că limba dacă era legată organic de cultul religios dac, iar acesta a fost interzis de către romani, deci nu mai existau slujbe religioase în limba dacă. Populația nu mai intra astfel în contact cu limba literară, și ca urmare limba dacă a început probabil să se fragmenteze în dialecte neinteligibile și să se degradeze. Apoi, din moment ce clasa intelectualității autohtone (preoți) nu mai exista, limba dacă a ajuns să fie privită ca fiind doar limba celor mai săraci și năpăstuiți din provincia Dacia. Așa că dacii care ținteau mai sus în ierarhia socială au trebuit să învețe latina, o limbă care era în permanență modernizată prin grija intelectualilor de la Roma și a scrierilor acestora care circulau în tot Imperiul. În latină erau disponibile multe lucrări și din domeniile cele mai variate, pe cînd în limba dacă nu exista așa ceva, pentru că nu prea mai existau intelectualii care puteau să traducă din latină în dacă și care în plus ar fi trebuit să inventeze un sistem de scriere. Aici este și vina preoțimii dace, care, aparent ar fi interzis scrierea limbii. În situația în care limba dacă ar fi fost o limbă scrisă, atunci ea ar fi avut șanse mai mari să supraviețuiască după cucerirea romană.

În ziua de azi, lucrurile se întîmplă aproape la fel ca acum 2000 de ani. Intelectualii nu au murit, dar unii au emigrat și au preluat alte limbi pentru folosirea curentă, iar alții au trădat limba maternă chiar la ea acasă începînd să n-o mai folosească în unele domenii de activitate. La trădarea limbii se încadrează și intelectualii academicieni care, pentru a-și șterge imaginea de colaboraționiști cu comuniștii, au lovit cu sălbăticie în limba rumînă în 1993, impunînd forțat și contra opiniei lingviștilor un sistem ortografic care a dus la învechirea și la handicaparea limbii. La asta s-a adăugat degradarea scrisului prin nefolosirea literelor pentru 4 sunete (Ă, Î, Ș, Ț), ceea ce evident că contribuie din plin la sentimentul că rumîna este o limbă care nu mai merită nimic, nici măcar să fie scrisă corect. Așa că peste 50 de ani e posibil să se decidă prin referendum că limba rumînă s-a degradat atît de mult încît nu mai rentează să fie reparată, fiind mai avantajos să fie preluată engleza ca limbă oficială, urmînd ca ea să devină cu timpul și limbă maternă pentru populație. Toată această evoluție potențial catastrofală pentru limbă a început în 1990, fără ca Academia și restul de instituții ale statului să ridice vreun deget în apărarea limbii rumîne.

În concluzie, cine trăiește în Rumînia și folosește softuri într-o limbă străină contribuie la pierderea prestigiului limbii rumîne pe plan intern, prin crearea impresiei că este o limbă care nu poate fi folosită într-un domeniu atît de modern precum informatica. Dar de fapt populația nu trebuie socotită singura responsabilă de treaba asta, un rol important avîndu-l și latinomanii. Aceștia au insistat foarte mult pe legătura dintre rumînă și o limbă moartă (latina), ajungînd pînă la a modifica rumîna pentru ca ea să capete un aspect cît mai latin. Adică ei au făcut o operație estetică rumînei prin care aceasta să semene cu o limbă moartă, un exemplu fiind reintroducerea în 1993 a cuvîntului mort "SUNT" în locul cuvîntului viu "SÎNT".

Propaganda neîncetată legată de legătura strînsă a rumînei cu latina a dus la situația ca mulți să considere că rumîna este o fosilă vie, o limbă nelalocul ei în lumea modernă, o limbă învechită care nu poate să se măsoare cu o limbă modernă precum este engleza. Englezii nu spun că "engleza este limba germană vorbită neîntrerupt în Insulele Britanice", de aceea engleza are o reputație de limbă nouă, care se reconstruiește mereu și se adaptează permanent timpurilor moderne. În schimb latinomanii repetă la nesfîrșit sloganul propagandistic că "rumîna este limba latină vorbită neîntrerupt în sud-estul Europei", ceea ce creează impresia că rumîna este o limbă veche care nu se poate la modernitate. Culmea e că sloganul latinoman poate duce la situația paradoxală ca vorbirea în rumînă să se întrerupă, iar rumîna să se identifice ca destin cu latina, urmînd-o pe aceasta în groapă.

În ce-i privește pe rumînii emigrați, evident că nu le poate cere nimeni să folosească softuri în rumînă. Din contră, este normal ca ei să folosească softuri în limba țării în care s-au stabilit, pentru ca să se poată înțelege cu concetățenii țării lor de adopție, pe care au preferat-o țării în care s-au născut.

#318
Mnergalah

Mnergalah

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 96
  • Înscris: 20.05.2013
Eu unul găsesc că dvs., Crugasic, faceţi un deserviciu limbii române prin "apărarea" furibundă pe care o practicaţi. Mai ales când argumentele sunt cusute cu aţă albă pe alocuri.

#319
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostMnergalah, on 18 iunie 2013 - 16:53, said:

Eu unul găsesc că dvs., Crugasic, faceţi un deserviciu limbii române prin "apărarea" furibundă pe care o practicaţi. Mai ales când argumentele sunt cusute cu aţă albă pe alocuri.

Care sînt acele argumente "cusute cu aţă albă pe alocuri"?

Edited by Crugasic, 18 June 2013 - 20:48.


#320
Mnergalah

Mnergalah

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 96
  • Înscris: 20.05.2013
Spre exemplu saltul logic comis aici:

Quote

Va urma pierderea exclusivităţii şi în alte domenii, iar în final limba poate fi abandonată

E o cale foarte lunga intre pierderea exclusivitatii si abandonarea limbii, lucru dovedit de faptul ca romana a supravietuit importurilor din franceza (spre exemplu). Pericolul este cvasi-inexistent (in opinia mea, desigur), totusi dvs. va construiti argumentul ca si cum ar fi un pericol foarte grav.

#321
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Situaţia de azi este complet diferită de cea din secolul 19 şi am mai spus de ce, dar repet:

- În secolul 19 franţuzirea a afectat doar elitele, care reprezentau un procent infim din populaţie, pe cînd azi englezirea a afectat toată populaţia, indiferent de vîrstă şi de gradul de educaţie.

- Franţuzirea a fost impusă de sus de către latinomani şi francomani, pe cînd englezirea a fost impusă de jos, de către populaţia obişnuită, tocmai de aceea este mult mai periculoasă pentru limba rumînă.

- În secolul 19 s-a impus un consens prin care cuvintele franţuzeşti importate să fie adaptate la scrierea şi/sau pronunţia limbii rumîne. Azi nu mai s-a mai luat în discuţie un consens de acest fel, iar cuvintele sînt importate din engleză cu scrierea şi pronunţia originală, ceea ce evident că duce la mari dificultăţi în scriere şi vorbire.

- În secolul 19 nu a existat nici un domeniu în care să fie folosită limba franceză predominant sau exclusiv în locul rumînei. Azi acel domeniu există şi se numeşte informatică.

- În secolul 19 populaţia încă mai avea respect pentru limba rumînă. Azi majoritatea rumînilor îşi dispreţuiesc limba şi o batjocoresc, scriind-o fără diacritice.

- În secolul 19 franceza era o limbă de comunicare internaţională, fiind folosită cu precădere în anumite domenii ca diplomaţia sau cultura. Însă statutul francezei de atunci nu se poate compara cu statutul englezei de acum. Engleza este azi limbă de comunicare internaţională în toate domeniile de activitate, deţinînd aproape un monopol lingvistic la comunicarea între popoare diferite.

- Franceza nu era uşor de învăţat în secolul 19, fiind nevoie de manuale, care erau rare şi nu le putea procura oricine. Azi, oricine poate învăţa engleza, avînd la dispoziţie nu numai zeci de manuale în librării, ci şi internetul, unde există sute de lecţii gratuite inclusiv în format multimedia, plus posibilitatea să conversezi cu vorbitori nativi ca şi cînd te-ai afla lîngă ei.

Deci pericolul de abandonare a rumînei în favoare englezei este foarte real, mult mai real decît a fost în secolul 19 pericolul de a abandona rumîna pentru a prelua franceza. Sigur că anglomanii, din care face parte şi Mnergalah, încearcă să nege situaţia pentru ca lucrurile să continue ca pînă acum, iar rumîna să fie încetul cu încetul dată la o parte pentru a-i face loc englezei. Cu alte cuvinte anglomanii folosesc tactica FNI, aceea cu "dormiţi liniştiţi, totul este în ordine". În cazul FNI poporul care s-a lăsat adormit de propaganda afaceristă s-a trezit cu banii pierduţi, în cazul de faţă poporul care se lasă adormit de propaganda anglomană se poate trezi cu limba pierdută.

Edited by Crugasic, 18 June 2013 - 22:38.


#322
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View PostMnergalah, on 18 iunie 2013 - 16:53, said:

Eu unul găsesc că dvs., Crugasic, faceţi un deserviciu limbii române prin "apărarea" furibundă pe care o practicaţi. Mai ales când argumentele sunt cusute cu aţă albă pe alocuri.
Crugasic (plus toate clonele lui anterioare) exagerează într-adevăr în multe privințe. Ieri v-a dat tot argumente trase de păr. Așa face mereu. Presupun că e mai degrabă un truc retoric decît o convingere intimă a lui. Are impresia că dacă prezintă lucrurile mai înfricoșător va avea mai mult succes în a schimba atitudini.

Pe de altă parte Crugasic nu poate face un deserviciu limbii, orice ar spune despre ea. Mecanismele prin care supraviețuiește limba sînt foarte solide și acționează în măsură covîrșitoare la nivel subconștient, încît nu pot fi influențate de luările de poziție ale unuia sau altuia, fie ele și furibunde.

#323
MrReason

MrReason

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,266
  • Înscris: 08.10.2010

View PostCrugasic, on 20 martie 2013 - 16:52, said:

În Romînia singurii care îşi pot asuma inventarea de cuvinte sau adaptarea cuvintelor englezeşti sînt nespecialiştii, urmînd ca specialiştii eventual să accepte folosirea terminologiei romîneşti astfel rezultate, lucru care nu este deloc sigur atîta timp cît limba romînă este sabotată din interior, marea majoritate a calculatoarelor vîndute în Romînia avînd sistemul de operare în engleză şi o tastatură potrivită pentru scrierea în engleză. Se creează astfel impresia în Romînia că engleza e singura limbă potrivită pentru utilizarea calculatoarelor, romîna fiind eventual prezentă într-o formă handicapată în interfaţa tradusă a sistemului de operare Windows, şi neputînd să fie scrisă la tastatură decît tot într-o formă handicapată, fără diacritice.

View PostCrugasic, on 09 iunie 2013 - 10:45, said:

Răspund aici la acest citat care a fost preluat dintr-un fir de discuţie de pe secţiunea de istorie a forumului.

Folosirea softurilor într-o limbă străină este primul pas către abandonarea limbii materne. [...]
În concluzie, cine trăieşte în Rumînia şi foloseşte softuri într-o limbă străină contribuie la pierderea prestigiului limbii rumîne pe plan intern, prin crearea impresiei că este o limbă care nu poate fi folosită într-un domeniu atît de modern precum informatica. Dar de fapt populaţia nu trebuie socotită singura responsabilă de treaba asta, un rol important avîndu-l şi latinomanii. Aceştia au insistat foarte mult pe legătura dintre rumînă şi o limbă moartă (latina), ajungînd pînă la a modifica rumîna pentru ca ea să capete un aspect cît mai latin. Adică ei au făcut o operaţie estetică rumînei prin care aceasta să semene cu o limbă moartă, un exemplu fiind reintroducerea în 1993 a cuvîntului mort "SUNT" în locul cuvîntului viu "SÎNT".

Propaganda neîncetată legată de legătura strînsă a rumînei cu latina a dus la situaţia ca mulţi să considere că rumîna este o fosilă vie, o limbă nelalocul ei în lumea modernă, o limbă învechită care nu poate să se măsoare cu o limbă modernă precum este engleza. Englezii nu spun că "engleza este limba germană vorbită neîntrerupt în Insulele Britanice", de aceea engleza are o reputaţie de limbă nouă, care se reconstruieşte mereu şi se adaptează permanent timpurilor moderne. În schimb latinomanii repetă la nesfîrşit sloganul propagandistic că "rumîna este limba latină vorbită neîntrerupt în sud-estul Europei", ceea ce creează impresia că rumîna este o limbă veche care nu se poate la modernitate. Culmea e că sloganul latinoman poate duce la situaţia paradoxală ca vorbirea în rumînă să se întrerupă, iar rumîna să se identifice ca destin cu latina, urmînd-o pe aceasta în groapă.
rom rom rom rum rum rum Posted Image

So... care e problema daca engleza va inlocui romana in viitor (unul cam indepartat cred eu) ?  Si chiar e posibil sa inlocuiasca toate limbele. Asta duce la nenumarate avantaje. Argumente impotriva, in afara de sclifoseli nationaliste perimate, n-am auzit. Asta cu tradusul softurilor e o chestie enervanta ca trebuie sa bajbai aiurea prin meniuri daca ai invatat initial din alta limba. Altceva ce mai doriti? Poate si traducerea limbajelor de programare? Posted Image

ps. nu e nevoie de tastatura cu caractere specifice romanesti pt. a scrie cu diacritice, trebuie doar sa bagi si setul de caractere romanesc (eu nu scriu cu diacritice online deorece diversele implementari ale softurilor (de forumuri, bloguri, comentarii etc.) folosesc seturi de caractere diferite, lucru care poate face varza tot textul daca nu ai si tu setat din browser char setul respectiv - trebuie sa ublii de aiurea prin meniuri sa setezi tu).

pps. majoritatea softurilor majore au si traducere in romana, unele o baga stadard la instalare (lucru enervant pt. astia ca mine)

Edited by MrReason, 30 June 2013 - 20:59.


#324
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,572
  • Înscris: 21.03.2013
Pe forumurile internationale unde se comunica despre probleme/ configuratii ale diverselor sisteme de operare (Windows, Linux, Android etc.) si al aplicatiilor populare (indiferent de platforma hardware) numitorul comun obligatoriu pentru participanti indiferent de limba lor de origine (engleza, spaniola, franceza, germana, chineza etc.) este limba engleza (internationala) in ceea ce priveste interfata S.O./ aplicatiilor. Astfel, chiar daca un utilizator utilizeaza, sa zicem, S.O. Windows in germana sau franceza, Microsoft Office in spaniola si S.O. Android in limba romana, va instala suportul de limba engleza pentru a putea comenta pe astfel de forumuri asupra mesajelor de eroare intoarse de aplicatii, asupra unei succesiuni de accesare a anumitor meniuri etc. De asemenea, exista sanse mult mai mari de a gasi raspunsuri pentru probleme pe care le intampinam, daca utilizam ca si cuvinte cheie pentru un motor de cautare terminologia consacrata din limba engleza. Daca veti cerceta astfel de articole imprastiate pe diverse forumuri de discutii, veti descoperi ca exista foarte multi utilizatori care, desi pentru limba proprie beneficiaza de aplicatii traduse din limba engleza inca de la primele versiuni ale aplicatiilor, totusi opteaza pentru instalarea/ executarea aplicatiilor in limba engleza.

In alta ordine de idei, traducerea multor aplicatii in limba romana lasa de dorit (inconsistenta intre traduceri, denumiri care produc confuzii etc.), ca sa nu mai zic de situatii in care, de exemplu, denumirile unor ferestre sau etichete sub Windows (denumiri non-unicode) produc o alterare a diacriticelor daca dintr-un motiv sau altul nu dorim sa instalam suportul pt. Central European. De exemplu, daca renunt la afisarea "Western" (ceea ce presupune si un "restart") pentru aplicatiile care nu suporta Unicode, atunci nu voi mai vizualiza corect transcrierea fonetica a unor cuvinte din diverse dictionare si atunci, ma vad nevoit fie sa raman pe Western, fie sa rulez o copie a sistemului de operare intr-o masina virtuala in care sa beneficiez de setarile de care am alternativ nevoie, ceea ce este incomod. Probabil ca va mai dura multa vreme pana cand nu ne vom mai izbi de astfel de probleme. Pana atunci, personal voi prefera interfata in limba engleza pt. S.O. si aplicati.

Edited by _-_, 01 July 2013 - 12:28.


Anunturi

PIATRAONLINE Renovezi sau construiesti?

Intra acum pe PIATRAONLINE, ai reduceri de pana la -80% la piatra naturala de Extra Black Friday. Doar pe 16 Noiembrie, si doar in online, ai sansa de a intra in cursa reducerilor si de a cumpara materialele dorite pentru proiectul tau. De Black Friday ai cele mai mari reduceri la piatra naturala, dar si premii extra pe care le poti castiga. La PIATRAONLINE, Black Friday se transforma in Extra Black Friday - cea mai neagra vineri cu cele mai mari reduceri.

blackfriday.piatraonline.ro - Intra acum si castiga premii garantate!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate