Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Traducerea softurilor în limba română

- - - - -
  • Please log in to reply
364 replies to this topic

#289
eiffel

eiffel

    BusyWorm

  • Grup: Moderators
  • Posts: 68,364
  • Înscris: 15.06.2004

Quote

dar nici populația (inclusiv profesorii, lingviștii, filologii, scriitorii) nu le-a cerut autorităților să reacționeze la masacrarea limbii române de către traducătorii de la MS.
:D Si totusi cei de la Microsoft sustin ca s-au consultat cu profesori de romana si lingvisti in realizarea traducerilor... nu au vrut sa specifice si cine sunt acestia. Mai ales ca in traducerea de Vista si cea de Windows Live exista cam multe regionalisme din zona moldovei sau arhaisme. Cel care a initiat acest topic ar putea sa-si aminteasca acest lucru, dar nu l-am mai vazut pe-aici de ceva vreme. Iar traducerea din Windows 7 chiar nu m-a mai interesat - am pus un beta care era aproape identic cu Vista, iar la aparitia finalului am preferat sa raman pe engleza.

Ce ar mai fi poate interesant de spus este ca de localizarea produselor Microsoft se ocupa filialele locale ale acestuia - deci responsabilii ptr traducerile defectuoase sunt chiar cei de la Microsoft Romania. Deci pica o idee cum ca traducerea ar fi facuta de IT-istii romani de la sediul Microsoft din SUA ( extrem de numerosi se pare ), caz in care ar mai exista poate ceva circumstante atenuante.

#290
Pifourbe

Pifourbe

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 42
  • Înscris: 26.05.2010
A apărut încă un episod din serialul "Limba noastră cea primitivă", care încearcă să acrediteze ideea că limba română este o limbă înapoiată, neadecvată pentru comunicarea modernă, lucru care se poate remedia doar cu o cură intensivă de englezire. Articolul (scris fără diacritice și plin de greșeli de exprimare) a fost publicat recent pe platforma de bloguri și discuții a trustului de presă Realitatea. Iată mai jos cîteva afirmații din articolul scris de Vlad Stoiculescu:

-----------------------------------------
Am afirmat intr-un alt articol ca , din anumite privinte, limba romana este o limba aproape medievala

Similar cu alte limbi balcanice si nu numai, limba romana se afla, chiar si in 2011 [sic!] intr-un stadiu adolescentin.

Ce sustin este ca vorbim inca de o limba tanara, insuficienta pentru a acoperi o plaja larga de domenii, una ale carei reguli si ai carei aparatori o blocheaza intr-un etern inceput de secol XX. Sunt domenii unde lipsa de contact si politica gramaticala fac limba romana de neutilizat.

Oare  ”account planner” suna mai rau decat ”planificator de cont” si care dintre ele are mai mult sens in profesie ?

Prefer adaptarea , fie ea si pe filiera profesionala, la normele lingvistice vestice. Pentru o limba violata in 50 de ani termeni agrari si industriali, sa ceri sa produca intregi campuri lexicale pentru domenii aparute dupa 90′ este enorm.

Pana la urma despre asta vorbim, despre circulatia unor termeni, intrarea lor in vocabularul international si despre refuzul unora de a-i accepta sau integra. Internautii afla astazi despre un termen la moda si pana la urma necesar online. Academia romana ridica o spranceana in 2012 [sic!]. Deci ce facem, ne fortam sa gasim inlocuitori cu iz romanesc sau continuam sa scriem/vorbim ?

Apreciez sincer grupul celor care ”vegheaza” la corectitudinea limbii, dar cred ca ar mai fi loc si de cateva exercitii de respiratie. Nu de alta, dar atat de bine ne-am pazit comoara asta de limba, incat si acum, romana este varful de lance al dialectelor de secol XIX.

In mentiunea precedenta, sugerasem ca limba romana este inca o limba taraneasca, agrarara. E un aspect asupra caruia nu m-am aplecat prea mult pentru simplul motiv ca standardul urbanizarii din Romania este o dovada concludenta. In atare conditii, e greu sa sui o limba, fie ea si latina, pe piedestalul unor limbi care primesc saptamanal 5-6 termeni noi si-i integreaza verbal. In definitiv, ce rost are sa ma supar pe pustani sau pe academicieni : fiecare popor are limba pe care o merita.


http://voxpublica.re...oara-51470.html
-------------------------------------------

Edited by Pifourbe, 06 September 2010 - 11:37.


#291
Pifourbe

Pifourbe

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 42
  • Înscris: 26.05.2010
Cine vrea să știe cum se fac traducerile la Microsoft România trebuie să asculte episodul 16 din podcastul "Windows Fără Limite". Partea unde se discută cu unul din responsabilii MS România despre localizarea produselor companiei se află între minutele 6 și 11.

Trebuie făcut clic pe butonul "Audio MP3" de sub prezentarea episodului pentru a descărca discuția în format MP3. Se poate face clic și pe "Play in Popup" pentru a asculta direct, fără descărcare.

http://windowsfarali...-16-10-09-2010/

Edited by Pifourbe, 11 September 2010 - 13:30.


#292
Pifourbe

Pifourbe

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 42
  • Înscris: 26.05.2010
Au apărut și comentariile la episodul 16 al podcastului "Windows fără limite". Mai mult, în urma lor realizatorul podcastului a revenit cu un articol separat despre atitudinea delăsătoare a filialei Microsoft România în ce privește îmbunătățirea traducerilor pentru produsele proprii:

Eterna problemă a localizării la Microsoft România
(merită vizitat și comentat)

###########################

Am să discut acum despre podcast. La un moment dat în cursul emisiunii, Cosmin Tătaru (realizatorul ei) îl întreabă pe Tudor Galoș (de la MS România) de ce exprimarea în română este atît de artificială, lucru sesizat de multă lume, inclusiv de cineva care asculta emisiunea de radio în direct. Răspunsul lui Tudor Galoș a fost că modul de adresare într-o "zonă de business" este unul cu "generalități/impersonalități", de genul "se face", "se drege". Poate că e adevărat, dar asta e valabil în special cînd se fac prezentări ale unor strategii de afaceri, nu într-o convorbire obișnuită. Ca urmare, nici în interacțiunea omului cu mașina (calculatorul) nu ar trebui folosite astfel de exprimări impersonale, pentru că ele îngreunează comunicarea directă.

Cine folosește produse MS traduse în română observă că de exemplu butonul cu numele "Apply" (existent la panourile cu opțiuni) este tradus cu "Se aplică", ceea ce este ciudat, din moment ce oricine își poate da seama că traducerea e de fapt "Aplică", cuvîntul care corespunde perfect celui englezesc. Multe din opțiunile traduse în română din programele MS îl conțin la început pe acest "se", de exemplu "se afișează, se redau, se utilizează, se permite", acolo unde în engleză figurează "show, play, use, allow". Particula "se" folosită de traducătorii români induce un caracter de impersonalitate absolut inutil, din moment ce el nu există în varianta originală din engleză. Tudor Galoș a sesizat bineînțeles că în interfața engleză a softurilor nu există un corespondent pentru "se"-ul românesc, dar găsește pentru asta "motivația" absolut incredibilă că engleza are doar stilul "din topor", de aceea nu are un stil impersonal, pe care el îl socotește necesar pentru traducerea în română la Windows și Office, folosite în "zona de business". Ceea ce nu știe Tudor Galoș este că francezii au un corespondent pentru "se"-ul românesc, anume pe "on" ("on dit" - se spune), însă nici măcar ei nu-l folosesc în traducerile de programe. Ca urmare, nici în română nu este nevoie de acest "se", lucru pe care Tudor Galoș se pare că nu-l înțelege.

Deși această exprimare impersonală din traducerile MS sună straniu, ea totuși nu sună nefamiliar pentru români. Adică nu MS România a inventat această exprimare, ea exista și înainte. Nu înseamnă însă că dacă ea a existat de mai mult timp, ar trebui folosită în continuare acolo unde nu este nevoie. Între om și calculator comunicarea trebuie să fie cît mai directă, inclusiv din motive de productivitate a muncii.

Dar ceea ce este cu adevărat remarcabil în toată povestea asta despre stilul impersonal folosit de MS este faptul că această exprimare a fost ridiculizată de Caragiale încă de acum 100 de ani. În schița numită "Țal", Caragiale ironizează modul impersonal folosit în acea vreme pentru a le comunica călătorilor cu trenul anumite interdicții. El observă că această exprimare s-a răspîndit atît de mult încît a ajuns să fie întrebuințată și în situații unde efectul său este mai degrabă comic. Toate astea deși există și un mod de exprimare direct, pe care Caragiale îl amintește chiar la începutul schiței. Dau mai jos un fragment din schița lui Caragiale (l-am evidențiat pe "se" unde apare):

Ion Luca Caragiale : Țal!...
------------------------------------------------
În multe limbi europene, între cari și franceza și germana, infinitivul se întrebuințează ca imperativ impersonal, și la pozitiv și la negativ; dar, în limba noastră, forma infinitivului, și numai prescurtată, se-ntrebuința, mai-nainte, ca imperativ, numai la persoana a doua singulară și numai cu negațiune. Exemple:

“ Taci, dumnule! Nu țipa, cocoană!"

”Plătește, nene! Nu plăti, țațo!"

Ce se-ntîmplă însă?

De la o vreme, grație dezvoltării necontenit crescânde a agriculturii, industriei și comerțului României (pentru care totuși, trebuie să mărturisim, rămâne încă destul de făcut), luând căile noastre de comunicațiune un așa de-mbucurător avânt, onor. Direcțiune generală a C.F.R. a avut ocaziunea să constate sărăcia limbii române, și a trebuit să recunoască necesitatea introducerii, prin regulamente, a infinitivului ca imperativ impersonal, fără ca și cu negațiune; și asta (onoare ei!) pentru toți călătorii, fără excepție de clasă sau de distanță de parcurs, la toate trenurile, fie accelerate, fie de persoane, mixte sau de marfă.

Astfel, în toate vagoanele noastre de călători, citim:

pe uși: „A nu se deschide până trenul oprește";

pe ferestre: „A nu se pleca în afară";

pe semnalul de alarmă: „A nu se trage decât în caz de mare pericol" ;

în altă parte: „A nu se întrebuința în timpul opririi în stațiuni" ;

m clasa III: „A nu se scuipa pe covoare".

Iar în vagoanele de marfă, afară bineînțeles de cele cu încărcătură inflamabilă neasigurată: „A nu se fuma".

Critica istorică modernă ne învață că mersul înainte sau înapoi al omenirii este stăpânit de legi fatale; progresul o dată urnit, ori într-un sens, ori într-altul, nu poate fi oprit de nimeni, de nimic! Așa, inovația onor. Direcțiunii generale C.F.R. a prins: încet-încet, pretutindeni la noi se introduce infinitivul ca imperativ chiar fără negație, pentru orice persoană și ocaziune.

Astfel, pe o sticluță de doftorie cu prafuri care s-așează la fund, citești: „A se scutura bine înainte de a se întrebuința", iar pe o cutiuță de alifie: „A se spăla întâi bine cu săpun partea, apoi a se unge și a se lega cu o cârpă curată — după povață".

La colțul unei case trase mai înăuntru de linia veche a stradei, citim, sub o ferestruică cu brizbize: „A nu se face murdării pe didul casei mele".

Mergem mai departe, după legea progresului, și citim: „A nu se lipi afișe și orce alte necurățenii".

La Moși, pe stâlpii unui mare umbrar de berărie: „A se plăti la moment. A nu se vorbi vorbe proaste. A nu se face scandal. A nu se pleca cu paharele și alte obiecte"...

În școlile primare, chemate, afară de instrucțiune, să dea și o educațiune civică tinerilor noastre generațiuni, adică nu numai să le lumineze spiritul, dar totodată să le cultive inima și să le formeze caracterul, fiindcă o națiune are nevoie, ce e drept, de ridicarea nivelului intelectual, dar iarăși fără caractere nu merge — în școlile primare, zic, citim pe toți pereții: „A nu se sufla nasul cu degetele. A se purta batistă curată."
--------------------------------------------

După cum se vede obiceiul prost al comunicării în limbaj artificial în locul unuia natural este vechi de peste o sută de ani. Dar este de neînțeles de ce o companie modernă precum Microsoft preia astfel de anacronisme inutile și le perpetuează într-o epocă în care comunicarea tinde să fie cît mai directă și mai lipsită de prețiozitate, tocmai pentru că se urmărește eficiența maximă a transmiterii și înțelegerii informației.

Microsoft România trebuie să înțeleagă mesajul transmis de utilizatorii programelor traduse în română, care ar zice în mod ironic, asemenea lui Caragiale în finalul schiței:

"A se slăbi cu exprimarea artificială!"

Edited by Pifourbe, 12 September 2010 - 12:19.


#293
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,075
  • Înscris: 04.02.2007

View PostCelest, on 9th August 2010, 12:39, said:

Oricum, ai 15 zile suspend pentru jigniri. Asa, din partea unui oligofren :bigwhitegrin:

Dixit!  :lol:

Ok, înțeleg că n-am voie s-o spun; dar s-o gîndesc am voie? Îmi pare rău, dar de cîte ori aud argumente de genul celor pentru care, fiindcă le-am combătut mai vehement, am fost suspendat, mă gîndesc involuntar că nivelul celor ce le produc e cam ca cel al autorilor mîzgălelii de mai jos:

[ http://img163.imageshack.us/img163/4442/20100916dinamovistiagra.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

View PostPifourbe, on 6th September 2010, 12:30, said:

-----------------------------------------

Oare  ”account planner” suna mai rau decat ”planificator de cont” si care dintre ele are mai mult sens in profesie ?

Domle, cum să zic, eu habar n-am ce-i ăla, zică-i cum i-o zice, fie pe englezește, fie pe românește. În general ignor terminologia asta corporatistă cu tot felul de denumiri pompoase pentru cutare funcții, prefer limba asta „medievală”, cum îi zice ăla (dat fiind că nu-i pe forumul de acilea, ca să se opărească, ăstuia pot să-i zic oligofren?) din care ai citat. Și de-asta eu sînt mai optimist ca tine, pentru că, înafară de lache cu cheiță ăștia de se împopoțonează cu englezisme, majoritatea le ignoră. O să rămînă în sfera lor de snobi și o să se plîngă că „de-aia nu merge treaba-n țara asta”, în timp ce restul lumii o să vorbească bine-mersi în continuare „dialecte de secol XIX” (aia a fost enormitatea care mi-a plăcut cel mai mult).

Așa cum ăi de zic că nu-i necesară localizarea sau scrisul cu diacritice sînt extrem de cu nasu-n vînt cînd e vorba părerea lor, și eu sînt mîndru de ignoranța mea în ce privește cuvintele la modă din engleză. Nu dau nici un cîcat pe ele.

#294
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Răspuns la un mesaj postat pe firul de discuție  despre Diacritice

View PostCelest, on 13th March 2011, 13:32, said:

nici nu realizezi cat de penibil esti in eforturile tale, o, tu, iubitorule de limba romana

Tu nu faci decît să confirmi ceea ce spun eu, anume că limba romînă și-a pierdut reputația în ochii unei părți a populației romînești. Dar tu faci o greșeală cînd spui că eu iubesc limba romînă. Eu pur și simplu susțin că limba romînă este cea mai potrivită pentru comunicarea între romîni și că nu este inferioară altor limbi, fiind capabilă de evoluție prin îmbogățire și modernizare continuă din resurse proprii. Acestea sînt afirmații demonstrabile în mod rațional, fără urmă de sentimentalism.

Limba nu trebuie iubită, adică nu ridicată pe un piedestal și adorată, ci trebuie folosită, pusă la treabă de să-i meargă fulgii, pentru că asta o face să-și păstreze utilitatea și implicit reputația. Prostia cu iubirea limbii este o altă invenție latinomană extrem de nefericită și ineficientă. Cine naiba iubește o unealtă? Or mai fi și perverși de-ăștia, dar nu-s prea mulți. A, sigur, poți să apreciezi o unealtă pentru faptul că-ți face viața mai ușoară și poți îmbunătăți constant unealta respectivă, dar asta nu înseamnă c-o iubești, ci că vrei s-o folosești la potențialul ei maxim, în interesul tău. Deci nici vorbă de iubire, ci doar de interes reciproc, adică romînul are cea mai eficientă unealtă de comunicare cu conaționalii săi, iar limba își păstrează relevanța, utilitatea și prestigiul în rîndul celorlalte limbi de pe glob. Exact ca un fel de simbioză, în care părțile implicate profită reciproc de situație și au interesul ca ea să continue pe timp nedefinit.

Și pentru că tot veni vorba de latinomani, situația de azi seamănă perfect cu cea de la începutul secolului XIX, cînd se spunea că limba romînă nu este capabilă de redarea unor concepte mai elevate și că trebuie să rămînă la nivelul de limbă de comunicare între populația obișnuită, pentru discuțiile culturale sau științifice trebuind să fie folosită o limbă mai prestigioasă și mai dezvoltată. Latinomanii au profitat de această imagine negativă pentru a susține modernizarea accentuată a limbii prin importul a mii de cuvinte franțuzești, italienești și latinești, obținînd în acest fel procentul majoritar de cuvinte de origine romanică pe care aveau să-l folosească ulterior în scopuri propagandistice. Este culmea că după tot efortul de modernizare latinoman, continuat apoi și în secolul XX, mulți romîni spun acum același lucru ca în urmă cu 200 de ani, cum că limba romînă este înapoiată, subdezvoltată și incapabilă de evoluție, deci există domenii (de ex. informatica) unde nu ar trebui folosită.

Cuvintele poetului Andrei Mureșanu sună extrem de actual atunci cînd vine vorba de această percepție persistentă a limbii romîne ca fiind potrivită doar pentru bucătărie, nu și pentru salon:

<--- Începutul citatului --->
Această condiție a limbii romîne (datorată unor circumstanțe care o scuză, fără îndoială, dar care nu pot ameliora situația) de a fi socotită mai puțin aptă, la ora actuală, să exprime idei și sentimente elevate este surprinsă în mod expresiv de către Andrei Mureșanu, prin metafora "limbii pentru servitori". Poetul condamnă practicile elitei, care crede că limba romînă nu poate fi folosită decît la nivelul comunicării cu slugile și plebea, și în nici un caz ca suport al unei conversații rafinate, ca jargon capabil să confere distincție și prestigiu social în disprețul clișeului "dulceții" limbii materne, moștenită de la strămoși:

"Aud vorbind de limbă, că-i dulce, sună bine,
Merită să concerte cu limbile surori,
Văd insă că-n saloane e lucru cu rușine
A convorbi-n o limbă ce-i pentru servitori!"
.

În Principate (își reia Mureșanu ideea într-un articol), cu toate că este limba "domnitoare" a statului, romîna "pînă acuma în puține case aristocratice, luînd afară pe servitori, a meritat a fi vorbită".

Sorin Mitu: Geneza identității naționale la romînii ardeleni (Editura Humanitas, București, 1997)
<--- Sfîrșitul citatului --->

Și tot din aceeași carte, un alt citat sugestiv pentru situația din secolul XIX, care seamănă ca două picături de apă cu situația de acum, cînd limbii romîne i se neagă capacitatea de a funcționa ca o limbă modernă, utilizabilă în toate domeniile de activitate.

<--- Începutul citatului --->
Pe fondul unor probleme de genul celor evocate mai sus [de Andrei Mureșanu], Școala Ardeleană conturează stereotipul "lipsei de cultivare" a limbii romîne, strîns conjugat, în spiritul filozofiei optimiste a iluminismului, cu tema necesității și posibilității "cultivării" ei de acum înainte. După cum vom vedea mai jos, articularea acestor motive și strategii de acțiune nu pleacă însă numai de la constatarea unor dificultăți "obiective", reale, de la starea propriu-zisă în care s-ar fi aflat limba, cît mai ales dintr-o perspectivă profund ideologică. E necesar ca limba să fie reformată și "îmbunătățită" în primul rînd pentru că ea este cel dintîi element al identității naționale, în consecință, confecționarea identității respective trebuie să plece din acest punct.

Asociindu-se cu motivele înapoierii culturale și lipsei de zel în susținerea interselor naționale, tema lipsei de cultivare a limbii apare formulată în mod plastic la Samuil Micu: romînii, după părerea sa, "se lenevesc a-și lucra și a-și iscusi limba sa șiîntr-aceea a scrie și învăța; care rău lucru al romînilor a adus pe neamul romînesc la cea mai mare prostie și ticăloșie."

[...]

Deși progresele politice și culturale înregistrate de națiune în prima jumătate a secolului al XIX-lea au erodat lent motivul lipsei de cultivare a limbii romîne, prelungirile sale pot fi detectate încă la Papiu Ilarian, care, pe fondul temelor sale favorite, mai deplînge faptul că tinerii care "studiau limba ungurească și o țineau de cea mai cultă, de cea mai necesară, neglijau limba romînească, o uitau, o țineau necultă."

Sorin Mitu: Geneza identității naționale la romînii ardeleni (Editura Humanitas, București, 1997)
<--- Sfîrșitul citatului --->

Dacă înlocuim la sfîrșitul citatului de mai sus "limba ungurească" cu "limba englezească" obținem exact situația de azi, care nu se mai limitează însă numai la Transilvania, ci la toată Romînia! Cu adevărat din lac în puț! Și asta cu toate eforturile depuse timp de 200 de ani de către propaganda latinomană care a încercat să-i facă pe romîni să iubească limba relatinizată, dar nu a reușit decît să-i facă să iubească străinismele, ieri franceze, azi engleze! Dar ce să-i faci, asta obții dacă mizezi pe un cal mort, adică pe latinitate, care nu a mobilizat niciodată pe nimeni, cu excepția latinomanilor, cei care trăiesc într-o lume fantomatică ce nu are legătură cu lumea reală...

Există un proverb care zice : "Nu e pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește!". Cu tot efortul propagandistic al latinomanilor desfășurat prin școli, romînii de azi refuză să iubească latina sau limbile romanice moderne, în schimb sînt îndrăgostiți pînă peste tastatură de o limbă germanică, adică de engleză. Și unii sînt atît de îndrăgostiți încît îi apucă leșinul la vederea programelor traduse în romînă, lucru pe care ei îl percep ca un atac la sentimentele lor. E culmea că azi nu mai avem femei care să simuleze leșinul în fața unei situații neplăcute, și care să fie "readuse în simțiri" cu săruri puse sub nas, în schimb avem anglomani care simulează leșinul la vederea unor softuri traduse și cer să le fie puse sub ochi de urgență interfețele în engleză. Nu în franceză, nu în spaniolă, nu în italiană, nu în portugheză, nu în latină, ci în engleză. Dacă situația asta nu-i o pedeapsă pentru latinomanii de ieri și de azi, eu nu știu cum poate fi numită, pentru că e prea de tot cum tărîmul sentimental din capul multor romîni, stăpînit pînă mai ieri de latinomani a fost cucerit de anglomani fără a întîmpina nici cea mai mică rezistență din partea presupusei redute latinomane, Academia Română. Academicienii sînt însă preocupați cu scopuri mult mai bănoase (de exemplu încasarea chiriilor de la sediile închiriate afaceriștilor) și nu au timp și nici chef să ia apărarea limbii romîne, pe care au trecut-o probabil deja la rubrica de pierderi.

Revenind acum la "eforturile" mele, care ar fi penibile în ochii unora, nu am nici o problemă cu asta. Dacă eforturile sînt eficiente, atunci felul în care sînt percepute de unii chiar nu are importanță, pentru că efortul se judecă după rezultate, nu după imagine.

#295
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postsladko, on 30th April 2011, 19:38, said:

Folosind „salvează” în loc de „salvare” în meniurile de calculator, din nou ne îndepărtăm, deși există clar argumente și pentru prima formă și pentru a doua. Argumente de valoare pentru fiecare și absolut corecte/îndreptățite, dar consecința directă (voluntară sau involuntară) e din nou o depărtare de celelalte limbi romanice.

Acest mesaj este unul de răspuns la o afirmație despre traducerea softurilor, citată mai sus, care a fost făcută în finalul unui mesaj postat pe firul de discuție despre scrierea cu "Î" sau "Â" și "sînt" sau "sunt".

M-am întrebat mereu care este motivul pentru care Academia susține stilul de traducere folosit de Microsoft România, ținînd cont de faptul că acest stil masacrează groaznic limba romînă, torturînd-o cu brutalitate medievală. Cei de la MS RO spun că traducerea programelor lor este supervizată de un specialist cu afiliere academică, ceea ce de-abia acum am înțeles cît este de adevărat. Fără citatul de mai sus poate că m-aș mai fi gîndit mult și bine și n-aș fi aflat care este motivația ascunsă a academicienilor.

Așa cum în romanele polițiste ți se recomandă să "cauți femeia" pentru a descifra enigma, în cazul oricărui lucru susținut de Academie trebuie să "cauți latinomania" și astfel vei descifra motivația pentru o acțiune sau alta. Latinomania academică este cauza principală a traducerilor mizerabile făcute de Microsoft România.

Microsoft RO folosește un stil impersonal de traducere, în care verbele sînt transformate în substantive. Dau mai jos două exemple luate din Internet Explorer 9, unde în partea stîngă este textul original în engleză, iar în partea dreaptă textul tradus în romînă.

Find in this page => Găsire în această pagină
Save as... => Salvare ca...

Această schimbare a stilului original (folosit în engleză) din partea MS RO ar putea părea de-a dreptul stranie dacă n-am lua în considerație latinomania care guvernează deciziile Academiei, instituția de stat care și-a dat girul pentru traducerea făcută de MS.

Orice traducător familiarizat cu limbile engleză și romînă ar fi tradus textele ca mai jos, fiind vorba de niște comenzi adresate softului:

Find in this page => Găsește în această pagină
Save as... => Salvează ca...

Ei bine, traducătorii de la MS, sub influența supraveghetorului lor academic latinoman au ales calea traducerii impersonale, pentru că astfel traducerea seamănă mai mult cu limba latină. Este evident că dacă s-ar fi folosit verbe în romînă, atunci ele nu ar fi adus atît de mult cu cuvintele latinești așa cum o fac substantivele preferate de MS RO. A se compara "Salvează" cu "Salvare". Bineînțeles că dacă e să judecăm după acest criteriu, al asemănării cu cuvintele latine, un substantiv precum "Salvare" seamănă mai bine decît verbul "Salvează" cu cuvîntul latinesc din care provin amîndouă, care este chiar "Salvare".

Însă stilul impersonal academico-microsoftian are o mare problemă. El nu respectă sintaxa naturală a limbii romîne, ci folosește o sintaxă proprie artificială, de neîntîlnit în vorbirea naturală sau în textele scrise. Aceasta duce la o exprimare stranie, pe care eu aș numi-o "limba de metal", pentru că este un limbaj greoi și rigid, pe care numai roboții ar putea să-l folosească, într-atît de nenatural este. Limba de metal iese la iveală pregnant de fiecare dată cînd textele care trebuie traduse conțin mai mult de 1-2 cuvinte.

De exemplu, să observăm traducerea de mai jos și să comparăm naturalețea limbii engleze cu artificialitatea dialectului academico-microsoftian:

Diagnose connection problems... => Diagnosticare probleme conexiune...

În timp ce în limba engleză avem de-a face cu o propoziție normală, luată din limbajul curent (un îndemn adresat softului de a afla cauza problemelor de conectare la internet), în traducerea MS RO avem de-a face cu o înșiruire de 3 substantive nearticulate, adică cu o sintaxă greoaie și confuză, care nu este folosită de nimeni în limbajul obișnuit.

Și exemplele de "limbă de metal", robotizată, pot continua la nesfîrșit, putînd fi găsite cu ușurință în SO Windows și programele MS:

Delete browsing history... => Ștergere istoric navigare...
Always show menus => Afișare meniuri întotdeauna
Select the typed item in the view => Selectare element tastat în vizualizare
Launch folder windows in a separate process => Lansare ferestre foldere într-un proces separat
Paste shortcut => Lipire comandă rapidă
Disconnect network drive => Deconectare unitate de rețea
Display full-screen controls => Afișare controale ecran complet
Update music files by retrieving media info from the Internet => Actualizare fișiere muzicale regăsind informațiile media din internet


Pentru ca textele traduse să aibă o cît mai mare asemănare cu latina, în multe din ele verbele sînt substantivizate, rezultînd o exprimare handicapată, care este și neclară, sensul neputînd fi înțeles din prima, așa cum e cazul cu textul original în engleză, cel care este scris în limbajul obișnuit de zi cu zi.

Modul impersonal de traducere se caracterizează prin faptul că nu poate face față la textele mai complexe. Cu cît crește gradul de complexitate a textului, cu atît crește și confuzia pe care o creează traducerea făcută în stil impersonal, în principal din cauza substantivizării verbelor, a lipsei de articulare a substantivelor și a omisiunii elementelor de legătură între cuvinte. Toate aceste caracteristici negative sînt voite și au ca scop distrugerea prestigiului limbii romîne, în așa fel încît populația să se scîrbească de ea și să ceară înlocuirea ei oficială cu engleza, mai întîi în domeniul calculatoarelor și apoi în toate celelalte domenii de activitate. De altfel, din cauza traducerilor făcute de MS România sub supervizarea Academiei, mulți romîni nici măcar nu vor să mai audă de limbă romînă la calculatoare, într-atît de șocați au fost de artificialitatea stilului folosit la programele traduse de Microsoft, dar și de cei care s-au luat după MS și traduc în același fel.

Pentru că da, culmea, există și fani ai stilului de traducere MS, așa-zișii impersomani. Unii chiar s-au pus pe treabă măcelărind la rîndul lor limba romînă, cu rezultate chiar și mai groaznice decît Microsoft. Iată cîteva exemple din Winamp, a cărui traducere a fost făcută de un discipol al măcelarilor lingvistici academico-microsoftieni:

Disable Songticker Scrolling => Dezactivare defilare titlu
Link shade and player width => Corelare scară bară (mod restrîns) cu bara ferestrei principale
Auto execute visualization plug-in on playback => Lansare automată extensie la începerea redării
All windows remember their scale, disregard global doublesize => Memorare generală scări, neglijînd dimensiunea globală dublă
Display playlist position in the song scroller => Afișare poziție piesă în afișorul derulant
Do not load the Media Library database at Winamp start-up => Dezactivare încărcare bază de date mediatecă locală la pornirea Winamp
Prevent Winamp from scrolling the current file into view => Prevenire defilare piesă curentă în listă


Și asta nu e nimic, mai sînt și alți fani ai impersomaniei, ba chiar este în desfășurare o campanie de impunere a stilului impersonal pe cît mai multe situri și în cît mai multe softuri traduse de voluntari. Să fie vorba de o campanie ascunsă declanșată de MS RO, așa cum a mai făcut în trecut, cînd i-a plătit pe autorii unor bloguri pentru a promova produsele MS prin intermediul lor? Să fi decis MS RO că este mai convenabil să prostească lumea decît să-și corecteze greșelile? N-ar fi prima dată cînd s-ar întîmpla asta, cazul Vista fiind destul de recent pentru a nu fi fost uitat.

În ultima vreme a avut loc un atac impersoman reușit asupra Wikipediei în limba romînă, sit care inițial fusese tradus în stilul direct, folosindu-se deci verbe la imperativ, la fel ca în engleză. Am fost surprins că un atac realizat numai prin vreo 2-3 persoane care au făcut scandal la Cafeneaua Wikipediei a reușit foarte repede să dea peste cap exprimarea naturală și să impună exprimarea impersomană. Asta arată slăbiciunea celor de la Wikipedia RO, care s-au lăsat prostiți pe față de cîțiva impersomani care au venit cu argumente ridicole, dar a căror agresivitate a avut în final cîștig de cauză.

În concluzie, impersomania din softurile traduse este înălțătoare dacă o privești din perspectiva propagandei latinomane, dar este înjositoare dacă o privești din perspectiva limbii romîne naturale. Încrîncenarea Academiei de a handicapa limba romînă prin amputarea exprimării ei firești și-a găsit unealta perfectă în traducătorii de la Microsoft România și în impersomanii voluntari care și-au pus și ei tastatura în slujba distrugerii limbii.

Edited by Crugasic, 06 May 2011 - 18:20.


#296
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003
Nu cred ca e neaparat vorba de latinomanie. Exprimarea impersonala e preferata in romana si in alte domenii. De asemenea, prin imperativ (formularea impersonala) se evita o alta problema relativ spinoasa, aceea a pluralului de politete. In franceza e tot la fel.

#297
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostLoveDemon, on 7th May 2011, 00:37, said:

Nu cred ca e neaparat vorba de latinomanie. Exprimarea impersonala e preferata in romana si in alte domenii.

Ba da, impersomania este complet subordonată latinomaniei. De ce de exemplu impersomanii folosesc construcții formate din substantive nearticulate puse unul lîngă altul, așa cum am arătat în exemplele mai sus? Pentru că limba latină nu avea articole și pe deasupra articolul romînesc hotărît mai este și atașat la spatele cuvintelor, la fel ca la alte limbi din zona balcanică, nu ca în zona romanică vestică, unde articolul hotărît este separat de cuvînt și plasat în fața lui. Așa că impersomanii au decis pur și simplu să nu folosească substantive articulate, pentru că articularea ar scădea aspectul latin/romanic al limbii scrise, iar romîna trebuie în opinia latinomanilor să copieze latina sau măcar limbile romanice vestice.

Pentru latinomani limba este doar o pancartă de propagandă politică, iar menirea limbii nu este de a asigura o comunicare cît mai eficientă între oameni, ci de a asigura o bază pentru ideile propagandistice latinomane. Adică pe scurt, pentru ei nu contează eficiența comunicării interumane, ci eficiența iluzionării propagandistice. Tocmai din cauza asta ei nu se socotesc datori să respecte regulile de exprimare naturală, ci le încalcă cu dezinvoltură modificînd limba după bunul lor plac, ceea ce duce în ultimă instanță la o exprimare artificială. Dar asta nu-i deranjează, pentru că pe ei îi interesează în primul rînd apropierea grafică între romînă și latină și în al doilea rînd apropierea între romînă și limbile romanice vestice.

Ce urmăresc latinomanii prin impunerea exprimării impersonale în interfața softurilor? Apropierea grafică de latină, bineînțeles, dar nu numai atît. Scopul lor ascuns este combaterea neaoșismului, adică a specificului național al limbii romîne, cel care o diferențiază de limbile străine, inclusiv de latină sau limbile romanice vestice. Latinomanii au vrut dintotdeauna să distrugă tot ce este neaoș în limba romînă, pentru a-l înlocui cu importuri străine. Exprimarea naturală a fost și ea văzută ca fiind ceva neaoș, deci latinomanii și-au pus în cap să o saboteze.

Așa că limba propusă de latinomani a avut încă de la început o exprimare artificială, pentru că propozițiile trebuiau să fie niște monumente ale latinității limbii, unde aspectul estetic de asemănare cu latina era pus pe primul loc, iar aspectul funcțional era complet neglijat. A rezultat astfel o "limbă de marmură", rigidă, lipsită de flexibilitatea exprimării naturale. De exemplu, în romanul "Istoria Ieroglifică" Dimitrie Cantemir punea verbul la sfîrșitul propoziției, așa cum era în sintaxa latinei clasice. Rezulta o construcție greoaie și confuză, dar asta nu conta atîta timp cît în acest fel limba romînă oferea cititorului iluzia că a moștenit sintaxa latinei clasice. Propaganda latinomană era preferată în detrimentul clarității de exprimare.

Impersomanii de azi sînt descendenții spirituali ai latinomanilor, ceea ce nu miră deloc din moment ce această filiație a fost intemediată de academicienii care și-au dat girul pentru stilul microsoftian de traducere a softurilor. Exprimarea nenaturală susținută de impersomani se încadrează perfect în strategia de combatere a neaoșismului limbii romîne. Limba de metal a impersomanilor de azi este continuatoarea limbii de marmură a latinomanilor din secolele XVIII-XIX. Aceste dialecte artificiale sînt lipsite de claritatea și flexibilitatea exprimării naturale, însă ele sînt socotite mai eficiente din punct de vedere propagandistic și de aceea sînt preferate în locul limbii neaoșe de cei cu veleități latinomane.

Traducătorii voluntari adepți ai impersomaniei au adoptat cu entuziasm limba de metal a tandemului academico-microsoftian, limbă pe care o prezintă ca avînd o exprimare mai elevată decît cea neaoșă, cînd de fapt ea are o exprimare mai handicapată. Așa cum se știe, latinomanii nu s-au dat niciodată în lături de la handicaparea limbii romîne (de exemplu prin introducerea lui "sunt"), atunci cînd prin asta relatinizau limba, deci își întăreau propria poziție de limbitruci oficiali (politruci lingvistici plătiți generos de la bugetul de stat). Impersomanii continuă opera latinomanilor de handicapare a limbii, amputînd din interfața tradusă a softurilor verbele, articolele hotărîte și elementele de legătură dintre cuvinte.

View PostLoveDemon, on 7th May 2011, 00:37, said:

De asemenea, prin imperativ (formularea impersonala) se evita o alta problema relativ spinoasa, aceea a pluralului de politete. In franceza e tot la fel.

Aici nu înțeleg ce vrei să zici. Vino cu niște exemple pentru a-ți clarifica afirmația.
În plus de asta nu mi-e clar ce legătură cu problema de față are modul în care se procedează în franceză. Limba romînă nu trebuie să fie o limbă subordonată francezei, ci una independentă, care să nu fie obligată să se inspire din franceză pentru a-și rezolva dilemele legate de exprimare. Ba din contră, cu cît limba romînă va ieși mai repede de sub tutela limbii franceze sub care a fost băgată forțat de francomani în secolul XIX, cu atît va fi mai bine pentru ea și pentru poporul romîn.

#298
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostCrugasic, on 11th May 2011, 19:41, said:

Irecuperabil.

#299
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003
In ebraica, de exemplu (ca pe asta o stiu), tendinta de a folosi constructii impersonale e mai puternica decat in romana, in special in limbajul colocvial. Poti acuza si ebraica de latinomanie, sau ai alta teorie pentru chestia asta?

#300
chaosss

chaosss

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,730
  • Înscris: 24.10.2005

View PostCrugasic, on 11th May 2011, 12:41, said:


Excelente prezentari ! :thumbup:

#301
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostLoveDemon, on 12th May 2011, 13:18, said:

In ebraica, de exemplu (ca pe asta o stiu), tendinta de a folosi constructii impersonale e mai puternica decat in romana, in special in limbajul colocvial. Poti acuza si ebraica de latinomanie, sau ai alta teorie pentru chestia asta?

În ce privește tendințele divergente referitoare la modul de exprimare, trebuie să se facă deosebirea între tendințele naturale și cele artificiale, adică între cele care păstrează caracterul natural al limbii și cele care vor să impună exprimări nenaturale. Să ne întoarcem cu privirea în secolul XIX pentru a înțelege diferența dintre aceste tipuri de exprimare. Cînd s-a decis trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin se putea face transliterarea simplă (literă slavă => literă latină) și s-ar fi obținut astfel o exprimare naturală a textelor scrise în romînă. Însă latinomanii nu au fost de acord cu asta și au decis să facă nu o transliterare simplă, ci o transformare complicată a limbii de la scrierea fonetică la cea etimologică. Exprimarea rezultată era artificială și contrasta puternic cu exprimarea naturală din textele romînești scrise cu alfabet chirilic. Și deși avantajul era clar de partea exprimării naturale, latinomanii nu au cedat și timp de 100 de ani au susținut agresiv scrierea etimologică, deși ea crea un aspect artificial exprimării în scris și era mai greu de învățat și de practicat. Numai după ce a devenit clar că obsesia lor e pe cale să îngroape cultura romînă, latinomanii au făcut concesii și au acceptat scrierea fonetică, însă cu condiția ca ea să cuprindă cedări majore în fața principiului etimologic (printre care celebrele în sens negativ "Â" și "sunt").

Deci, există o tendință naturală de a avea o limbă ușor de vorbit și de scris, însă poate exista și o tendință artificială de a complica scrierea și vorbirea, așa cum s-a manifestat în Romînia încă din secolul XIX sub influența latinomanilor. Această tendință artificială nu se poate susține singură, pentru că ea promovează ineficiența comunicațională, ceea ce vine în contradicție cu scopul limbii, acela de a realiza o comunicare cît mai ușoară între oameni. Ca urmare, tendințele artificiale se bazează întotdeauna pe motivații nelingvistice, ideologice. Latinomanii au susținut scrierea etimologică bazînd-o nu pe considerente științifice, ci pe considerente ideologice, ce țineau de identitatea "latină" pe care o inventaseră ei pentru poporul romîn. Teoria identitară latinomană era atît de șubredă, încît avea neapărată nevoie de sprijinul limbii, care prezenta avantajul esențial că putea fi modificată după placul latinomanilor pentru a le susține propaganda ideologică.

De aceea ori de cîte ori se încearcă impunerea unei exprimări artificiale, trebuie căutată motivația ideologică aflată în spatele acestei acțiuni. Atenție, este vorba de exprimarea artificială, nu strict de exprimarea impersonală. Poate că există limbi în care exprimarea impersonală nu este artificială, adică nu duce la apariția unui dialect handicapat de absența unor părți importante ale limbii, cum sînt verbele, articolele hotărîte și elementele de legătură între cuvinte (prepoziții și conjuncții). În franceză de exemplu se folosește un stil impersonal la traducerea softurilor, însă acel stil nu implică handicaparea limbii, pentru că verbele sînt prezente la infinitiv, la fel cum sînt prezente și articolele hotărîte sau elementele de legătură. Deci, cu excepția timpului verbal care este la infinitiv și nu la imperativ, traducerile în franceză nu se deosebesc de textele originale în engleză, ca urmare nu sînt greșite din punct de vedere gramatical. Dar dacă în franceză stilul impersonal se poate aplica cu rezultate bune la softuri, nu înseamnă că și în romînă trebuie procedat la fel, așa cum fac impersomanii.

Romîna este făcută zdreanța francezei de către impersomani, prin exemplul lor de copiere servilă a stilului de traducere francez. Însă stilul francez nu este nici măcar întîlnit în toate limbile romanice vestice. Italienii traduc direct din engleză și de aceea stilul de exprimare din traducerile italiene de softuri este identic cu cel englezesc, adică direct, cu verbe la imperativ, folosindu-se exprimarea obișnuită din viața de zi cu zi atunci cînd se dau comenzi. Este aberant ca traducerea unor texte din engleză în romînă să se facă prin intermediul francezei, de la care să fie copiat stilul de exprimare, în loc să facă o traducere fidelă a textului englezesc. Impersomanii fac o traducere semifranțuzească, ca și cum romîna ar fi un fel de dialect al francezei și de aceea ar trebui adoptat neapărat stilul francez. Limba romînă este deci pusă pe patul lui Procust făcut după caracteristicile francezei și apoi este amputată cu sălbăticie pentru a se încadra în acest pat. Rezultatul este un dezastru lingvistic, dar și psihologic, romîna oferind o imagine de limbă greoaie și sacadată, incapabilă de a avea exprimarea simplă și curgătoare existentă în engleză.

În romînă exprimarea impersonală folosită la traducerea softurilor de către MS sau de către adepții limbii de metal este artificială și greșită în cel mai înalt grad. Substantivizarea verbelor duce la o pierdere de fluență a exprimării, care apare ca fiind poticnită, ruginită, adică exact ceea ce nu ar trebui să se întîmple în cazul unor comenzi (așa cum sînt multe din textele din interfața softurilor). Lipsa articolelor hotărîte și a elementelor de legătură duce la apariția unor confuzii legate de înțelegerea sensului textelor respective. Per total, stilul impersonal îngreunează înțelegerea textelor dar și exprimarea lor. În perspectiva destul de apropiată în care vor exista dispozitive electronice comandate vocal, exprimarea impersonală le va da mari bătăi de cap (și de limbă) celor care vor trebui s-o enunțe cu voce tare.

Soluția este ca traducerile de softuri în romînă să se facă respectînd exprimarea naturală, cea care de altfel este prezentă în textele în engleză. Nu numai că s-ar face astfel o traducere fidelă a textelor originale, dar în plus romîna și-ar păstra în ochii populației prestigiul de limbă independentă și capabilă să se descurce singură pentru a reda un conținut exprimat în altă limbă. Acest lucru este deja dovedit pentru traducerile literare, mult mai complicate decît cele de softuri. Iar dacă traducătorii romîni au fost în stare să traducă fidel textele scrise în engleză de Shakespeare, Byron, Hemingway și Faulkner, de ce n-ar fi posibil să traducă fidel și textele mult mai simple scrise de creatorii de softuri? Tocmai că este posibil, dovadă faptul că există traduceri de softuri care folosesc exprimarea directă și naturală, la fel cum este cea din original.

Dar atunci de ce se încăpățînează MS să folosească exprimarea impersonală în traduceri, deși li s-a demonstrat că este greșită din punct de vedere gramatical și nepractică? Exact pentru același motiv pentru care latinomanii din secolul XIX s-au încăpățînat să folosească scrierea etimologică. Din cauza ideologiei latinomane. Academia a luat ființă ca un institut de propagandă latinistă și și-a menținut acest scop, pentru care a călcat în picioare limba romînă ori de cîte ori i s-a ivit ocazia, de exemplu atunci cînd a trebuit tradus sistemul de operare Windows și suita Office produse de Microsoft. Traducătorii romîni angajați de MS s-au sfătuit probabil cu Academia prin intermediul consultantului lor lingvistic și au primit acceptul (sau ordinul) de a face o traducere în stil impersonal, care le convenea de minune academicienilor latinomani. Aceștia au putut astfel relua tradiția multiseculară a Academiei de handicapare a limbii romîne, reafirmată ca prioritate academică prin Diktatul Ortografic din 1993 și prin încurajarea tacită a scrisului fără diacritice.

Edited by Crugasic, 14 May 2011 - 14:59.


#302
Deria_Leena26

Deria_Leena26

    WYSIWYG

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,650
  • Înscris: 11.05.2006
Cat timp clientul (beneficiarul traducerii) imi impune sa folosesc variantele standard, "de mult verificate si acceptate", eu pot sa comentez pana la calendele grecesti ca unele suna ca rucu'.

http://www.microsoft...mp;langID=ro-ro

Edit: citesc acum primele postari ale lui muntealb. Cum bine spunea @mufa, e de-a dreptul hilar ce propunea el in 2007. Daca ar fi fost sa fiu corector pentru traducerile lui, adica sa lucreze el pentru cineva, ca traducator, si sa mi se trimita mie apoi acea traducere, spre corectare, ii spun sincer ca l-as fi injurat de toate alea.

Edited by Deria_Leena26, 14 May 2011 - 20:25.


#303
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostDeria_Leena26, on 14th May 2011, 21:14, said:

Cat timp clientul (beneficiarul traducerii) imi impune sa folosesc variantele standard, "de mult verificate si acceptate", eu pot sa comentez pana la calendele grecesti ca unele suna ca rucu'.

Definiția cuvîntului "standard" este cea de mai jos:

STÁNDARD, standarde, s. n. 1. Normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document în care sunt consemnate aceste norme.
http://dexonline.ro/definitie/standard

În ce privește traducerile de softuri nu există un standard unanim acceptat pentru traducerea în romînă. Setul de reguli stabilit de filiala Microsoft RO nu este unanim acceptat, dovadă fiind faptul că nici stilul și nici terminologia MS nu au fost preluate de traducătorii altor sisteme de operare. Acest lucru este ușor de observat în traducerile făcute pentru SO Linux sau Mac, în care nu este folosit stilul impersonal, iar terminologia diferă uneori mult față de cea folosită de MS. Nici traducătorii de la Google nu folosesc stilul impersonal și evident își permit să folosească altă terminologie decît cea de la MS acolo unde socotesc necesar. Ce să mai vorbim de traducătorii voluntari ai softurilor pentru SO Windows, ei folosesc în marea lor majoritate stilul direct, nu cel impersonal. Cu alte cuvinte, "standardul" MS RO este respins de majoritatea traducătorilor romîni. El este folosit doar pentru produsele MS și pentru unele produse la care s-a urmărit compatibilitatea stilistică cu Windows, de exemplu Photoshop sau Norton Antivirus. Acești din urmă producători de softuri se simt obligați din rațiuni exclusiv comerciale să respecte "standardul" MS, pentru că nu vor ca interfața produselor lor să sune diferit de cea a sistemului de operare de care sînt legate vînzările lor.

Standardul de traducere folosit la MS RO este este un atentat la ființa limbii romîne, pe care o mutilează îngrozitor, încălcînd și cele mai elementare reguli gramaticale. Cum este posibil ca standardul MS să decreteze transformarea verbelor în substantive, să nu articuleze substantivele și să amputeze prepozițiile și conjuncțiile? Și cum este posibil ca niște traducători romîni să accepte să lucreze conform acestui standard care batjocorește limba romînă? Din păcate totul pare a fi posibil în Romînia atunci cînd e vorba de bani. Nu era de ajuns că există politicieni și judecători corupți, acum există și traducători corupți, care pentru bani acceptă să-și tortureze limba maternă.

Cît despre faptul că "standardul" MS RO ar fi de mult verificat și acceptat, aici e o altă discuție. De cine a fost el "verificat și acceptat"? De Academie, bineînțeles. Dar această instituție este una profund antinațională, care de la fondarea ei a urmărit distrugerea limbii romîne. Este evident că Academia a "verificat și acceptat" standardul de traducere MS, dacă nu cumva chiar ea l-a pus la punct, pentru că acest standard se încadrează perfect în obiectivul academic de a măcelări limba romînă în așa fel încît ea să devină de neutilizat și să fie înlocuită cu o limbă europeană vestică. Nu miră pe nimeni faptul că Academia susține azi traducerea impersonală microsoftiană, care este la fel de mutilantă pentru limba romînă pe cît era scrierea etimologică latinomană din secolul XIX, și ea susținută cu tărie de Academie. În ambele situații s-a urmărit desfigurarea limbii romîne, în așa fel încît poporul să se scîrbească de ea, să refuze s-o folosească și să ceară preluarea unei limbi europene vestice.

Nu era de ajuns pactul Ribbentrop-Molotov, care a amputat părți din teritoriul Romîniei, a trebuit să apară și pactul Academie-Microsoft care să amputeze părți de vorbire din limba romînă. Traducătorii care au acceptat acest din urmă pact sînt niște traducători corupți, care își mutilează limba maternă pentru avantaje materiale. Pe ei nu-i deranjează că încalcă legile gramaticale ale limbii romîne, atîta timp cît își primesc de la angajator banii de pe urma trădării limbii. Sintagma binecunoscută "traduttore, traditore" ("traducător, trădător"), referitoare la "trădarea" simbolică a textului original, dobîndește însă un înțeles literal în cazul traducătorilor impersomani, care-și trădează realmente limba maternă.

Cine își închipuie că ștampilele birocratice de tipul "verificat și acceptat" au vreo putere de convingere într-o dispută de idei se înșeală amarnic. Și stilul etimologic de scriere a fost "verificat și acceptat" timp de 100 de ani, pentru că în el se tipăreau cărți și ziare, și în plus era stilul recomandat de Academie. Asta nu-l făcea mai puțin odios pentru limba romînă. Stilul impersonal o fi primit binecuvîntarea Academiei, dar asta nu-l face mai puțin grotesc, din contră, dovedește că a fost însemnat cu pecetea trădătorilor limbii. Hidoșenia și incorectitudinea acestui stil nu pot fi ascunse nici de o mie de ștampile academice mincinoase.

Traducătorii corupți de tandemul Academie-Microsoft le impun romînilor să vadă în interfața softurilor o limbă stricată, dezarticulată, handicapată. Ei își nesocotesc flagrant deontologia profesională, care le cere să facă traduceri fidele și în concordanță cu exprimarea naturală a limbii în care se face traducerea. Ei nu consideră că ar avea vreo obligație etică față de limba romînă, cea care le permite să-și cîștige pîinea. Nu, pentru ei contează doar plata pe care le-o dă angajatorul, în rest sînt dispuși să chinuie limba romînă așa cum li se ordonă. Ei nu știu că profesionalismul înseamnă să-ți faci meseria așa cum trebuie, conform preceptelor acesteia, nu ascultînd orbește pretențiile angajatorului. Dacă inginerii constructori ar fi atît de neprofesioniști ca traducătorii angajați de MS, atunci blocurile s-ar prăbuși, așa cum se prăbușește limba romînă în mîinile traducătorilor impersomani.

Stilul de traducere impersonal-mutilant nu are cum să fie un standard după care să se ghideze niște traducători profesioniști. El nu poate fi un standard lingvistic pentru că impune folosirea unei sintaxe greșite, care duce la o exprimare robotizată, lipsită de naturalețea exprimării umane. Stilul impersonal-mutilant poate fi un standard doar pentru niște dușmani îndîrjiți ai limbii romîne, așa cum sînt academicienii și toți ceilalți care urăsc limba romînă și vor s-o vadă moartă. Traducerile de softuri trebuie făcute după standardul rațional al limbii romîne, nu după cel irațional al unui producător sau altuia. Iar acest standard rațional implică corectitudinea gramaticală și exprimarea naturală, care lipsesc în traducerile impersomane.

Dar ce nu-și dau seama traducătorii corupți e că lumea îi judecă, iar părerea despre ei este într-atît de proastă încît a fi traducător la Microsoft RO o să ajungă să desemneze un "standard" de servilism, de pliere la orice cerințe iraționale ale angajatorului. Stilul de traducere impersonal-mutilant o fi "verificat și acceptat" de Academie, dar el nu este "verificat și acceptat" de rațiune, de știința limbii, cea care impune folosirea unor exprimări corecte gramatical. Încă și mai mult, stilul impersonal-mutilant nu este "verificat și acceptat" de practica traducerii profesioniste, care impune realizarea de traduceri fidele, cît mai conforme cu originalul. Este dovedit de traducătorii voluntari că se poate face traducerea fidelă a textelor englezești din interfața softurilor, respectînd stilul original (exprimare naturală, verbe la imperativ, articole hotărîte, prepoziții și conjuncții).

Și atunci de ce traducătorii impersomani continuă să realizeze traduceri infidele, incorecte gramatical și avînd o exprimare artificială? Ei nu văd că traducătorii italieni realizează o traducere fidelă a textului englezesc, așa cum este posibil și pentru romînă? Ce impresie cred ei că își fac lingviștii, filologii și traducătorii străini specializați în limbi romanice care văd că în italiană se face o traducere fidelă și naturală, iar în romînă una infidelă și artificială? Ce să creadă acești romaniști despre traducătorii impersomani care nu par a fi în stare să facă o traducere în conformitate cu regulile gramaticale ale limbii romîne și cu exprimarea naturală folosită în viața de zi cu zi? Ei bine, o să creadă că în Romînia școala de traducere a scăzut la un nivel inacceptabil, așa că imaginea de neprofesionalism a traducătorilor corupți se va răsfrînge asupra tuturor traducătorilor romîni și asupra facultăților de profil.

Imaginea de traducători corupți și neprofesioniști a celor care acceptă să lucreze în stilul impersoman-mutilant nu va putea fi ștearsă din conștiința populației romîne și a specialiștilor lingvistici de pretutindeni decît dacă acești traducători își vor convinge angajatorii să treacă la folosirea unui standard de traducere ce respectă limba romînă atît din punct de vedere gramatical, cît și stilistic.

View PostDeria_Leena26, on 14th May 2011, 21:14, said:

citesc acum primele postari ale lui muntealb. Cum bine spunea @mufa, e de-a dreptul hilar ce propunea el in 2007. Daca ar fi fost sa fiu corector pentru traducerile lui, adica sa lucreze el pentru cineva, ca traducator, si sa mi se trimita mie apoi acea traducere, spre corectare, ii spun sincer ca l-as fi injurat de toate alea.

Ceea ce este cu adevărat de rîs este ca cineva să vrea să dea lecții de corectură lingvistică în timp ce demonstrează că nu știe să scrie în limba romînă nici măcar cîteva fraze. Scrisul fără diacritice este profund incorect, pentru că nu respectă regula de bază a limbii scrise, care este alfabetul. Cineva care nu este în stare să folosească tot alfabetul limbii romîne nu poate să dea lecții de corectură nimănui, nici măcar unui copil de școală primară. Traducătorul care scrie fără diacritice arată, dacă mai era nevoie, că disprețuiește limba romînă, pentru că nu vrea să facă minimul efort de a se obișnui cu scrisul corect.

Pe impersomani îi caracterizează tupeul nemărginit, pentru că nu vor să-și repare greșeala dovedită și atunci folosesc atacul la persoană. Cineva care face traduceri incorecte din punct de vedere gramatical și stilistic își permite să se imagineze în postură de cenzor pentru traducerile cuiva care face traduceri corecte din punct de vedere gramatical și stilistic. Și își mai permite în buna tradiție latinomană să nu ofere argumente pentru afirmațiile sale, ci doar înjurături, pentru că evident, argumentele îi lipsesc. Ăștia sînt traducătorii impersomani, hotărîți să distrugă limba romînă și să nu dea socoteală pentru asta decît cu înjurături. Însă nici vulgaritatea și nici tupeul nu sînt de vreun folos pentru a învinge într-o dezbatere intelectuală, așa cum are loc pe acest fir de discuție.

#304
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Mesajul de față este ca răspuns la niște păreri despre terminologie exprimate pe alt fir de discuție.

View Postsladko, on 31st May 2011, 17:42, said:

Cât despre terminologia nouă, înțeleg, ea nu poate fi impusă cu forța, prin lege. Și totuși, ea este impusă de multe ori de cadrele didactice, implicit, cadre care (de cele mai multe ori) nu inventează terminologia, ci o preiau din tot felul de dicționare elaborate anterior. Ei bine, Uniunea Latină a scos un număr mare de astfel de dicționare multilingve, în domenii diverse, prin care propune terminologie.

Importanța învățămîntului în fixarea terminologiei nu mai are eficiența de acum un secol. Chiar dacă cineva a învățat în școală un anumit termen, nu este deloc sigur că-l va folosi mai tîrziu. Odată ieșit din școală, la 18 ani sau mai mulți, omul nu mai poate fi obligat în nici un fel să respecte convențiile școlare. Un exemplu este chiar nefolosirea diacriticelor, pe care mulți adulți le consideră un moft impus de școală și de aceea nu vor să depună un efort minim pentru a se obișnui să scrie cu ele la calculator. În cazul terminologiei lucrurile stau la fel. Mulți romîni au început să respingă terminologia tradițională romînească și să o folosească direct pe cea engleză, lucru care se vede cel mai bine la calculatoare, unde majoritatea consideră că romîna este o limbă nepotrivită pentru acest domeniu.

View Postsladko, on 31st May 2011, 17:42, said:

Ei bine, Uniunea Latină a scos un număr mare de astfel de dicționare multilingve, în domenii diverse, prin care propune terminologie.

Uniunea Latină (UL) este o instituție lipsită de importanță. În 7 decembrie 2010 a avut loc Congresul al XXV-lea al acestei organizații, dar în Romînia n-a auzit nimeni de el. O căutare cu Google nu scoate la iveală nici măcar un singur ziar sau sit important romînesc unde să se fi pomenit de acest congres. Banii pe care-i plătește Romînia pentru a fi membră a Uniunii Latine sînt aruncați pe fereastră, pentru că Romînia nu are nici un beneficiu de pe urma lor. Este vorba doar de niște bani plătiți de la bugetul de stat pentru ca Romînia să apară pe plan internațional drept "țară latină", folosind pentru justificare o patalama a unei instituții internaționale. În rest, dezinteresul romînilor e total, iar activitatea Romîniei în cadrul Uniunii Latine este inexistentă. Asta nu e de mirare, pentru că "latinitatea" romînilor a fost dintotdeauna doar un slogan propagandistic folosit pentru uz intern și mai ales extern, statul sau populația nedorind să facă vreun efort în sprijinul acestei "latinități" bune să servească doar ca etichetă identitară.

În ce privește terminologia, nu numai că Uniunea Latină este complet ignorată de traducătorii romîni, dar și TermRom (Asociația Română de Terminologie, afiliată cu Academia Română) are parte de același tratament, tocmai pentru că Uniunea Latină și TermRom sînt considerate ca lipsite de importanță. În data de 23-24 mai 2011 trebuia să se desfășoare cea de-a X-a ediție a Colocviului 3T (Terminologie, Terminografie, Terminotică). Nu există nici cea mai mică informație că acest eveniment ar fi avut loc, în mod sigur din cauza lipsei de interes din partea traducătorilor, cei care trebuiau să contribuie cu materiale la această manifestare.

http://www.termrom.org.ro/ (situl Asociației Române de Terminologie) - ultima actualizare e de acum 1 an.

http://www.termrom.o.../3t/default.htm (pagina Colociviului 3T) - arhiva celor 9 ediții desfășurate pînă acum nu include decît un PDF cu rezumatele lucrărilor din 2008.

View Postsladko, on 2nd June 2011, 00:09, said:

Un ultim aspect cu privire la Uniunea Latină: ordinea limbilor de pe site e alfabetică, în funcție de numele nativ al limbii. Ca atare catalana e prima, chiar dacă nu are așa de mulți vorbitor. Știrile de pe sit sunt disponibile în română doar în măsura în care au legătură cu românofonia. La fel cum ele sunt disponibile în portugheză dacă au legătură cu lusofonia. Dar există și multe articole/știri scrise doar în română. E o chestiune de practică. Și, cireașa de pe tort, președintele congresului este Oleg Serebrian (fost deputat în Parlamentul RM).

Uită-te mai atent pe situl Uniunii Latine, pentru că sîntem pe internet și oricine poate verifica dacă spui adevărul sau minți. Poți să continui să faci pe propagandistul, înșirînd verzi și uscate, însă riști să-ți pierzi credibilitatea de tot, iar lumea nu o să mai creadă nimic din ce spui. Pe situl UL prezența limbii romîne este pur simbolică. În romînă sînt scrise numai cîteva anunțuri despre evenimente sau concursuri. Nu există nici măcar un singur articol în romînă, ceea ce demonstrează încă o dată lipsa de interes a romînilor pentru "latinitate". Nici măcar lingviștii romîni nu își mai dau silința de a participa la inițiative cum sînt cele ale Uniunii Latine.

Cît despre Oleg Serebrian, el este cu adevărat "cireașa de pe tort", din două motive. În primul rînd pentru că are prenume slav și nume armean, ceea ce spune multe despre "latinitatea" genetică a romînofonilor de pe ambele maluri ale Prutului, care sînt din punct de vedere genetic rezultatul unui mare amestec de populații, în care componenta latină-italică este nesemnificativă, iar cea slavă și orientală (așa cum demonstrează și numele lui O.S.), foarte importantă. În al doilea rînd pentru că acest Oleg Serebrian nu a încercat în nici un fel să promoveze în Romînia sau Republica Moldova organizația pe care o conduce. Sigur că i-ar fi fost greu, în Romînia i s-ar fi întors spatele sau chiar mai rău, ar fi fost trimis la plimbare cu niște vorbe deloc elegante, însă nici măcar n-a încercat. Își încasează banii și se face că lucrează, sau mai știi, chiar o lucra pentru prmovarea pe plan internațional a francezei, spaniolei, italienei și portughezei, că de romînă situl UL nu prea pomenește.

View Postsladko, on 31st May 2011, 17:42, said:

Dar chiar și fără aceste dicționare, doctrina oricum preia de cele mai multe ori termeni din celelalte limbi romanice, pentru că asta e tradiția. În multe domenii avem un sistem comun cu cel din celelalte țări romanice. Luați de exemplul dreptul, unde de obicei terminologia e de origine franceză ori italiană. Chiar și în domenii ca informatica, doctrina și în general tot acest domeniu merg pe filiera franceză. Desigur că sunt și multe inovații (ca și în drept de altfel), dar ce se ia, se ia de obicei din limbile romanice și din simplul motiv că înțelesul unui termen devine astfel mult mai clar. A se compara "fișier" cu "file" (și intuiția inerentă pe care o demonstrează primul termen față de al doilea) sau "a imprima" vs. "printa", "partajare" vs "share" etc., etc. Sigur că unii folosesc termeni englezi dar nu într-un mod coordonat și sunt foarte puțini termeni stabili englezi în română folosiți exclusiv. Uitați-vă la un program localizat în română: câți termeni de acolo sunt englezi? Mouse e un exemplu, desktop ar mai fi, site și poate încă câteva.

În domeniul informatic nu se mai merge de multă vreme pe filiera franceză. S-a mers în trecut (anii 1970-1980), cînd calculatoarele romînești erau făcute pe baza celor franțuzești, care la rîndul lor erau făcute pe baza celor americane. De altfel, ce este franțuzesc în "mouse-ul", "site-ul" (pronunțat "sait" ca în engleză) sau multe alte englezisme folosite curent? Romînii folosesc cu predilecție cuvinte englezești cînd vorbesc de calculatoare. Și nici n-ar avea cum să facă altfel, pentru că franceza nu mai este o limbă importantă în Romînia, deci lumea habar nu mai are de franceză, nu mai știe cuvinte franțuzești. Ca să poată s-o facă ar trebui să citească materiale (cărți, articole, ziare) în franceză, lucru care nu se mai întîmplă din 1990 încoace. Mai mult, romînii au ajuns să-i desconsidere pe francezi, luîndu-se după americani. Iar cînd vine vorba de cuvinte franțuzești, referirile sînt numai negative, mulți romîni rîzînd de francezi pentru faptul că nu vor să preia cuvinte englezești. Pentru foarte mulți romîni din ziua de azi, a prelua cuvinte franțuzești în locul celor englezești este nici mai mult nici mai puțin decît o greșeală impardonabilă, pentru că franceza este socotită inferioară englezei, deci nu ar avea rost să fie luate cuvinte dintr-o limbă inferioară, cînd ele pot fi luate dintr-o limbă superioară.

Exemplele de termeni din informatică date de tine nu sînt relevante. Cuvîntul "fișier" are un sens necunoscut pentru marea majoritate a romînilor, el fiind importat recent, de vreo cîteva zeci de ani și fiind folosit foarte rar în viața reală. Doar romînii și francezii folosesc "fișier" cînd vine vorba de calculatoare, ceea ce arată încă o dată tendința unora de a face din limba romînă sclava francezei. În același registru este traducerea în romînă englezescului "byte" cu "octet", traducere greșită, făcută doar din servilism față de limba franceză, singura care mai folosește "octet" pentru traducerea lui "byte".

În romînă se poate folosi "filă" ca traducere a englezescului "file", cuvîntul romînesc fiind cunoscut ca sens pentru marea majoritate a populației, iar asocierea cu "dosar" (traducerea englezescului "folder") producînd în mintea oamenilor o înțelegere intuitivă a funcțiilor acestor elemente și a ierarhiei dintre ele. Italienii folosesc chiar englezescul "file", preluat fără a fi tradus.

Legarea romînei de franceză în ziua de azi este cea mai mare prostie care s-ar putea face de către un traducător, împingînd romîna într-o stare de dependență față de o limbă care își pierde prestigiul internațional pe zi ce trece. Dacă e să se preia în romînă neologisme necesare pentru noțiunile noi din știință și tehnologie, măcar să se facă asta din engleză, limba ce mai dinamică în aceste domenii, pentru că majoritatea descoperirilor științifico-tehnice se fac actualmente în Statele Unite. Nu ar avea nici un rost să fie instalată franceza ca intermediar între engleză și romînă. Traducătorii romîni sînt perfect capabili să traducă direct din engleză. În plus de asta franceza este din ce în ce mai puțin familiară pentru romîni, în timp ce engleza este din ce în ce mai cunoscută. A ține romîna legată de franceză înseamnă a-i obstrucționa dezvoltarea ca limbă independentă și matură. Nu "legăturile de familie" ale limbii romîne trebuie să primeze în deciziile traducătorilor în ce privește terminologia, ci găsirea, adaptarea sau chiar inventarea de termeni romînești care să fie cît mai apropiați ca sens cu termenii originali și să fie cît mai intuitivi, adică lumea să înțeleagă cît mai ușor noțiunile desemnate de termenii respectivi.

#305
Sno_w

Sno_w

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.03.2009
Pifourbe, cel care a reușit să-i adreseze o întrebare domnului Tudor Galoș în emisiunea „Windows Fără Limite” am fost eu, că tot se pomenea de „cineva” :D

Crugasic, tind oarecum să-ți dau dreptate: „într-o mare de slavi” nu cred că fix poporul român a rămas latin intact, slavii au avut un efect important asupra românilor, poate chiar mai mare decât latinii. Însă ceea ce e foarte important este ca să-ți susții ideile și convingerile, du-te mai departe și încearcă să intri într-o sferă mai mare de audiență (cum ar fi televiziunea). Față de niște forumuri sau saituri, poate că astfel ai șansa să-ți faci vocea auzită, iar mesajul transmis să ajungă unde trebuie și unele lucruri să se miște într-un mod pozitiv. :) Putem noi comenta mult timp, indiferent că avem dreptate sau nu, însă mare lucru nu se va schimba astfel.

#306
senator

senator

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,423
  • Înscris: 02.03.2006
Am ajuns întâmplător aici şi am citit doar ultimele două pagini. Mă bucur că mai sunt oameni pentru care limba română mai înseamnă ceva. Sunt de acord parţial şi cu o parte din cârcotaşi (că unele traduceri sunt de tot rahatul sau râsul că tot cu r începe) dar cred că, dacă aceştia se consideră oameni responsabili, pot pune şi ei umărul la găsirea unor traduceri mai potrivite. În fond, cum naiba există atâtea traduceri de softuri la cehi, unguri, polonezi şi la români nu. Ce limbile lor sunt mai apropiate de limba engleză decât a noastră?
Pe de altă parte, dacă remarca acelui individcare lucrează în publicitate este referinţa pe acest subiect... eu mă las de meserie. Oare opinia unui puştan sclifosit trebuie luată ca reper?
Eu am urmărit în direct aselenizarea pe lună şi mi-aduc aminte că Andrei Bacalu, comentatorul de atunci, făcea referire la ordinatoare, nu la calculatoare cum se spune acum, deci un termen specific exista de pe-atunci (şi chiar mai apropiat de ceea ce ar trebui să exprime).
În fine, încărcaţi automatele şi puteţi începe să trageţi şi-n mine dacă argumentele vi s-au terminat.

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate