Traducerea softurilor în limba română

pamfil nastase, on 20th June 2010, 23:33, said:

Memorie USB. Din nou, forma obiectului contează doar pentru cei care îl văd prima dată. Pentru cei care îl folosesc efectiv e importantă funcția lui: o memorie care se conectează prin USB.

În vorbirea curentă s-a încetățenit stick, ceea ce după părerea mea dovedește că omul are nevoie de o descriere cât de cât fizică. "Dă-mi memoria aia" nu sună bine, și n-ar suna nici dacă ar fi vorba despre memorii ram (la care devine mai degrabă "dă-mi plăcuța aia").

Totuși creion nu-mi pare că reflectă forma sculei, ceea ce la un creion de tensiune se întâmplă.

OK.

@ Pamfil Faptul că ești atît de intim cu limba germană nu poate decît să mă bucure, pe de o parte. De asemenea, și că te opui lui ”sunt”.
Oricum, nu noi decidem în materie de limbă română dincolo de nivelul personal și ceea ce facem public.
Pe de altă parte, felul în care este construită limba germană și regulile acesteia permit puține paralele spre deloc cu limba română.

Strict din punctul meu de vedere, ar fi nostim să lucrez cu ceva numit ștuț de memorie. N-are să se-ntîmple...
Iar memorii USB pot fi de nenumărate feluri, inclusiv un alt HDD.

Așa că-i clar că-i complicat...

Păi n-a zis nimeni că decidem noi ceva. Doar discutăm, analizăm, reflectăm...

Germana poate fi o sursă de inspirație, chiar dacă e structurată un pic altfel. De pildă se zice că "anotimp" ar fi un calc după "Jahreszeit", pentru că acel "o" e destul de bizar. N-am nici o dovadă, însă.

"Ștuț" mi se pare amuzant, dar se pare că e dat deja: "bluștuț".  

pamfil nastase, on 3rd July 2010, 22:23, said:

Ziceam undeva mai devreme (poate-n altă discuție, dar tot pe aria asta) că nostimade precum ștuț și șoarec au, cel puțin teoretic, calitatea de a înlesni adoptarea în uz curent a unui termen.
Iar româna a importat copios cuvinte nemțești, mai ales termeni tehnici - șurub, șaibă (dar nu și piulița), ghivent, nut & feder, șubler etc.
Nu că m-ar deranja rău maus (chiar dacă vine via engleză și pare un nemțism perfect), dar de departe prefer șoarec...
Avem cuvîntul perfect pentru dispozitivul în cauză.

Altfel o furăm cum ne-am luat-o cu background...

Fără legătură cu ultimele schimburi de mesaje, m-a amuzat să văd că în iPhone 4 (poate și în cel vechi) interfața conține minunatul cuvînt servici. Apare în agendă, unde alegi dacă un număr de telefon sau o adresă de e-mail sînt de acasă, de pe mobil, de la serviciu și așa mai departe.

Trebuie totuși să recunosc că în general interfața de la iPhone e foarte bine tradusă. Bravo lor.

Parpanghel, on 5th July 2010, 10:53, said:

Hmm, poate da, poate nu. Deocamdată văz doar o pendulare isterică între un purism de tot rîsul și un snobism la fel de găunos, nimeni nu e dispus să discute sau să cadă la pace (recte să accepte un compromis onorabil sau circulația în paralel a mai multor termeni).

Parpanghel, on 5th July 2010, 10:53, said:

Acu' și tu... De la cine ai fi vrut să le luăm dacă nu de la nemți? Cît despre "șurub", eu am ceva îndoieli că vine direct din germană, mai degrabă pare venit prin intermediere rusă sau poloneză (avînd în vedere că există și varianta cu "p", șurup), mie varianta dialectală germană "Schrube", dată ca etimon în DEX, nu mi-e deloc cușeră. Doar prin nordul Germaniei (dialectele cunoscute colocvial sub denumirea de "Platt") se mai zice așa. Dar cînd am avut noi contact cu ăia?!

Parpanghel, on 5th July 2010, 10:53, said:

Nu mi se pare tragic. În lumea filmului se folosesc în toate limbile tot felul de englezisme din jargonul profesional de la Hollywood. Și totuși se folosește în paralel și cuvîntul "fundal". Știi cum zic nemții la varianta preliminară a unui scenariu (căruia îi spun "Drehbuch" în mod normal)? "Treatment" - și nimeni (afară de ceva puriști zmuciți, că au și ei niscaiva) nu se plînge.

Am citit primele mesaje din acest subiect. Din cuvintele propuse de muntealb abia am auzit câteva (10%, hai maxim 15%). Sunt de acord cu scrierea lui „maus”, prefer să scriu „driver” și nu „pilot”, „sait” în loc de „site”. Driver ține de domeniul virtual. Cum să-i zici pilot?! Instalăm pilotul pentru placa grafică? Adică placa grafică este condusă de un pilot sau cum? Se fac marii confuzii cu aceste traduceri/adaptări... Sunt de acord ca cuvintele englezești să fie scrie fonetic în română, dar în cazurile în care scrierea fonetică acelui cuvânt este absurdă, atunci să îl lăsăm în forma sa originală și engleză. Părerea mea... Dacă alte țări adaptează cuvintele în limba proprie și noi trebuie să facem așa? Chiar dacă se va încerca adaptarea de pe acum nu va avea succes, fraților. Este prea târziu, trebuia să se acționeze acum mai mulți ani, poate acum vreo 10 ani...

StelistCristi, on 13th July 2010, 01:54, said:

De ce ne obligă mediul virtual să folosim altfel de cuvinte? Nu vă place pilot pentru că e prea concret, dar în engleză și driver este foarte concret, la fel ca mouse, patch, cookie etc. Puneți-vă în pielea unui vorbitor nativ de engleză și imaginați-vă că auziți pentru prima dată cuvintele acestea în legătură cu calculatorul. Vă asigur că v-ar surprinde și v-ar amuza să vi se spună că la calculator se conectează un șoarece, imprimanta se folosește prin intermediul unui șofer, aplicația are nevoie de petice, iar cînd umbli pe internet ți se dau fursecuri. Dar foarte curînd v-ați obișnui cu temenii, așa comici cum sînt.

E normal să vi se pară ciudate unele cuvinte vechi folosite în contexte noi. Dar nu e motiv să le respingeți. Da, pilot e foarte bun în loc de driver, pentru că exact asta face bucata respectivă de soft: „pilotează” un periferic. Singura diferență este că pilot vă sugerează ceva (și foarte bine face), în timp ce driver vi se pare un cuvînt lipsit de sensuri concrete (deși la origine are).

Ar fi fost într-adevăr bine ca terminologia să fie stabilită (de către oameni deștepți) mai devreme și folosită efectiv în interfețele softurilor, în paginile de ajutor etc., ca să ne obișnuim cu ea. N-a fost să fie. Dar nu cred că e prea tîrziu nici acum. De exemplu acum vreo 5-10 ani practic toată lumea zicea sait (și scria site), iar eu ziceam sit și mă simțeam cam stingher. Dar acum văd că foarte multă lume zice și scrie sit, probabil după ce și-au dat seama că avem cuvîntul nostru românesc și că nu e nevoie să-l mai luăm o dată și din engleză, mai ales că și în engleză are aceeași origine ca al nostru. Deci lucrurile se pot schimba. Obstacolul constă în faptul că multă lume folosește softurile cu interfața nelocalizată, deci nu e obișnuită cu termenii românești. Dar și asta se schimbă.

software= utilaj usor.
sa moara pestii mei daca va mint: acest "produs" aparea in inventarul unui institut de cercetare!
sunt curios cum au tradus hardware...

Înainte ca aceste schimbări să se realizeze ar trebui să se facă diferite sondaje cu privire la acceptarea și intrarea în vigoare a acestor noi cuvinte. Sunt sigur că sub 10%, hai fiind generos 15% ar spune da. Este deja prea târziu, fraților... :| Cine credeți că ar accepta așa ceva? Eu am întrebat în glumă vreo 6 prieteni, niciunul nu este de acord. Râdeau când auzeau „pilot” sau „șoricel”. Ce să mai zic de „salvgardare”. ) Eu sunt realist, sunteți prea optimiști...

StelistCristi, on 13th July 2010, 20:55, said:

Vă asigur că și vorbitorii nativi se amuzau de cuvinte ca driver și mouse cînd le auzeau prima dată în legătură cu calculatorul. Și totuși s-au obișnuit. Acum copiii învață cuvintele astea de foarte mici, chiar înainte de a afla despre șoferii și șoarecii adevărați, deci dispare complet motivul amuzamentului.

Salvgardare este într-adevăr cam prețios, dar în forma de infinitiv lung parcă tot e mai bun decît salvare, care sugerează mai degrabă o ambulanță.

Bineînțeles, o parte din cuvintele astea împrumutate prostește s-au fixat ca atare în lexic și va fi imposibil să le înlocuim. Sper măcar să ne învățăm lecția. Pe de altă parte vor exista întotdeauna snobi care să țină morțiș să-și etaleze vocabularul.

Nu stiu daca va dati seama cat de penibile sunt incercarile astea de a impinge romana acolo unde nu ii este locul .. suficient cat sa se ajunga la cretinisme de genul :

"Pentru a putea beneficia de o protecție completă, se recomandă utilizarea Kaspersky Anti-Virus împreună cu un paravan de protecție la alegere."

http://www.kaspersky...anti-virus#tab1

Salvgardare???

Celest, on 14th July 2010, 18:57, said:

Cum, există domenii în care ar trebui să nu vorbim românește pentru că nu-i este locul acolo limbii române?!... Sper că am înțeles greșit ce ați spus, fiindcă altfel afirmația sună ca a unor snobi de prin secolul al XIX-lea, cum că româna nu e destul de cizelată pentru teatru sau poezie.

Cine critică traducerile românești ale interfețelor sau siturilor ar trebui să încerce el însuși să facă o traducere, ca să vadă în ce constau dificultățile. Va vedea că oricum ar da-o există situații în care nu va găsi o formulare naturală. Explicația e că românii sînt obișnuiți cu interfețe în engleză, iar lipsa uzului face ca terminologia românească să aibă lacune și ezitări.

E drept totuși că fraza pe care ați ales-o putea fi tradusă mai bine.

AdiJapan, on 13th July 2010, 06:17, said:

Acum, că m-am gîndit mai bine, cred că sensul avut în vedere de anglofoni pentru driver este mai degrabă cel de birjar, nu pilot (cum am afirmat și eu) și în nici un caz șofer. Pen' că de fapt asta face, birjărește integrarea/funcționarea unui echipament. Deci, instalăm un birjar?

Apropo, mă calcă rău pe nervi localizarea asta...

Parpanghel, on 16th July 2010, 03:29, said:

De fapt cred că nu s-au gîndit nici la șofer (nici la birjar, nici la pilot), ci au pornit din nou de la verbul drive, „a mîna (un animal), a dirija (un vehicul), a acționa (o instalație)”, așa cum o mai făcuseră și acum multe secole cînd i-au zis birjarului driver. Refăcînd același drum noi i-am putea spune driverului operator (care însă se confundă cu utilizatorul uman) sau dirijor.

Parpanghel, on 16th July 2010, 03:29, said:

Și mie mi-e greu s-o scot pe gură, dar n-am găsit altceva. Văd în dicționare că a localiza are și sensul „a da un caracter local”, deci n-ar fi un salt prea mare (iar dicționarele abia încep să includă a globaliza, care în mod clar s-a încetățenit deja). Sigur, putem zice simplu traducere, dar parcă nu e același lucru, dovadă că și în engleză termenii se folosesc diferențiat. Aveți alte propuneri?

Apropo de localizare, puteți participa la i18n.ro, un proiect unde oamenii își bat capul cum să traducă în română diferiții termeni din informatică.

AdiJapan, on 16th July 2010, 06:39, said:

Păi da, birjarul și mînă, și dirijează - are atribuțiile cele mai apropiate de ceea ce se presupune că face un driver.

A da/imprima un caracter local nu prea are de-a face cu traducerea, în sensul că poate avea, dar nu obligatoriu.
Mă îndoiesc că localizare poate funcționa ca antonim la globalizare, el fiind perceput în proporții zdrobitoare cu sensul ”vechi”.
Nu văd de ce-aș avansa o propunere, dat fiind că pentru mine ”traducere” e mai mult decît suficient și perfect corespunzător realității.
Pentru că niciunui progrămel nu i se ”imprimă un caracter local” altfel decît priun faptul că i se traduce/adaptează interfața.
Deci, din punctul meu de vedere, program localizat e prea forțat și prea prețios, un fel de efectuez pipi.

Mulțumesc pentru pont, poate mă voi implica.

Parpanghel, on 16th July 2010, 18:23, said:

Probabil rațiunea este că dintr-un program interfața reprezintă doar o mică parte, deci nu prea merge să spui program tradus. Programul e același, doar gardul e vopsit altfel. În schimb o interfață este într-adevăr pur și simplu tradusă.

Recunosc că la raționamentul ăsta există un contraargument puternic: un film se traduce, deși și în cazul lui ceea ce spun actorii e doar o parte din film.