Coeficientul de dilatare-spatio temporala?

Rules_suck, on Dec 14 2007, 20:33, said:

Nu sunt, si nu vreau vreodata sa fiu profesor. Profilul meu psihologic imi permite sa inteleg orice stiinta exacta pura (fizica, chimie, biologie, geologie). Prefer sa ramana o pasiune. Ma bucur ca traiesc in timpuri in care viteza cu care facem descoperiri majore in intelegerea mediului inconjurator este destul de mare, si traiesc intr-o societate necenzurata intelectual.

Mie imi place desenu cu animalele...

mrproper e un meseriaș, calculează perturbațiile de ordinu 2 møller-plesset pentru orșce moleculă cât ai zice pește.

pește!

Ceea ce am înțeles eu, este că, distanța dintre două puncte (sau coordonata definită de tine; un punct fiind de referință) ale spațiu-timpului se mărește micșorează (dilată/contractă), fapt ce duce la curbare.

Datorită imaginii a doua (și Wikipedia) am înțeles care este scopul Teoriei String (a corzilor ?).

m3th0dman, on Dec 15 2007, 20:08, said:

sirurilor....

spare-me, on Dec 15 2007, 20:14, said:

Informatica e urmatoarea usa pe dreapta, suntem la Generalitati aici

http://ro.wikipedia....Teoria_Corzilor (teoria corzilor... lol...) - de fapt, un fir care oscileaza pe longitudine si transversala este o coarda...

Ce tot atata teorie, coeficientul de dilatare se calculeaza extrem de simplu. Universul are o raza de 5 miliarde de ani lumina si se dilata cu viteza luminii. Deci peste un an va fi mai mare cu a cinci miliarda parte. El, si inclusiv toate obiectele care il populeaza. Deci, un batz care acum are un metru, peste un an va avea 1 metru plus a cinci miliarda parte dintr-un metru - dupa standardele de astazi.
Singura metoda de verificare, peste un an, va fi, in ce priveste noile dimensiuni, va fi frecventa de dezintegrare spontana a protonilor (mecanica cuantica postuleaza dezintegrarea spontana a unui proton o data la 10 la puterea 80 ani - parca - datorita distantei variabile intre cuarci (variabile, deoarece conform principiului incertitudinii aceasta este doar in mod statistic exacta, in realitate variaza conform unei curbe probabilistice). Quarcii nu-si modifica dimensiunile, se modifica doar distanta dintre ei. Pe timp de trece, datorita dilatarii universului, creste distanta dintre quarci si automat tuneleaza mai multi protoni.
Cam asta e. Simplu ca buna ziua.

Dar, probabil ca o verificare ar necesita cate mii de mii de mii de mii de miliarde de megatone de apa pura, perfect izolata de radiatii. Daca am trai inca un miliard-doua de ani, am vedea insa pe pielea noastra ce naspa e sa ti se dezintegreze din ce in ce mai multi protoni din fizic - pana la pragul critic, cand dezintegrarea va fi cvasi-instantanee si la scara universala si universul va disparea intr-o mare de lumina, pioni si antineutrino (ca in astea 3 se dezintegreaza un proton). Naspa rau, nu vreau sa apuc vremurile alea.

obs, on Jan 21 2008, 00:07, said:

Nu poti pastra standardele sau instrumentele de masura intacte. Si ele se vor dilata cu aceeasi proportie, un metru va fi tot un metru.

Daca insa ceea ce spui este adevarat, anumite proprietati ale undelor si ale particulelor cuantice se modifica, si probabil va trebui sa masuram viteza luminii ca etalon.

De ce nu se respecta aceleasi tendinte de organizare a materiei in clustere si grupuri care se atrag, si in schimb universul se va disipa din ce in ce mai mult?

Ce simplist se priveste universul, astazi ! E ceva mai mult sau mai putin rotund si mare care tot creste intr-un vid absolut, s-a nascut de la un punct 0 are un capat fix, totul e atat de simplu, mai arunca cineva o teorie pe piata, argumentata (cica matematic) a corzilor, fractala, etc. Ne distram toti.
Este ceva mult mai comlex. Nu se tine seama de raportul  spatiu marime, care face sa se ajunga la parametrul atemporal 1/t.
Ipoteticul quark ,este de mai multe feluri. Astfel barionii si mezonii ar fi formate din Quark  u si quark d , si "s" si "p" . Exista si antiqurk, particulele se tot divid, pana la urma si quarkul u este de 3 feluri, (dintr-odata nu mai este particula elementara cu sarcina unica), avand sarcini diferite.Trecem asadar la foarte multe culori si arome ale sarcinilor elementare, si , o sa vedeti,(si teoria fortelor slabe face aceeasi greseala) la Geneva o sa se descopere o groaza de noi particule.De fapt fiecare este diferita.Un muon e diferit de un muon un bozon (foton, sa zicem) e diferit de alt foton(diferentierea e totala, ea se regaseste si la particolele ce interactioneaza slab dar si la protoni si neutroni.
    Ce-i opreste pe oameni sa ridice capul din borcanul cu ceata si sa priveasca stelele. Exista o interactiune si o similitudine intre universul mic si universul mare ? Hai sa le unim conceptual (de fapt se unesc ele singure prin teoria materiei negre).
In final, acesta inflatie multidimensionala nu face trimetere la transformarea relativista a ecuatiei lui Dirac (Shrodinger e un oportunist relativist) ci la introducerea atemporala 1/dt.
N-o sa ne dam seama niciodata daca qurcii si gluonii erau sau nu intr-un vertex hadronic la momentul 0 . Putem presupune (inutil).
Insa teoria straturilor dimensionale o putem simula si conceptualiza matematic. Daca v-as sugera ca universul mare si mic este de fapt aceeasi materie defazata atemporal, m-ati crede ? E greu de explicat, si mai greu de crezut.
Astfel timpul si universul nu mai sunt 2 notiuni abstracte, infinite , ci se inchid frumos (si rotund).

Edited by ploiesteanu, 21 January 2008 - 20:35.

Cand zicem ca spatiul se dilata , CE se dilata mai exact ?

Am mai pus intrebarea asta si pe altundeva... cica spatiul e nimic .

andreiandrei, on Jan 21 2008, 20:32, said:

cand o sa aiba contractii o sa fie mai greu ca intra in travaliu!!!

ploiesteanu, on Jan 21 2008, 20:24, said:

Dar la fiecare dimensiune si timp, materia se comporta diferit. Nu pot compara functionarea unei galaxii cu cea a unei particule cuantice, si nici a unui sistem solar cu a unui atom. Depasirea limitelor d(minim) si d(maxim) este probabil ceea ce ne-a mai ramas sa descoperim, si poate poate vom privi sumar in alte dimensiuni.

Eu sunt foarte curios de rezultatele de la CERN (ala de jdemii de miliarde care il face acuma la geneva parca) . Da' sa speram ca mini-gaurile negre care o sa le creeze n-o sa ne distruga .

andreiandrei, on Jan 22 2008, 11:00, said:

Exploziile nucleare ale atomilor grei creeaza mici cratere (goluri) termice in pietre, de dimensiunile unor boabe de orez. De la un singur atom.

Micile gauri negre vor fi foarte mici, foarte scurte la viata si cu efecte abia detectabile. Sa speram ca materia va gasi o metoda sa uneasca mai multe gauri mici si sa ne pedepseasca

mrproper, on Jan 22 2008, 13:23, said:

explică-mi și mie ce este acela un "crater termic", respectiv explozie nucleară,
eventual folosește termeni consacrați - fisiune, dezintegrare spre exemplu.

secundo, micile găuri negre vor avea un timp mediu de viață scurt, timpul propriu zet iz, asta înseamnă că în raport cu un observator oarecare acesta va apărea suficient de dilatat(zic eu, who knows?)

terțo, cum anume se creează acele cratere termice, cum anume lucrează dezintegrările nucleelor grele în sensul apariției "golurilor termice"

cvinto, energia de interacțiune coulombiană dintre nucleu și electroni este de ordinul electron volților, energiile de legătură între nucleoni sunt de ordinul megaelectron volților, așadar, "nucleele atomilor grei" e o exprimare care ar provoca cel mult un surâs ironic în culțul gurii

spune drept, dădeși skip la cursurile de electrodinamică/fizică nucleară  
și te-avântași taman la teoria stringurilor & șit. bravo!

Imi sareau in ochi, dar sincer nu gasesc fosilele alea care explicau grafic procesul care intr-adevar e putin mai greu de perceput.

Mai caut...

mrproper, on Jan 25 2008, 22:13, said:

nu e vorba că e "mai greu de perceput"
e vorba că n-ai explicat nimic

sunt curios, ce anume se înțelege printr-un crater termic, provocat de o dezintegrare nucleară

andreiandrei, on Jan 21 2008, 20:32, said:

distantele, evident.