Un sfat...

Poate ca e stupid ce intreb eu, dar cum nu sunt specialist in domeniu, vreau sa invat...

O sursa genereaza un ton de 400Hz (de exemplu) si microfonul imi da la borne acel curent alternativ de 400Hz. Dar daca am doua surse de sunete, una de 400Hz si alta de 600Hz, voi avea la iesirea microfonului doi curenti alternativi de 400 respectiv 600Hz suprapusi sau un singur curent alternativ (si acesta cum arata) ?

elth spune cam asa: curentul alternativ mai are pe langa frecventa pe care ar trebui s-o aibe si alte frecvente introduse in retea de consumatori.
cu tensiunle nu stiu ce se intampla dar  vei avea 2 frecvente suprapuse...

eu zic ca apar 'batai' intre cele 2 frecvente. adica o sa ai fundamentalele de 600 si 400, plus suma si diferentza 1000 si 200 ... parca asa ziceau la fizica ....

Quote

Pai este simplu. Microfonul sau alta sursa care capteaza doua sau mai multe surse audio simultan, produc la iesire o singura tensiune, respectiv genereaza un singur curent.  :)
In functie de cum sint aceste semnale: frecventa , amplitudine sau faza, semnalul obtinut la iesire este o suma care respecta proportiile semnalelor adunate atit ca marime, faza  sau frecventa. Ca aceste semnale nu sunt pure si contin armonici este alta poveste. Elementul care capteaza aceste surse  teoretic le aduna pur si simplu, fara a introduce distorsiuni suplimentare  si   nu ar trebui sa apara "batai" intre aceste semnale.

Poti sa-mi dai o formula ce reprezinta suma celor doua semnale in care sa vad tensiunea si frecventa fiidnca vreau sa vad un grafic cu semnalul de la iesirea microfonului !

Daca doresti sa studiezi teorie, gasim cu Google :
despre semnale sinusoidale aici sau  aici , sau ceva teorie despre semnale si esantionarea lor aici , etc.
Pe scurt, un semnal electric este de forma
x(t) = a cos(ωt + α  ) unde :
a= amplitudinea semnalului
ω=pulsatia  semnalului=2πf,  f=frecventa semnalului
α= faza semnalului
iar suma a doua semnale sinusoidale cu frecventa identica dar defazate :
z(t)= x(t) + y(t) = a cos(ωt + α ) + b cos(ωt + β )
si daca au frecvente diferite f1=ω1/2π, iar f2=ω2/2π obtinem:
z(t)= x(t) + y(t) = a cos(ω1t + α ) + b cos(ω2t + β )

Din considerente de "grafica"   am notat  cu f1 ->frecventa 1 si cu f2 ->frecventa a 2a ( si nu este vorba despre f*1 sau f*2   ;)  ), respectiv  ω1 -> pulsatia 1 si ω2 -> pulsatia a 2a.

Din cite inteleg, semnalul e caracterizat in fiecare moment de o anumita amplitudine si o frecventa.

Daca acest semnal il vom converti in digital voi obtine pe un numar de 8/16/32 etc. de biti valoarea amplitudinii semnalului intr-o unitate de timp. Apoi daca vreau sa reconstruiesc semnalul in analogic e relativ usor sa convertesc numerele binare in amplitudine dar cu frecventa cum ramane ?
Cu alte cuvinte, as vrea sa inteleg cum un convertor A/D imi da la iesire atit amplitudinea cit si frecventa codate digital ! Scopul meu e sa obtin din nou semnalul analogic initial.

Multumesc !

Se pare ca exista o neintelegere a fenomenului. Un semnal este de forma:
x(t) = a cos(ωt + α )
iar pentru o anumita valoare a timpului se obtine de fapt o anumita amplitudine, empiric spus: frecventa este rezultatul modificarii acestei amplitudini in timp. Deci masurind la un anumit moment dat un semnal noi nu facem decit sa masuram valoarea amplitudinii acestuia pentru acel moment de timp.  :) Mai departe se aplica teorema esantionarii.
Esantionarea este procesul prin care semnalul electric continuu in timp (adica are continuitate, el este variabil deci este un curent "alternativ") este inlocuit prin impulsuri echidistante in timp a caror amplitudine este egala sau proportionala cu amplitudinea semnalului continuu la momentele respective. Aceste impulsuri se numesc esantioane, iar intervalul de timp dintre esantioane va fi numit perioada de esantionare Ta.
    Frecventa de esantionare se noteaza cu f si este egala cu 1/Ta.
    Teorema esantionarii arata ca un semnal continuu, cu spectrul de frecventa limitat la o frecventa maxima fM este complet definit de esantioanele lui daca frecventa de esantionare este mai mare sau cel putin egala cu dublul frecventei maxime fM sau  T<1/2fM.  

Este greu sa faci un rezumat de 2 randuri pentru lucruri care necesita de obicei 2-3 semestre de matematica si alte cursuri de electronica  (Serii Fourier, convertoare A/D, etc..) :cool:

Aduna doua functii matematice tinind cont de regulile specifice functiilor. Mai simplu: pentru doua functii trasate pe aceeasi axa de timp se aduna in fiecare punct t amplitudinile respective ale functiilor. Apropo se vizualizeaza excelent cu programe de simulat (PSpice, Simplorer)

Am atasat un exemplu mai clar de cum vreau un raspuns.

poti sa incepi ceva cu asta?

N-a luat attachmentul. Posteaza o adresa de e-mail si-ti trimit raspunsul

Uite si un desen ca exemplu, fara pretentii de precizie matematica.   :)

"Frecventa este rezultatul modificarii acestei amplitudini in timp" era cheia problemei mele pe care mai greu am inteles-o  :ciocan:
Acum e clar totul. Multumesc mult  ;)