Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!
 Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda
 Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...
 Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata
 

PROBLEME CU DINTII?

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
5212 replies to this topic

#3097
dan_ghetau

dan_ghetau

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 970
  • Înscris: 09.03.2007
Nu in ordinea asta dar poti incerca la :chirurg BMF,ORL-ist dar la neurochirurg nu cred ca ai ce cauta.
Atentie,din 10 colegi poti primi 10 raspunsuri diferite,daca ti le interpreteaza pe intelesul tau este ok,esti obligat sa intrebi tot ce vrei sa stii ca de aia platesti consultatia.Nu se poate pune diagnostic pe forum,trebuie sa ne intelegi.Bafta.
LE: si esti din IASI...acolo am terminat eu UMF,poate te ajut cu ceva nume dintre fostii colegi.

Edited by dan_ghetau, 04 April 2008 - 18:35.


#3098
Ana_Karr

Ana_Karr

    Ana

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,500
  • Înscris: 06.04.2005

View Postchaosss, on Apr 4 2008, 14:05, said:

Am inteles ca nevralgia de trigemeni se manifesta de la dinti . Eu de ceva timp am niste dureri de cap pe partea stanga ,iar cand mestec cateodata pe partea stanga maxilarul face un zgomot , de parca ar chifti ceva sub ureche. Mentionez xa mi-am facut si Rmn la cap si nu a iesit nimic care sa justifice durerea. P
Poate cineva sa ofere mai  multe  detalii cum se manifesta nevralgia asta si in ce consta tratamentul ?
Cred ca ti s-a pus gresit diagnosticul de nevralgie de trigemeni. Deobicei medicii de familie fac prostia asta. La ei toate durerile la cap se rezuma la nevralgie de trigemeni (suna profesional) si indoapa omul cu Aulin . In multe cazuri sunt tumori care cresc in dimensiune si astfel apar si durerile. Cand oamenii ajung la operatie, in multe cazuri nu prea mai sunt multe de facut.
In cazul tau, cred ca sunt probleme articulare. Chiar tu ai pomenit de acele cracmente. Daca ai probleme cu articulatia  temporo-mandibulara (si in mod sigur ai), ai si aceste dureri.

View Postchaosss, on Apr 4 2008, 18:21, said:

Dane si la ce medic sa ma duc? maxo-facio sau neurochirurg?Exista teste ca sa se determine tipul nevralgiei ?
Te poate vedea si un BMF-ist pt siguranta. Dar problema ta, daca este intradevar o problema la nivelul ATM, se rezolva  numai la un specialist in ocluzologie. In Bucuresti avem o Clinica de Ocluzologie, si trimitem acolo pacientii cu asemenea probleme.
Problemele la nivelul ATM sunt foarte dificil de rezolvat, si de asta nu ne bagam. Mai bine se ocupa specialistii, care in mod cert stiu mai multe , si au mai multa experienta in asa ceva.

Ca prim pas, ti se poate confectiona la un cabinet, o gutiera pe care sa o tii in timpul somnului si sa impiedici "smuciturile" mandibulei.
Mai departe, cauta un specialist in ocluzologie. E  bine sa te vada si un BMF-ist .
Tine-ne si pe noi la curent !

Edited by Ana_Karr, 04 April 2008 - 19:50.


#3099
dan_ghetau

dan_ghetau

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 970
  • Înscris: 09.03.2007
Du-te la IASI ca de acolo esti si sint specialisti de exceptie...Dr Timosca,un chirurg de renume mondial a profesat multi ani si a adus chirurgia BMF la nivel de arta.Nu mai stiu cum sint impartite departamentele la ora actuala (s-au schimbat si denumirile in altele mai pompoase) insa intreaba in Bolta sau la Spitalul Sf.Pantelimon...Un protetician bun a fost decanul de acum 15 ani care acum e rector.Intreaba prin campus si vei obtine raspunsurile.
Posibil sa ai subluxatie mandibulara poate o ortopantomografie evidentiaza ceva.

#3100
chaosss

chaosss

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,730
  • Înscris: 24.10.2005

View PostAna_Karr, on Apr 4 2008, 20:49, said:

Cred ca ti s-a pus gresit diagnosticul de nevralgie de trigemeni. Deobicei medicii de familie fac prostia asta. La ei toate durerile la cap se rezuma la nevralgie de trigemeni (suna profesional) si indoapa omul cu Aulin . In multe cazuri sunt tumori care cresc in dimensiune si astfel apar si durerile. Cand oamenii ajung la operatie, in multe cazuri nu prea mai sunt multe de facut.
In cazul tau, cred ca sunt probleme articulare. Chiar tu ai pomenit de acele cracmente. Daca ai probleme cu articulatia  temporo-mandibulara (si in mod sigur ai), ai si aceste dureri.


Te poate vedea si un BMF-ist pt siguranta. Dar problema ta, daca este intradevar o problema la nivelul ATM, se rezolva  numai la un specialist in ocluzologie. In Bucuresti avem o Clinica de Ocluzologie, si trimitem acolo pacientii cu asemenea probleme.
Problemele la nivelul ATM sunt foarte dificil de rezolvat, si de asta nu ne bagam. Mai bine se ocupa specialistii, care in mod cert stiu mai multe , si au mai multa experienta in asa ceva.

Ca prim pas, ti se poate confectiona la un cabinet, o gutiera pe care sa o tii in timpul somnului si sa impiedici "smuciturile" mandibulei.
Mai departe, cauta un specialist in ocluzologie. E  bine sa te vada si un BMF-ist .
Tine-ne si pe noi la curent !



Am facut RMN la cap si am fost sa mi-l interpreteze la 3 medici printre care si profesorul Poeata , mi- zis ca totul e ok in afara unui chist arahnoidian pe care il am din nastere. In afara  de durerile de pe partea stanga de cap de deasupra urechii mai am si iste usturimi in jurul nasului si presiuni deasupra lui . MAi nou simptomele s-au mutat si in partea dreapta , sub forma de presiune deasupra urechii drepte . Am fost operat si de deviatie de sept , dar mult nu s-a imbunatatit in privinta durerilor.  
Mai pe intelesul meu ce inseamna ATM si BMF?

Uite si niste poze din RMN poate va edifica cu ceva .

http://img144.images.../im00014um7.jpg
http://img389.images.../im00002qi8.jpg
http://img233.images.../im00355no0.jpg
http://img132.images.../im00320am5.jpg
http://img132.images.../im00007wa9.jpg
http://img143.images.../im00006wb9.jpg

Edited by chaosss, 04 April 2008 - 20:33.


#3101
Fane

Fane

    cipat

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 28,109
  • Înscris: 05.06.2002
articulatia temporo-mandibulară
buco-maxilo-faciale

#3102
dan_ghetau

dan_ghetau

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 970
  • Înscris: 09.03.2007
ATM-articulatia temporo-mandibulara,locul unde mandibula prin capatul ei se uneste cu osul temporal
BMF-buco-maxilo-facial (mai nou oro-maxilo-facial) specializare care se ocupa cu patologia din aceasta aona.
Cu imaginile din RMN nu ma pronunt ca nu vreau sa fiu mai destept decit profesorul care a interpretat.

#3103
chaosss

chaosss

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,730
  • Înscris: 24.10.2005

View Postdan_ghetau, on Apr 4 2008, 20:33, said:

ATM-articulatia temporo-mandibulara,locul unde mandibula prin capatul ei se uneste cu osul temporal
BMF-buco-maxilo-facial (mai nou oro-maxilo-facial) specializare care se ocupa cu patologia din aceasta aona.
Cu imaginile din RMN nu ma pronunt ca nu vreau sa fiu mai destept decit profesorul care a interpretat.


Chiar te rog sa imi dai si tu o parere in privinta pozelor de pe RMN. Si profesorul se poate insela .Poate vezi ceva ce el nu a vazut .Te rog sa imi trimiti pe private o parere despre RMN daca esti amabil .  :P

#3104
Refraction

Refraction

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 15.12.2007
Buna seara! De cateva saptamani mi-a aparut un fel de dunga alba intre dintii din fata jos. Ce ar putea fi?

#3105
dan_ghetau

dan_ghetau

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 970
  • Înscris: 09.03.2007
sa fie placa bacteriana?cit de des te speli pe dinti si mai ales CUM?

#3106
Refraction

Refraction

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 15.12.2007
De la un timp (2 luni) foarte des... cam de 2-3 sau chiar 4 ori pe zi. Recunosc ca inainte am cam neglijat spalatul pe dinti.

#3107
Ana_Karr

Ana_Karr

    Ana

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,500
  • Înscris: 06.04.2005

View Postchaosss, on Apr 4 2008, 20:29, said:

Mai pe intelesul meu ce inseamna ATM si BMF?
Pt ATM iti dau un curs . Nu stiu ce o sa intelegi din el. Daca e greoi, sari peste . Il scriu cu rosu. Si apoi iti copiez ceva scris mai "romantat" (cu albastru).
Nu ai alte probleme, ci doar probleme articulare. Asta nu inseamna ca ai scapat "ieftin".


                         ATM
                                     RELAȚIA NORMALĂ CONDIL–DISC–EMINENȚĂ ARTICULARĂ

– Pentru a cunoaște cum se tratează ATM, și a prescrie un tratament pentru disfuncția ATM, trebuie știut cum funcționează. Fundamentale pentru aceasta sunt cunoștințele de biomecanică articulară.
– Pentru ATM normale, există un aranjament tipic în care discul articular este interpus între condil și fosa glenoidă. Funcționează ca un lagăr și scade uzura suprafețelor osoase, păstrându-le la distanță una de alta.
– În complexul condil – disc – eminență, un os e fix (fosa glenoida), iar altul mobil (condilul) și pentru că discul e forțat sa stea între aceste două oase în timpul mișcărilor funcționale ale mandibulei, discul se va roti posterior deasupra capului condilului concomitent în mișcarea în jos și înainte de condil și pe versantul posterior al eminenței articulare și își menține poziția între suprafețele osoase.
– În medie discul parcurge 1cm și condilul 1,4cm în timpul mișcării de deschidere maximă a gurii.

RAPOARTE ANORMALE CONDIL–DISC–EMINENȚĂ

– Când apar contacte anormale, alterate din diferite motive, acest lucru se numește deranjament sau dereglare internă.
– Dereglările interne ale ATM–ului implică distrucții temporare, permanente sau semipermanente ale relațiilor normale condil – disc – eminență.
– Se pot clasifica :
1. Zgomote articulare pereche cu dislocare cu reducție
2. Blocaj articular intermitent  cu dislocare cu reducție
3. Blocaj articular cu dislocare fără reducție.


1. ZGOMOTE ARTICULARE PERECHE

– Discul e în afară de locul său, deplasat antero-median chiar înainte că gura sa fie deschisă.
– Când sunt contacte dento-dentare înainte ca gura să înceapă să se deschidă, discul e deja în afara locului său normal.
– Undeva de-a lungul mișcării ritmice de deschidere a gurii, oricare ar fi gradul de deschidere care există la un moment dat, are loc un zgomot indicând că discul sare la locul său.
– Deoarece aceste zgomote pot avea loc oriunde de-a lungul mișcării de deschidere, ele se clasifică în:
a) timpurii
B) mijlocii
c) târzii


a) Zgomote timpurii

1. Au loc când gura începe să se deschidă. Distanța interincisivă e de 5mm sau mai puțin.
2. Obișnuit e faptul că deși condilul nu e centrat în porțiunea subțire mijlocie a discului, articulează marginea groasă posterioară și sare cu zgomot ușor înainte în centrul discului când gura începe să se deschidă.
3. Porțiunea centrală subțire a discului e susținută în partea sa superioară de versantul posterior al eminenței articulare.
4. Aceste mișcări rapide ale condilului din porțiunea groasă posterioară a discului în porțiunea centrală și susținută de os crează zgomot.

B) Zgomotul la deschiderea gurii (zgomote mijlocii)

1. Este un deranjament intern în care discul deplasat sare la locul său când distanța interincisivă este de 24–25mm.
2. Cu gura închisă discul e localizat anterior de condil.
3. Ligamentul retrodiscal e întins deasupra capului condilului.
4. Condilul articulează cu ligamentul retrodiscal în loc de porțiunea retrodiscală.
5. Pe măsură ce gura se deschide, condilul se rotește pe loc înapoia discului. Când translația se produce, condilul împinge discul în fața sa până când, la mijlocul mișcării de deschidere a gurii de 24–25mm, discul sare posterior în locul său propriu.
6. Discul se redizlocă doar la închiderea ritmică a gurii, de regulă la o distanță interincisivă mai mică.

c) Zgomot întârziat la deschiderea gurii

1. Condilul împinge anterior discul înaintea sa pe aproape toată mișcarea de deschidere a gurii. Apoi chiar la sfârșitul acestei mișcări, la aproximativ 45–47mm distanța interincisivă, discul sare în locul său. Înseamnă că discul a fost dislocat de la un capăt la altul la mișcarea deschiderii gurii și nu s-a redus decât la sfârșitul acesteia.
2. La un pacient apariția zgomotului întârziat va conduce clinicianul la erori. Având experiența acestui zgomot, care e frecvent un sunet foarte jos și foarte dureros, pacientului i s-a programat inconștient să funcționeze mai puțin rata de deschidere normală a gurii. De aceea, când deschide gura, ajunge la 40–44mm, evitând deschiderea maxima cu apariția zgomotului articular și lăsând impresia articulației normale. De asta se cere pacientului să caște.


2. BLOCAJ ARTICULAR INTERMITENT  CU DISLOCARE CU REDUCȚIE

– Articulația blocată intermitent e o articulație fără zgomote sau cu zgomote care des lasă gura blocată. Există o serie de circumstanțe, alternând între articulația normală și blocată care se reduce spontan și o articulație cu zgomote articulare care rămâne blocată periodic și pacientul își deblochează singur articulația.
– De cele mai multe ori acest deblocaj are loc ziua, în special la trezire, dar și în timpul zilei. Cu cât apare mai des, cu atât e mai grav pentru pacient. Există probabilitatea mare ca o articulație blocată intermitent poate ajunge la una blocată. Tratamentul la acești pacienți se face urgent, deoarece discul poate nu mai sare la locul său și articulația rămâne blocată. Dacă, din diferite motive, tratamentul se face câteva săptămâni mai târziu, trebuie verificat daca articulația e în stadiul intermitent sau s-a agravat.
– Se pot produce schimbări majore intre examinarea inițială și instituirea tratamentului chiar în timp scurt.



3. ARTICULAȚIA BLOCATĂ (blocaj articular)

– E dislocare fără reducție, în care discul e întotdeauna în afara locului său. Nu revine niciodată între condil și eminență.
– La mișcări de deschidere și închidere a gurii, e mereu anterior.
– E cea mai severă dereglare internă a ATM, condilul nearticulând cu porțiunea centrală subțire a discului, ci cu ligamentul retrodiscal.
– Dacă e recent → e proces acut. Poate fi dureros și excursia mandibulei la deschiderea gurii va fi șerpuită, deviată la distanță de linia mediană.
– Dacă acest proces e mai vechi de 6 luni devine cronic, dar devierea mandibulei e aproape de linia mediană.
– Dacă presiunea prin intermediul condilului mandibular asupra ligamentului retrodiscal e suficient de mică și acționează o perioadă de timp, histologic se evidențiază că porțiunea de ligament se reorganizează și se fibrozează, formând un substitut de disc numit pseudodisc, aflat înapoia discului original.
– Asemenea manifestări sunt extrem de rare.



SECHELELE CREPITAȚIILOR

– Rezultatul final al zgomotului articular este crepitația (frecătura). Articulația produce un zgomot pentru o perioadă nedeterminată (zile sau ani). La un moment dat, dacă pacientul trăiește suficient de mult, zgomotul se oprește și crepitația va urma în curând. Perioada de liniște intre încetarea zgomotului și apariția crepitațiilor depinde de timpul necesar condilului de a perfora lamina retrodiscală.
– Rezultatul final al crepitusului e o afectare osoasă severă a condilului, numită degenerescență osteo-artritică. Pe măsură ce discul devine dislocat progresiv antero-median, expunând părți din ce în ce mai mari din suprafața condilului, degenerescența osteoartritică schimbă extinderea median până când întreaga suprafață superioară a condilului este afectată. Degenerescența începe de la polul lateral al condilului, fiind prima parte expusă. Aceasta se realizează prin deplasarea discului antero–median de condil, în timp ce e tras de fascicolul superior al mușchiului pterigoidian extern.

MUȘCHII CARE ÎNCONJURĂ ARTICULAȚIA OSTEOARTRITICĂ

– Mușchii servesc în mișcare și ca depozit de glicogen.
– Toți mușchii susțin articulația.
– Când discul e cuprins mai mult timp între condil și eminență, aceste oase acționează unul împotriva celuilalt și degenerează, scurtându-se în înălțime și scăzând presiunea acestor funcții anormale.
– Mușchii susținători ai articulației se scurtează în lungime.
– Articulația  controlaterală = cele două articulații sunt unite prin corpul mandibulei și funcționează ca un tot. Degenerescenta și scurtarea mușchilor va duce la scurtarea articulației controlaterale.
– Aceasta începe prin întinderea crescuta sau ruperea ligamentului controlateral unde  e localizată durerea.
– A doua articulație va fi afectata ca și prima. La un pacient în vârstă la care ambele ATM prezintă fenomene de degenerescență se pot aprecia care articulație a cedat prima, la interval de 10-30 ani cedând și cealaltă. Aceste modificări osoase ale mandibulei și adaptarea dinților mandibulari la planul de ocluzie va fi mai mare pe partea în care s-a produs afectarea primei articulații.


Aspecte patologice ale articulatiei temporo-mandibulare
Tulburarile atm constituie o subgrupa a sindroamelor dureroase orofaciale care intereseaza articulatia temporo-mandibulara muschii masticatori si muschii gatului. Cele mai frecvente simptome ale tulburarilor atm sunt: durerea, limitarea sau mobilitatea asimetrica a mandibulei, anomalii ale ocluziei dentare si zgomote articulare. Durerea este localizata in jurul oaselor maxilare, articulatiei temporomandibulare si/sau muschilor fetei, capului si gatului la care se pot asocia cefaleea, durerile auriculare, ameteli, tinnitus.
Debutul tulburarilor atm poate fi acut sau lent, insidios cu remisie completa, spontana, dupa care se pot sau nu croniciza, cu durata de luni sau ani de zile. Formele cronice, ca orice alt sindrom dureros, se asociaza cu un complex de factori fizici, de comportament, psihologici si psihosociali.
In Sua, 75% din populatia adulta a avut cel putin o data experienta unuia sau mai multor simptome de suferinta atm.
Epidemiologie
40%-70% din adulti au avut experienta cel putin a unui simptom de disfunctie articulara temporo-mandibulara si aproximativ 33% din persoane au avut cel putin un semn de suferinta atm.
Simptomele cele mai frecvente (50%) ale suferintei atm sunt: zgomote in articulatie, devieri ale mandibulei la deschiderea arcadelor dentare.
Alte simptome sunt intalnite mai rar: limitarea deschiderii arcadelor dentare si modificri ale ocluziei dentare care se intalnesc la mai putin de 5% de cazuri din populatie.
Tulburarile atm se produc mai ales la varsta adulta (intre 20 si 50 de ani) fiind mai frecvent intalnite la femei decat la barbati (3:1 - 9:1).
Desi un numar mare de pacienti au avut sau au inca experienta simptomelor suferintelor atm in cursul vietii lor, se estimeaza ca doar 5%-10% dintre acestia au nevoie de tratament.
Etiologie
In 1934 Costen, un otolaringolog, a observat ca  modificarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei amelioreaza la un pacient: simptomatologia dureroasa in sau in jurul atm, senzatia de ameteala, tinnitus, senzatia de infundare a urechii si disfagia.
Costen apreciaza ca modificarile de ocluzie dentara si pozitiile incorecte ale maxilarelor sunt cauzele simptomelor de mai sus, iar tratamentul lor este urmat de ameliorarea si corectarea acestora prin schimbari in planul de ocluzie dentara.
Rezultatele cercetarilor de biomecanica, fiziologie neuromusculara, reumatologie, ale mecanismelor durerii si ale patologiei musculare scheletale au aratat ca tulburarile atm sunt considerate a fi de natura musculo-scheletal, la fel ca orice alt tip de tulburare musculo-scheletala in oricare parte a corpului uman.
Tulburarile atm sunt plurifactoriale si asociate cu factori de dezvoltare ai atm-ului. Astfel, s-au identificat factori: predispozanti, de initiere si de perpetuare. Oricare dintre acesti factori sau toti pot fi implicati in dezvoltarea atm-ului, la anumiti pacienti. In plus, exista o multime de factori structurali, functionali si psihologici care pot predispune, sa initieze si sa perpetueze tulburarile atm.
DIAGNOSTIC
Urmareste separarea tulburarilor atm de alte cauze ale durerilor craniofaciale. In acest sens, sunt necesare un istoric coerent, o examinare clinica si investigatii paraclinice corespunzatoare.
Din istoric, se vor culege date complete privind durerea, antecedentele personale, familiale si psihosociale.
Istoric
• simptomul principal
• istoricul starilor patologice asociate
• in prezent
• antecedente medicale
• spitalizari, tratamente chirurgicale
• istoric psihosocial
• antecedente medicale familiale
• traumatisme
• obiceiuri diverse
• medicatie curentã
• litigii, neintelegeri, infirmitati, invaliditati
Istoricul durerii
• localizare
• raspandirea durerii
• durata
• caracterele durerii
• intensitatea
• cauzele care o exacerbeazã
• mijloace de ameliorare
• tulburari neurologice asociate (senzitive sau motorii)
• tulburari vegetative
Examenul clinic include:
• palparea muschilor masticatori (m. maseter, m. temporal, m.m. pterigoidian intern si extern)
• palparea musculaturii cervicale
• examinarea miscarilor mandibulei (inchidere-deschidere, de lateralitate, de protruzie)
• palparea si/sau auscultarea atm
• examinarea cavitatii orale: status dentar, ocluzie dentara, glande salivare
• examenul clinic neurologic al n. trigemen
• aspectul general al pacientului
• status psihic
Examinari complementare
• examinare Rx, CT, RMN, scintigrafie, ecografie ale regiunilor oromaxilofaciale si ale trunchiului cerebral si creierului
• blocaje nervoase in scop diagnostic
• elctromiografii
CLASIFICARE
Tulburarile ATM cuprind:
Tulburarile articulare temporo-mandibulare:
• congenitale sau/si de dezvoltare: aplazia, hipoplazia, hiperplazia, neoplazia
• leziuni ale discului articular cu reducere sau fara reducere
• luxatia
• anchiloza
• fractura
• inflamatorii: capsula sinovie, poliartrite
• osteoartrite (neinflamatorii):primare sau secundare
Tulburari ale musculaturii articulare:
• dureri miofaciale
• miozita
• miospasm
• mialgia locala
• contractura miofibrotica
• neoplazia
. MANIFESTARI CLINICE ALE TULBURARILOR ATM
Spasmul muscular al muschilor masticatori sau sindromul dureros de disfunctie miofaciala este cel mai obisnuit dintre tulburarile atm. Pacientii vor descrie unul sau mai multe din urmatoarele:
- semne: reducerea amplitudinii miscãrilor mandibulare, deteriorarea functiei mandibulare (devieri, zgomote articulare, blocaje, miscari dificile), dureri la palparea muschilor masticatori, dureri in atm la palpare sau la miscarile mandibulei
- simptome: zgomote articulare, senzatia de amortealã la nivelul oaselor maxilare, dureri la nivelul fetei sau maxilarelor, dureri la deschiderea exageratã a arcadelor dentare, blocaj mandibular
Examinarile radiologice ale atm nu obiectiveaza modificari patologice.
Etiologia acestor simptome si semne este multifactoriala, structurala, functionala si psihologica. Un singur factor etiologic este rar de gasit la un singur pacient. De aceea, si tratamentul va avea mai multe obiective, in functie de factorii etiologici.
Majoritatea pacientilor vor raspunde la tratamente simple , neinvazive:
• incurajarea pacientului
• ingrijiri la domiciliu
• tratament medicamentuos
• fizioterapie
• gutiere
• psihoterapie
• terapie ocluzala
• tratament ortodontic
Incurajarea pacientului. Pacientul trebuie sa inteleaga unele aspecte anatomopatologice ale bolii sale. Acestuia i se va explica spasmul muscular, caracterul lui benign in tulburarile descrise, remisia lui spontana si ca nu este simptomul unei alte boli.
Repausul miscarilor mandibulare. Imobilizarea completa a mandibulei nu este de recomandat. Se va trece la o alimentatie de consistenta moale si se vor evita deschiderile exagerate ale arcadelor dentare (rasul, cascatul). Se vor evita, de asemenea, rosul unghilor, guma de mestecat, scrasnitul din masele, inclestarea maxilarelor.
Caldura (compresa calda, sticla umpluta  cu apa calda) este confortanta si reduce spasmul muscular. Uneori, se recomanda tratament fizioterapic cu unde ultrascurte (diatermia) sau ultrasunete.
Tratamentul medicamentos. In fazele acute se recomanda medicatie antiinflamatorie nesteroidiana. Un astfel de produs poate fi administrat 10-14 zile, in doze uzuale antiinflamatorii.
Miorelaxantele sunt larg utilizate, dar eficienta lor nu a fost inca dovedita si sunt contraindicate in boli cronice.
Analgezicele narcotice sunt contraindicate in mod deosebit.
Antidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistata o cauza psihologica a tulburarilor functionale atm si, mai ales, cand disfunctia articulara se asociaza cu alte dureri musculare (cu alte localizari) in cadrul altor semne sau simptome ale depresiei. Antidepresivele triciclice sunt cele mai utilizate: 25-100 mg de Amitriptilina, Nortriptilina sau Doxepin la culcare, si care, pentru o perioada de 2-4 saptamani pot ameliora unele simptome. In caz de eficienta, tratamentul poate fi continuat pana la 4 luni cu o doza minima de intretinere.
Inhibitori de serotonina (Fluoxtin, Paroxetin) au fost administrati in caz de bruxism.
Anxioliticele (benzodiazepine) fac parte din medicatia obisnuita a spasmului dureros al muschilor masticatori.
Medicatia si dozele administrate trebuie individualizate in cazul fiecarui pacient.
Urmarirea pacientilor sub tratamentele mentionate anterior trebuie facuta indeaproape pentru combaterea efectelor lor secundare sau a dependentei.
Terapia ocluzala. Exista o multime de gutiere interocluzale folosite in tratamentul tulburarilor functionale ale atm. Sunt confectionate din acrilat dur si au urmãtoarele functii:
ameliorarea disfunctiei articulare
ameliorarea sistemului masticator motor prin ameliorarea functiei musculare anormale (reducerea durerii musculare)
protectia dintilor de supraincarcarea ocluzala si abraziunea patologica
Cele mai eficiente sunt gutierele acrilice care stabilizeaza ambele arcade dentare pe toata suprafata si lungimea lor. Aceasta solutie de tratament s-a dovedit eficienta in 70%-90% din cazuri. Interferentele ocluzale sunt cauza primara a durerilor musculare, iar indepartarea lor va ameliora suferinta musculara. Deoarece disfunctiile ATM sunt plurifactoriale, numai terapia ocluzala nu va remedia suferinta.
Influenta tulburarilor ocluziei dentare, a pierderilor dentare (edentatiile) si a interferentelor ocluzale asupra functiei masticatorii nu este definitiv documentata. Totusi, contactele dentare premature trebuie indepartate si edentatiile restaurate in efortul de imbunãtãtire a ocluziei dentare (de reabilitare) si a functiei masticatorii. Efectul benefic de durata al gutierei pentru repozitionarea maxilarelor nu a fost complet dovedita.
Psihoterapia are o valoare cunoscuta in cazul tulburarilor atm si de cauza psihologica. Reducerea stresului poate fi un pas terapeutic important. Sunt folosite: tehnici de relaxare, terapia stresului, biofeed-back, terapia cognitiva si alte mijloace de studiu ale comportamentului.
Cheia succesului este cooperarea dintre pacient si clinician.
Fizioterapia reconditioneazã si recupereazã aparatul muscular scheletal. Aceste tehnici se pot aplica muschilor masticatori, muschilor cervicali care sunt incriminati in tulburãrile functionale atM. Miscãrile pasive sunt eficiente in reabilitarea modificãrilor musculare de naturã morfologicã, biochimicã si biomecanicã. Sunt comercializate dispozitive speciale pentru efectuarea acestor miscãri reabilitatoare musculare.
Modificãrile interne ale ATM
Sunt o altã cauzã de patologie articularã. Artrografia, rezonanta magneticã nuclearã si artroscopia in scop diagnostic au arãtat cã, meniscul articular poate fi deplasat sau deformat, iar aceste stãri patologice pot conduce la dureri si limitãri ale deschiderii arcadelor dentare. RMN este metoda cea mai eficientã de examinare a anatomiei tesuturilor moi si dure ale ATM.
Principalele categorii de modificãri interne ale atm sunt deplasãrile anterioare ale meniscului articular, cu reducere sau fãrã reducere (blocaj).
- Deplasarea anterioarã cu reducerea meniscului se produce cand, in pozitia cu gura inchisã, discul este deplasat anterior si se reduce la relatia (pozitia) normalã, la un timp dupã deschiderea arcadelor dentare. In aceste conditii, pacientul acuzã un zgomot (click) asociat cu durere de intensitate variabilã la deschiderea arcadelor dentare. Tot la deschiderea arcadelor dentare mandibula deviazã de partea bolnavã panã la producerea zgomotului, dupã care revine pe linia medianã. Prevenirea inchiderii complete a arcadelor dentare cu o gutierã, lamã din lemn sau cu o oglindã dentarã eliminã producerea zgomotului articular. Artrograma sau RMN vor obiectiva deplasarea discului care se reduce (revine) la deschiderea arcadelor dentare.
Aceastã conditie patologicã se poate agrava in timp panã la blocajul mandibular.
- Deplasarea anterioarã fãrã repozitionarea (reducerea) meniscului articular (blocajul meniscului). Durerile pot fi absente dacã spasmul muscular a fost diminuat. Pacientii relateazã cã ceva le impiedicã deschiderea completã a arcadelor dentare. Existã o limitare a deschiderii arcadelor dentare de 25-30 mm.
Artrograma si RMN demonstreazã deplasarea anterioarã a discului fãrã revenirea acestuia la deschiderea arcadelor dentare (blocaj). Se pot obiectiva si modificãri degenerative ale condilului mandibular.
Tratamentul initial al modificãrilor interne ale atm este identic cu cel al tratamentului sindromului disfunctiei dureroase miofaciale. Aceastã conduitã este eficientã in cazul cand deplasãrile anterioare ale condilului mandibular se pot reduce singure la miscãrile de deschidere ale arcadelor dentare. La pacientii, insã, la care deplasarea anterioarã a meniscului este ireductibilã la deschiderea arcadelor dentare, metodele de tratament descrise pot reduce spasmul muscular si durerea si pot ameliora miscãrile mandibulare, dar nu pot influenta revenirea (reducerea) meniscului deplasat. In aceste situatii fixarea meniscului (ARTROCENTESIS) poate fi consideratã.

Scrivani JS, Ueith DA: Temporo-mandibular disorders. DENTISTRY TODAY: 78-87, July 2000


View PostRefraction, on Apr 4 2008, 22:01, said:

De la un timp (2 luni) foarte des... cam de 2-3 sau chiar 4 ori pe zi. Recunosc ca inainte am cam neglijat spalatul pe dinti.
Daca te speli mai mult de 2 ori pe zi, faci foarte rau. Iti distrugi gingiile, si nici smaltul nu e foarte incantat .

Edited by Ana_Karr, 04 April 2008 - 22:35.


#3108
bdg79

bdg79

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 22
  • Înscris: 16.09.2007
Salutare...Ma confrunt cu urmatoarea problema..Ma doare rau  o masea .(de fapt cioturi....a cazut plomba ..au ramas doar resturi de masea).In mod sigur am abces ,..mi sa umflat falca ,..am fost la un cabinet particular unde mi sa facut drenaj de canal parca......si mi sa prescris ampicilina. La 15 ore de la efectuarea drenajului simtomele sunt la fel..sa merg din nou pentru un nou drenaj? (poate nu a fost facut cum trebuie)...Astept raspunsul celor care se pricep....Multumesc mult.

#3109
dan_ghetau

dan_ghetau

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 970
  • Înscris: 09.03.2007

View PostRefraction, on Apr 4 2008, 23:01, said:

De la un timp (2 luni) foarte des... cam de 2-3 sau chiar 4 ori pe zi. Recunosc ca inainte am cam neglijat spalatul pe dinti.

Trebuie sa periezi si gingiile iar miscarile sa fie verticale,de la gingie spre dinte,NU SI INVERS!

View Postbdg79, on Apr 5 2008, 00:22, said:

Ma doare rau  o masea .(de fapt cioturi....a cazut plomba ..au ramas doar resturi de masea).In mod sigur am abces ,..mi sa umflat falca ,..am fost la un cabinet particular unde mi sa facut drenaj de canal parca......si mi sa prescris ampicilina. La 15 ore de la efectuarea drenajului simtomele sunt la fel..sa merg din nou pentru un nou drenaj? (poate nu a fost facut cum trebuie)...

Faci tratamentul complet cel putin 5 zile (de preferat 7),pui si gheata pe obraz printr-o batista,ceva,te mai duci la drenaj cu spalatura inca o data,ai grija sa nu se infunde canalele cu resturi alimentare si cind nu mai doare asa tare/cind nu mai este umflat locul faci extractia.Reactia la antibiotic apare dupa o zi si jumatate (rezultatele actiunii lui)...asa doare pina ce trece puroiul prin os si ajunge submucoasa si te umfli.

#3110
tralala_85

tralala_85

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 76
  • Înscris: 29.11.2007

View PostmYgu, on Apr 4 2008, 16:29, said:

tocmai am venit de la cabineul stomatologic unde mi-a extras o masea de minte pe partea de jos (nu crescuse si avea radacinile strambe)

mai intai radiografie, pe urma consultatia

la mine a tinut ~1ora, au lucrat 2 persoane (sot+sotie), nu m-a durut deloc pt ca se face anestezie locala(frica a fost de nedescris)

acum mi-a pus o compresa si pana diseara nu mai am voie sa deschid gura

maine si poimaine o sa mi se umfle partea stanga unde mi-a scos maseaua si va trebui sa pun comprese si sa iau un medicament, deasemenea nu am voie cu lactate

peste 1 saptamana o sa imi scoata atele, iar peste 2 o sa se vindece complet

cabinetul este prin cartierul Berceni, langa scoala 93 (este si o gradinita pe acolo)


multumesc de raspuns! pentru mine e foarte reconfortant sa stiu cam ce-o sa se intample... ma bucur ca ti-a mers ok, sper sa fie si cazul meu  :rolleyes:
sanatate!  ;)

#3111
Ana_Karr

Ana_Karr

    Ana

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,500
  • Înscris: 06.04.2005

View Postbdg79, on Apr 5 2008, 00:22, said:

Salutare...Ma confrunt cu urmatoarea problema..Ma doare rau  o masea .(de fapt cioturi....a cazut plomba ..au ramas doar resturi de masea).In mod sigur am abces ,..mi sa umflat falca ,..am fost la un cabinet particular unde mi sa facut drenaj de canal parca......si mi sa prescris ampicilina. La 15 ore de la efectuarea drenajului simtomele sunt la fel..sa merg din nou pentru un nou drenaj? (poate nu a fost facut cum trebuie)...Astept raspunsul celor care se pricep....Multumesc mult.
Mai mult ca sigur ai nevoie si de incizie. Altfel nu scapi .Drenajul prin dinte, in 90% din cazuri este insuficient. Daca nu ti se face incizia, poti ajunge la supuratii urate. Nu astepta sa-ti treaca cu ampicilina, ca nu-ti trece  si situtia se poate agrava rau de tot. In mod cert nu vrei o incizie cutanata.
De multe ori, cand esti in faza de celulita nu ajuta nici prima incizie .

#3112
aurora56

aurora56

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 332
  • Înscris: 25.02.2007
Mi-am pus cei dinti de portelan .Arata foarte bine si acum imi dau seama ca trebuie sa fac un detrartaj la cei de jos dar m-as duce la un alt cabinet mai ieftin pentru detrartaj .Am auzit ca detartrajul se poate face mecanic si cu ultrasunete .Care e diferenta intre ele  si de care ar trebui sa fac mai ales ca sunt dintii de jos din fata si sunt cam galbeni la radacina .Contrastul cam mare cu cei de portelan de sus desi culoarea la cei de portelan (A 3) e la fel ca dintii de jus pentru ca lateralele de sus sunt niste lucrari vechi care trebuie date jos ©.

#3113
Ana_Karr

Ana_Karr

    Ana

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,500
  • Înscris: 06.04.2005
Poti face un detartraj cu ultrasunete pt a inlatura "grosul" si apoi un chiuretaj subgingival .

#3114
creatzaa

creatzaa

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 28.02.2008
ana_karr il cunosti cumva pe medicul rezident razvan ban-facultatea de stomatologie bucuresti? daca da, ce parere ai despre el din punct de vedere profesional? am inteles ca este bun coordonatorul sau! ma poti ajuta cu un raspuns?

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate