casa pe razor->construieste gard lipit de perete

o parte a casei , garajul este construit pe razor(de ce? nu mai intru in amanunte) si acum vecinul se apuca sa faca gard lipit de garaj de fundatie..astfel eu nu mai am acces la spatele garajului...in caz ca as avea nevoie..problema e ca daca se gandeste sa faca si la casa acolo am o teava de gaze prin spate..


are voie? daca nu are voie daca stiti vreo lege ceva...mersi

 chitziman, on Oct 31 2007, 12:47, said:

Atata vreme cat are autorizatie poate face orice pe terenul lui. Explica mai bine situatia eventual fa o schita

 renderman, on Oct 31 2007, 12:53, said:

ce schita lipit de garajul meu face gard.... deci pur si simplu lipit mentionez garajul e pe razor..

Edited by chitziman, 31 October 2007 - 13:15.

 chitziman, on Oct 31 2007, 14:13, said:

Din cate inteleg eu...garajul este la hotarul dintre cele doua terenuri. Vecinul face gard (evident la hotarul dintre cele doua proprietati). Si care-i problema?

Chiar credeti ca vecinul ar trebui sa-si faca gardul la 2-3 metri de hotarul real ca sa aveti dumneavoastra acces in spatele garajului, pierzand practic din terenul ce-i apartine?
Daca are autorizatie, poate sa-si faca gard, exact acolo unde-i limita terenului, daca aduce topometrist si mai vede ca 2 caramizi din garajul dumneavoastra sunt pe terenul lui, ii mai platiti si despagubiri sau mutati garajul.

Eu zic sa stati linistit, eventual vorbiti frumos cu el ca peretele garajului sa fie practic gardul (cu conditia sa nu fie geamuri in peretele respectiv), si cand aveti de dat cu var sau chestii dintr-astea, ii cereti voie, intrati la el in curte si dati cu var garajul dumneavoastra. Imi pare ca ceva de genul acesta este prevazut undeva in codul civil.

Teava de gaz e alta mancare de peste, dar atat timp cat n-o atinge, sau ii modifica traseul conform unui proiect de la distrigaz...nu vad care-i problema.

Later edit
Am recitit primul post...deci mai e si o casa construita la fel la limita dintre proprietati. Se aplica EXACT aceleasi dispozitii...daca n-aveti geamuri in curtea vecinului...vorbiti sa faca peretele casei ca fiind gard. Daca aveti geamuri...imi pare rau dar va trebui sa le astupati...vecinul poate cere asta si probabil va castiga in instanta.

Daca casa si garajul sunt constructii noi, inseamna ca ati incalcat prevederile codului civil, certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire (distantele minime sunt 0.9 metri daca nu aveti geamuri si 2 metri daca aveti geamuri spre curtea vecinului) decat daca e o constructie la calcan cu acordul notarial al vecinilor.

Edited by torindan, 31 October 2007 - 15:40.

sunt constructii vechi (casa a fost primita mostenire de bunicu apoi contract vanzare-cumparare catre mama)  cand a fost casa construita terenul era al statului era magazia de la metalo chimice si gradina aferenta.
geamuri sunt pe partea cu el..
repet
acest individ a cumparat de cativa ani terenul a construit acolo..... deci la vremea cand a fost cistruita probabil prin 1930-1940..nu cred ca s-a pus vreuna din probleme enumerate mai sus..

Edited by chitziman, 31 October 2007 - 20:51.

 chitziman, on Oct 31 2007, 21:49, said:

Ok deci constructiile sunt vechi...asta este, raman cum sunt (este totusi posibil sa-ti ceara sa faci ceva cu geamurile)

Atat timp cat e terenul lui, si are autorizatie pentru imprejmuire/constructie/etc, e dreptul lui sa faca ce vrea el, fiindca E TERENUL LUI, si cu geamuri si constructii la limita proprietatii TU ESTI IN NEREGULA, NU EL.

Daca nu-ti convine ASA DE TARE, cumpara de la el o fasie de 2 metri latime (daca-ti vinde, daca-i ramane spatiu suficient pentru ce planuri are el, si esti dispus sa platesti refacerea cadastrului, notarul, taxe/impozite/alte bazdaganii)

in mod sigur nu vinde  ca as fi luat....dar ma intreb oare cum s-a construit atunci....?? si daca pot sa fac ceva..legal sa-l impiedic sa construiasca...practic nu e vina mea...ca nu am facut-o eu asta ma dispera...acu ce naiba sa fac sa daram casa, garaju??

si mi-a zis cineva chiar daca e construita asa..tre sa lase o distanta etc...alta problema e ca nu am planul casei...schita aia cum e terenu etc ...exact.....offf.

Edited by chitziman, 01 November 2007 - 11:12.

vad ca esti interesat
Uite ce zice Codul civil.. despre distante si garduri si servituti
Dupa cum zice legea esti... in ofsaid...


Art. 576
Servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avind un alt stapin.
Art. 577
Servitutile izvorasc sau din situatia naturala a locurilor, sau din obligatia impusa de lege, sau din conventia dintre proprietari. (C. civ. 578, 586 si urm., 620 si urm.).
CAPITOLUL I: Despre servituti ce se nasc din situatia locurilor
Art. 578
Locurile inferioare sint supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fara ca mina omului sa fi contribuit la aceasta. Proprietarul inferior nu poate ridica stavili ca sa opreasca aceasta scurgere. Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servitutii fondului inferior.
Art. 579
Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate face orice intrebuintare cu dinsul, fara insa a vatama dreptul ce proprietarul fondului inferior are dobindit sau prin vreun titlu sau prin prescriptie asupra acelui izvor.
Art. 580
In acest caz, prescriptia nu se poate dobindi decit prin o folosinta neintrerupta in timp de 30 de ani, socotiti din ziua cind proprietarul fondului inferior a facut si a savirsit lucrari aparente destinate a inlesni trecerea si scurgerea apei in proprietatea sa.
Art. 581
Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul, cind izvorul da apa trebuincioasa locuitorilor unei comune, unui sat sau unui catun.
Art. 582
Acela, a carui proprietate este pe marginea unei ape curgatoare, afara de apele care sint declarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre distinctiunea bunurilor, poate lua apa pentru irigatia proprietatilor sale, fara insa a o abate de tot. Acela prin al carui fond trece apa o poate chiar intrebuinta in toata intinderea prin care ar avea curgere, cu indatorire numai a-i lasa cursul firesc la iesirea din proprietatea sa.
Art. 583
De se ridica vreo contestatie intre proprietarii carora aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele (instantele judecatoresti), la darea hotaririi, sint datoare sa caute a impaca interesul agriculturii cu respectul cuvenit proprietatii, observind intotdeauna regulamentele particulare si locale asupra curgerii si uzului apelor.
Art. 584
Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la grantuirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.
Art. 585
Tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de exceptia ce se face la art. 616.
CAPITOLUL II: Despre servitutile stabilite de lege
Art. 586
Servitutile stabilite de lege au de obiect utilitatea publica, sau a comunelor, ori aceea a particularilor.
Art. 587
Acele stabilite pentru utilitatea publica sau comunala au de obiect cararea sau poteca pe linga marginea riurilor navigabile sau flotabile, constructia sau reparatia drumurilor, sau alte lucrari publice sau comunale.
Tot ce priveste acest fel de servituti se determina de catre legile sau regulamentele particular.
Art. 588
Legea supune pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul, fara chiar sa existe vreo conventie intre dinsii.
Art. 589
Parte din acest obligatii e regulata de catre legile asupra politiei rurale. Celelalte sint relative la zidul sau la santul comun intre vecini, la cazul cind se poate inalta un contrazid, la privirea asupra proprietatii vecinului, la scurgerea stresinilor, la drumul de trecere.
SECTIUNEA I: Despre zidul si santul comun
Art. 590
In orase si la tara, orice zid care serveste de despartire intre cladiri sau intre curte si gradina, si intre ograde la tara, se socoteste comun, daca nu exista un titlu sau semn care ar proba contrariul.
Art. 591
Este semn de necomunitate cind culmea zidului este dreapta si perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cealalta parte infatiseaza un plan inclinat; in acest caz, zidul se presupune ca apartine exclusiv proprietarului despre care exista planul inclinat.
Art. 592
Reparatia si recladirea zidului comun sint in sarcina tuturor devalmasilor, si in proportie cu dreptul fiecaruia.
Art. 593
Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparatii si recladiri, renuntind la dreptul sau, insa zidul comun nu ar sprijini vreo cladire a sa.
Art. 594
Fiecare coproprietar poate sa zideasca in contra unui zid comun si sa bage grinzi sau legaturi in toata grosimea zidului, lasind 54 milimetri despre vecin, fara prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sa scurteze acele grinzi pina in jumatatea zidului, in caz cind si el ar voi a pune grinzi tot in acele locuri, sau a lipi un cos. (C. civ. 599, 510, 610, 611).
Art. 595
Orice coproprietar poate sa inalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala inaltarii, reparatiile de intretinere pentru partea inaltata si totodata pagubirile pentru sarcina cauzata zidului comun in proportie cu inaltimea.
Art. 596
Daca zidul comun nu e in stare a purta greutatea inaltarii, cel ce vrea sa-l inalte e dator a-l face din intreg din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos in grosime sa-l faca pe locul sau.
Art. 597
Vecinul care n-a contribuit la inaltare poate cistiga dreptul de comunitate, platind cheltuiala pe jumatate, precum si pretul pe jumatate al locului ce s-ar fi intrebuintat pentru ingrosarea zidului.
Art. 598
Orice vecin al unui zid poate sa-l faca comun, in parte sau tot, platind stapinului zidului jumatate din valoarea sa, sau jumatate din valoarea partii ce vrea sa faca comuna, precum si jumatate din valoarea locului pe care este cladit zidul.
Art. 599
Unul din vecini nu poate gauri zidul comun, nici sa alature sau sa sprijine de dinsul vreo lucrare, fara consimtamintul celuilalt. In caz de impotrivire, el nu poate face aceasta fara a regula mai intii prin experti mijloacele necesare pentru ca acea lucrare sa nu vatame drepturile celuilalt.
Art. 600
Fiecare poate in orase si suburbii a indatora pe vecinul sau, a contribui la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor; inaltimea ingradirii se va hotari dupa regulamentele particulare sau dupa obiceiul obstesc si in lipsa de regulamente si de obicei, inaltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
Art. 601
Cind se recladeste un zid comun sau o casa, toate servitutile active si pasive se perpetua in privirea noului zid sau a noii case, fara a se putea insa ingreuna, daca recladirea s-a facut mai inainte de implinirea prescriptiei. (C. civ. 636 si urm.).
Art. 602
Toate santurile intre doua proprietati se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
Art. 603
Este semn de necomunitate cind pamintul e inaltat sau aruncat numai de o parte a santului.
Art. 604
Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui in partea caruia pamintul e aruncat.
Art. 605
Santul comun trebuie intretinut cu cheltuiala comuna.
Art. 606
Orice gard ce desparte doua proprietati se socoteste comun, afara daca numai una singura din doua proprietati va fi ingradita, sau de nu va fi un titlu sau posesiune indestulatoare care sa constate din contra.
Art. 607
Nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti decit in departarea hotarita de regulamentele particulare sau de obiceiurile constante si recunoscute si in lipsa de regulamente si de obiceiuri, in departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii inalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
Art. 608
Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distanta mai mica sa se scoata.
Acela pe a carui proprietate se intind cracile arborilor vecinului poate sa-l indatoreze a le taia.
Daca radacinile se intind pe pamintul sau are drept a le taia singur.
Art. 609
Arborii ce se afla in gardul comun sint comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e in drept a cere sa-i taie.
SECTIUNEA II: Despre distanta si lucrarile intermediare cerute pentru oarecare constructii
Art. 610
Cel ce face un put sau o privata linga un zid fie comun sau nu;
cel ce vrea sa cladeasca un camin sau vatra, o fierarie, un cuptor sau o soba, sa-i alature un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie linga zid un magazin (depozit) de sare, sau gramezi de materii corozive;
e indatorat sa lase departarea prescrisa de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, sau sa faca lucrarile prescrise de aceleasi legi si regulamente spre a nu aduce vatamare vecinului.
SECTIUNEA III: Despre vederea in proprietatea vecinului
Art. 611
Unul din vecini nu poate face, fara consimtamintul celuilalt, nici intr-un chip, fereastra sau deschidere intr-un zid comun.
Art. 612
Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietatii ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina.
Art. 613
Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri.
Art. 614
Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea, si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara, pina la linia de despartire a celor doua proprietati.
SECTIUNEA IV: Despre picatura stresinilor
Art. 615
Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel incit apele din ploi sa se scurga pe terenul sau, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sau.
SECTIUNEA V: Despre dreptul de trecere
Art. 616
Proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu indatorire de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Art. 617
Trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului inchis, ca sa iasa la drum.
Art. 618
Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa.
Art. 619
Actiunea de despagubire in cazul prevazut prin art. 616 este prescriptibila; iar trecerea trebuie sa urmeze dupa prescriptie, desi actiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite.
CAPITOLUL III: Despre servitutile stabilite prin faptul omului
SECTIUNEA I : Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor
Art. 620
Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pe cit timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient (supus servitutii) obligatia unui fapt personal, si pe cit timp aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice.
Uzul si intinderea servitutilor stabilite astfel se reguleaza prin titlul ce le constituie, si in lipsa de titlu, dupa regulile urmatoare. (C. civ. 5, 623 si urm., 969).
Art. 621
Servitutile sint stabilite sau in folosul cladirilor, sau in folosul pamintului. Cele de felul dintii se numesc urbane, chiar cind cladirile pentru care servitutile sint instituite se vor afla nu numai in oras, dar si la tara; cele de al doilea fel se numesc rurale.
Art. 622
Servitutile sint sau continue sau necontinue.
Servitutile continue sint acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu, fara sa aiba trebuinta de faptul actual al omului; astfel sint apaducele (apeductele), scursurile apelor, ferestrele si altele asemenea. Servitutile necontinue sint acelea care au trebuinta de faptul actual al omului spre a fi exercitatea, astfel este dreptul de trecere, de a lua apa din fintina, de a paste vite si alte asemenea.
Servitutile sint aparente sau neaparente. Servitutile aparente sint acelea care se cunosc prin lucrari exterioare, precum: o usa, o fereastra, o apaducere (apeduct), servitutile neaparente sint acelea ce n-au semn exterior de existenta lor, precum spre exemplu, prohibitiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decit pina la o inaltime determinata.
SECTIUNEA II: Despre modul cu care se stabilesc servitutile
Art. 623
Servitutile continue si aparente se dobindesc prin titlu sau prin posesiune de 30 de ani. (C. civ. 622, 1846 si urm.).
Art. 624
Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nu se pot stabili decit prin titluri. (C. civ. 622, 628, 1845, 1846 si urm.).
Art. 625
Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutilor continue si aparente. (C. civ. 622).
Art. 626
Nu poate fi destinatiune a proprietarului decit numai cind se va dovedi ca cele doua fonduri acum despartite au fost averea aceluiasi proprietar, si ca printr-insul s-au pus lucrurile in starea din care a rezultat servitutea.
Art. 627
Daca proprietarul a doua proprietati, intre care exista un semn vazut de servitute, instraineaza una din proprietati, fara ca contractul sa contina nici o conventie atingatoare de servitute, ea urmeaza de a exista intr-un mod activ sau pasiv in favoarea fondului instrainat, sau asupra fondului instrainat (C. civ. 1349).
Art. 628
1. Titlul constitutiv al servitutii, in privinta servitutilor ce nu se pot dobindi prin prescriptie, nu poate fi inlocuit decit prin un titlu de recunoastere a servitutii si dat din partea proprietarului locului aservit. (C. civ. 1189).:
Art. 629
Cind se stabileste o servitute se intelege ca se acorda totdeodata si toate mijloacele spre intrebuintarea ei.
Astfel servitutea de a lua apa din fintina altuia trage cu sine si dreptul de trecere. (C. civ. 630 si urm.).
SECTIUNEA III: Despre drepturile proprietarului fondului carui se cuvine servitutea
Art. 630
Acela carui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrarile trebuincioase spre a se sluji cu dinsa si spre a o pastra.
Art. 631
Aceste lucrari se fac cu cheltuiala sa, iar nu cu cheltuiala proprietarului fondului supus, afara numai cind se va stabili altfel in titlul de stabilire a servitutii.
Art. 632
In cazul chiar unde proprietarul fondului supus este insarcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrarile trebuincioase pentru a se servi de servitute sau a o pastra, el poate totdeauna a se scuti de aceasta sarcina, lasind fondul supus in dispozitia proprietarului fondului carui se cuvine servitutea.
Art. 633
Daca proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar imparti, servitutea ramine tot aceeasi pentru fiecare parte, fara ca fondul supus sa se ingreuneze. Astfel, de va fi un drept de trecere, toti devalmasii vor fi indatorati a-l exercita prin acelasi loc.
Art. 634
Proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scadea intrebuintarea sau a i-o ingreuna. Astfel nu poate schimba starea locurilor, nici stramuta exercitarea servitutii dintr-un loc intr-altul, decit acela unde servitutea a fost din inceput stabilita. Cu toate acestea, daca acea stabilire primitiva a devenit mai impovaratoare proprietarului fondului supus, sau daca il opreste a-si face pe dinsul reparatii folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeasi inlesnire pentru exercitarea drepturilor sale, si acesta nu va putea refuza.
Art. 635
Insa si acela ce are un drept de servitute nu-l poate intrebuinta decit dupa cuprinderea titlului sau, fara a putea face nici in fondul supus servitutii, nici in fondul pentru care servitutea este infiintata, vreo schimbare impovaratoare celui dintii fond.