Țuica de prune

legislația în dlmeniu:
https://legislatie.j...umentAfis/95145
vad ca sint acceptate cantități însemnate de metilic
și sa nu uitam, la intoxicațiile cu metilic tratamentul este... etilicul 🙂
alcoolul etilic îndepărtează pe cel metilic în organism fiind o ecuație de echilibru i

Daca o sa aveti curiozitatea asa cum am facut si fac eu cu tuica/palinca produsa pentru mine (nici eu nu-s fabrica pentru altii), o sa aveti surprize cu procentele astea de alcool metilic regasit.

Nu stiu exact motivele (teoretice le cunosc) dar cum viata bate uneori filmul, tuica nu prea se incadreaza uneori in procentul maxim admis de metilic, fapt pentru care eu rareori nu distilez si a doua oara (adica nu prea o las tuica simpla).
Abia dupa ce mai separ inca o buna fractie si la a doua distilare, reusesc sa fiu impacat cu produsul finit propriu.

Acum nu zic sa faceti la fel, eu produc si ma joc cu multe tipuri de tuica produsa din diferite tipuri de fructe.
Pruna nu prea fac deoarece nu mi se pare foarte calitativa si apoi o cam gasesti pe toate drumurile in Ro.
Dar analize fac destul de fregvent deoarece nu vreau sa ma otravesc singur (vorba vine).
Oricum am avut surprize mari la tuici cumparate ca fiind niste tuici calitattive de la oameni cu experienta din diferite zone ale tarii.

Stima.

Pai daca zici ca faci analize pune niste cifre sa vedem si noi ce concentratii de metilic ai gasit.

La nemti soiul de baza din care se prefera tuica/palinca este Williams (si s-a discutat pe topicul de cultura parului motivele).
Nu stiu cat lasi la fermentat cu enzime/drojdie dar in 14-18 zile maxim la 20-22 grade procesul de fermentatie este cam gata si nu cred ca se descompune chiar asa de tare. Cel putin la mine nu se intampla asa cu fructele date prin tocator/razatoare + drojdii selectionate.
Textura fructului are o predispozitie de a se lipi de fundul cazanului, cel putin la cazane mai mari.
La cazane mici (nu-mi dau seama cat are cel de la tine) posibil sa fie altfel (poate ai si fund dublu).
Eu folosesc cazan mic la a 2-a distilare.
Oricum o tuica/palinca buna de pere nu este chiar usor de obtinut.

I totally agree. thank you!

https://www.tahipack.gr/

 AlexD2, on 14 ianuarie 2022 - 18:22, said:

Buna Alex.
Am trecut deocamdata de etapele cand imi faceam probleme de metilic din motivul ca nu prea mai las tuica distilata 1 singura data.
Deoarece retin si arunc mai multa frunte la prima distilare, retin si arunc si la a doua distilare suficient de mult, sunt cam sigur ca ma incadrez in limitele acceptate, dar mai duc probe si la analiza (ca sa fiu impacat cu mine). Nici plamada nu o mai tin asa mult la fermentat.

Eu faceam referire la colegul care distileaza o plamada tinuta destul de mult la macerat si care nu trage a doua oara (a spus chiar dumnealui acest aspect mai demult) si mi s-a parat cam putin cat arunca el din frunte, mai ales ca se increde foarte mult in acel termometru. Eram curios daca a facut analize vreodata, deoarece faceam si eu asa acum 5-7 ani si nu iesea metilicul in parametrii (daca o sa mai gasesc buletinele cu metilicul crescut le postez aici). Nu contest ca tuica produsa nu e de calitate, doar ca e riscant putin cu acest raport de alcool rezultat in produsul final. Dar eu nu fac tamtam din asta, eram curios de rezultatele obtinute si de altii.
Analize care sunt ok si ies bune nu le pot posta aici deoarece buletinele nu le mai generez (e chestie de costuri - nu intru in detalii), le generez doar daca-s inafara valorilor admise.

Stima.

 sebybastian, on 21 ianuarie 2022 - 13:49, said:

Pe mine nu ma interesau in mod deosebit buletinele de analiza ci valorile si in ce conditii de realizare a taierilor au fost ele obtinute. La distilare cum am spus si eu fac cam la fel. Extrag si arunc o cantitate mica, fixa de frunte la prima distilare si apoi mai mult de la a doua, asta functie de calitatea plamezii.

Eu revin cu întrebările despre învechire.
Nu de alta da la noi horică se face, prblema e numai că nu prea apucă zile multe

Dacă e învechită în sticlă, fără alte influențe, este vreo transformare ? câștigă sau pierde ceva ?

Întreb asta pentru că vinul se poate învechi și în sticlă, fără aportul lemnului din butoi, și are loc o maturare, chiar dacă e diferită.

 Morosanul, on 03 februarie 2022 - 23:09, said:

Eu zic ca sigur se intampla ceva acolo si asta in cateva luni, mai puternic la inceput, care devine apoi putin semnificativ cam de la 6 luni dupa, depinde si de temperatura, la caldura mai repede la frig mai incet. In tuica de cazan sunt foarte multi componenti care mare parte se nasc odata cu fermentarea, altii vin din fruct si care odata cu distilarea sunt pusi laolalta in concentratii ceva mai mari. Intre acesti componenti au loc reactii indiferent in ce vas sunt pusi adica chiar si daca sunt intr-un vas neutru cum este sticla si asta, cel putin din punct de vedere chimic, este baza maturarii unui distilat. Restul maturarii care vine de ex din interactiunea cu lemnul din butoaie sunt procese mai lente, mai complexe si dureaza mai mult. Acum daca se intampla ceva bun in sticla sau nu, asta depinde de ce calitate initiala are tuica. In general se intampla lucruri bune, se mai taie din agresivitate, se mai rotunjesc aromele, mai se atenueaza altele, de ex am obsevat ca aoma de migdale are tendinta sa dispara daca tuica este tinuta la caldura (la temperatura ambianta de vara) etc. Dar nu intodeauna sunt doar lucruri bune, se poate intampla sa precipite unii componenti putin solubili, daca tuica are acid prea mult dupa distilare poate creste aroma de solvent si probabil mai sunt si alte lucruri mai putin bune ce se pot intampla dar per ansamblu din ce am observat eu (tin aproape numai in recipiente de sticla) se intampla lucruri bune.

Mulțam frumos de explicație !

Precipitarea e un fenomen care apare și la vin, mai ales a taninilor, și nu e considerat negativ, e un semn al vechimii. Doar că trebuie avut grijă la turnare, să nu se ridice.

Nu am înțeles ce înseamnă ”creste aroma de solvent” ?

 Morosanul, on 04 februarie 2022 - 11:04, said:

La vin apare si fenomenul de cristalizare a tartratului de potasiu daca vinul este tinut la temperaturi scazute in prima perioada dupa fermentare si limpezire. Un fenomen asemanator se poate intampla, dar mai rar si la tuica de prune care daca este tinuta la temperaturi foarte scazute (ambianta afara iarna) pe langa ca se tulbura poate depune un praf foarte fin dintr-o pulbere alba  usoara care eu cred ca sunt esteri ai alcoolului etilic cu unii acizi grasi superiori rezultati in urma fermentatiei.

Cam la ce temperatură se tulbură ?

 Morosanul, on 04 februarie 2022 - 11:47, said:

Depinde de concentratia de alcool si de compozitie (asta depinzand si de cum sau facut taierile la distilare). O tuica de prune de 50 de grade se poate tulbura daca o tii in frigider sau numai daca o aduci sub zero grade. Unele mai diluate in componenti nu se tulbura nici la -10 gr. Tuica de mere cam la fel, vinarsul (din vin) si mai greu iar tuica de drojdie se tulbura si la 52 gr si usoara racoare. Asta din ce stiu eu din experienta. Daca se tulbura se poate filtra la temperaturi scazute si atunci peste aceste temperaturi nu se mai tulbura. In cartea lui Pischl, din ce imi aduc aminte se recomanda temperatura de racire de 10 gr si filtrare (pt a nu se pierde din arome)sau  filtrarea numai a unei parti din tuica si apoi amestecarea cu tuica nefiltrata. In alte cart/articole am vazut recomandate temperaturi  mai scazute.

Pfua, tare !

Ce produce tulburarea, și în fapt ce se filtrează acolo ?

 Morosanul, on 04 februarie 2022 - 15:19, said:

Sunt detalii de chimie, din ce am citit  sunt cativa esteri ai alcolului etilic cu acizii grasi (acizi superiori) care dau tulburarea, in principal este vorba despre: dodecanoat de etil, tetradecanoat de etil si hexadecanoat de etil
De filtrat se filtreaza particulele foarte fine care sunt din acesti esteri care sunt solubili in alcool dar putin solubili in apa. Pe masura scaderii continutului de alcool scade si solubilitatea acestora in solutia alcool apa (tuica) si la un moment dat precipita cu formarea acestei tulbureli. Temperatura scazuta scade si mai solubilitatea si prin racire gradul de tulbureala creste sau in cazul in care initial tuica este limpede prin racirea tulbureala se produce.

Edited by AlexD2, 04 February 2022 - 17:14.

Lucrurile sunt destul de complexe si se fac lucrari de doctorat pe teme de cercetare in domeniul acesta.
Multe din ceea ce spune Alex am experimentat si eu.
Am filtrat (depinde si cu ce densitate filtrezi, adica de la 3um la 20um e diferenta mare) si eu diferite distilate la diferite temperaturi cu rezultate total diferite, nu as putea deocamdata sa trag niste concluzii proprii.
De regula peste acele temperaturi nu se mai tulbura, dar imediat sub ele incepe sa-si piarda claritatea.
Daca e adusa inapoi peste acea temperatura isi revine de la sine, dar procesul invers e putin mai lent.
Am patit chiar sa se tulbure dupa 2-3luni cand statea in butoi de lemn la temperaturi decente 12-16 grade. Adica chiar lemnul a influentat acest fenomen prin reactia produsa in interior (initial am crezut ca cineva turnase o cantitate mare de apa)
Cred ca fenomenul este in directa legatura cu densitatea unui/unor compusi din produsul final, dar nu-mi pot demonstra exact ce anume.
Mai interesant este ca, desi la diluarea compozitiei ar trebui sa ai o tulburare mai disipata sau spre deloc, uneori e chiar invers.
Adica unele nu se tulbura nici la congelator si altele la 8 grade-s albe...

Stima.

 sebybastian, on 04 februarie 2022 - 17:25, said:

Nu cu densitatea este in legatura tulbureala ci cu solubilitatea. Daca in tuica se dauga intr-un fel sau altul un alt compus care este solubil atunci solubilitatea substantelor care produc tulbureala scade si tuica se tulbura. cazul clasic este al apei care daca are continut relativ ridicat de saruri tulbura distilatul la diluarea. De asta se recomanda diluarea cu apa distilata sau apa demineralizata. Cu butoiul se poate intampla la fel. Este posibil ca anumite substante extrase din lemn si dizolvate in tuica sa produca insolubilizarea unor compusi din tuica si acestia sa provoace tulburarea. De filtrat se poate filtra, daca sunt cantitati mari (zeci, sute de litri) cu filtre pt vin cu placi de carton cu porozitate de sub 1 micron sau pt cantitati mici se poate incerca cu filtre de hartie pt cafea (nu merge intotdeauna) sau cu vata inghesuita bine 7-8 cm in puta unei palnii mari, in cateva ore se pot filtra asa cativa litri.

Edited by AlexD2, 04 February 2022 - 18:09.

Buna colegi!
..liniste maare pe aici,.. In primavare nu prea fiin ceva de bagat la cazan, m.am gindit sa dac un Rum  Rom..original
din melassa de trestie de zahar. Si cele originale sunt produse din melassa de trestie de zahar si si din zaharul, mustul acela scos direct din trestia de zhar. Melassa de trestie de zahar
e defapt rezidul care ramina la urma cind se produce zaharul adevarat din trestia de zahar. Mai e putin dulce
,de aceea mai adaug zahar, bineinteles si drojdie pt fermantatie. Adaug drojdie Turbo, care duce la cam 18 %
de alcoolemie in boasca. "..foarte nesanatos, .."deci nu va ambalati, o beu eu nu voi, glumita. E ok.
Amnpus  poze, din ultima sarja de facut,.
Numai bine la toti. !


..bidon de 5 l de Melassa, de pe amazon cumparat. Am diluato cu 40l apa calda.

 germania-proffesionist, on 20 martie 2022 - 17:31, said:

 germania-proffesionist, on 20 martie 2022 - 17:31, said: