Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Cautarea pe google android nu merge

Caut serviciu serios de captura v...

Frauda magazin online

AC Woods Venezia Smart - nu races...
 podea ciment denivelata

Îndepartare bule folie reflectoriz...

Revista imobiliara cu poze... cir...

Recomandare soundbar pentru laptop
 Veți renunța in 2025 la...

Coaxial pentru cablare casa

"Gipane" cu girofar care ...

Mai e cineva pe forum, in afara d...
 COSAFA CUP 2024

Cartela internet cu roaming - com...

Service Liebherr

Modificare lucrare cimentata
 

Statia de la Bod

- - - - -
  • Please log in to reply
118 replies to this topic

#37
Cosconor

Cosconor

    Netmonitoring fan

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,023
  • Înscris: 08.06.2003
Frumoase imagini ! :OK:
Dar de ce i-au scazut puterea de emisie ? Cam ce acoperire are acum ?

#38
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
De ce a fost downgradat nu stiu cu exactitate... presupun 2 lucruri posibile:

1) Tehnologia pe tranzistoare nu permite chiar puteri asa mari cel putin nu la preturi "rezonabile"... si cum lampile nu mai sunt de viitor, s-au aliniat la noua tehnologie, mult mai economica... avand in vedere ca numai filamentul la o lampa dinaia mananca cativa kW...
2) Normele Europene de delimitate a emitatoarelor in teritoriu, adica nu e nevoie sa bata asa departe... oricum de la 800 la 200 kW sunt 6 dB deci nu scade mult raza de actiune... scade taria semnalului cu 1 grad... acopera oricum toata tara.

#39
Africanul

Africanul

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,739
  • Înscris: 24.10.2003
(offline)
@Andrei Cioaca: Ti-am urmarit si alte posturi: esti tare! Bravo!

#40
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
Am revenit cu documentatii mai detaliate despre noul emitator de radiodifuziune unde lungi de la BOD, care este digital pe tranzistoare... o tehnnologie numita DDS... (direct digital synthesis), o tehnologie care face anvelopa RF direct digital...

Producatorul este Harris Corporation USA (www.harris.com), renumit pentru emitatoare profesionale de mare putere.

Iata documentatia tehnica cu specificatiile. Atasez pdf-ul (nu l-am comprimat ca nu se comprima cine stie ce).

DX-LW poate da 1000kW dar cel cumparat pt BOD are 200kW.

Daca va uitati in pozele de mai sus facute acolo cu emitatorul nou si comparati cu cele din PDF o sa recunoasteti scula si o sa vedeti  ca ale mele sunt mai bune, mai clare ;) In PDF explica tehnologia de obtinere a modulatiei si ofera schema bloc al emitatorului. Nu este chiar cum am spus eu, adica portiuni din sinusoida ci e ceva mai tare... scrie acolo. Deasemenea sunt 2 poze micute cu modulele ce compun amplificatorul si ADC-ul.

Attached Files



#41
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
Si aici atasez specificatiile emitatoarelor de unde medii din aceeasi serie DX... si anumne DX200 (200kW).

De remarcat ca emitatoarele astea DX au randament exceptional... fata de alea cu lampli unde numai filamentele mancau vreo 5-10kW. Asta consuma vreo 230kW din priza de la 380V fara modulatie si 380kW cu modulatie 100% (asta la full 200kW power).

Deci epoca lampilor a cam apus si la noi... este bine  :D

Attached Files



#42
djl

djl

    Lustră cu ventilator. Oile au votat cuțitul.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 113,109
  • Înscris: 13.06.2004
HUUUUUUUUUUUUUUUUUUAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. Jos tranzistori!!!!
De aia nu se mai prinde. Las' ca stiu eu cat de "buni" sunt tranzistorii. Au scos antenta sovietica cu lampi de pe Casa Presei Libere (Scanteii) care mergea de 40 fara nici o problema si au pus una pe tranzistori; multumita acestei noi antene TVR 1 se prinde "foarte bine" in Bucuresti.

#43
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
---
Las' ca stiu eu cat de "buni" sunt tranzistorii.
---

Nu stii  :P

---
Au scos antenta sovietica cu lampi de pe Casa Presei Libere (Scanteii) care mergea de 40 fara nici o problema si au pus una pe tranzistori; multumita acestei noi antene TVR 1 se prinde "foarte bine" in Bucuresti.
---

ce are "antenta" cu lampile... oare tu stii despre ce vorbesti ?

#44
trahanache

trahanache

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 323
  • Înscris: 30.11.2002
Ca unul ce am mai prins inca lampile, confirm ca nu se compara cu tranzistorii. Facand abstarctie de consumul mare de curent, lampile sunt dispozitive electronice apropiate de cele ideale, din teorie. Tranzistorii, chiar si cei actuali sunt departe...
S-a trecut pe tranzistoare la Bod dintr-un motiv foarte simplu. Lampile erau sovietice, iar rusii au incetat sa le produca, sau au devenit prea scumpe. Ori lampile, mai ales cele de putere se consuma (catodul se epuizeaza) si trebuie schimbate periodic.

#45
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
Schimbarea este obligatorie nu numai din ratiuni ca sunt lampile scumpe... ca sunt intradevar scumpe si se consuma repede, se albastreste catodul... dar exista noi standarde de calitate la care emitatoarele pe lampi pur si simplu nu mai fac fata. Directivele noi din EU / Geneva (ERC REC 70-03) obliga incetarea in timp emitatoarelor vechi pe lampi care nu pot fi acordate niciodata perfect si merg la puteri mari si modulatii reduse ca sa limiteze interferentele & stuff in favoarea unor solutii profesionale si eficiente cu interferente mici. Astfel fostul IGR actualul IGCTI are urmatorul plan de alocare a frecventelor... (se vede aiurea ca e din tabele)

"148.500 – 255.000 RADIODIFUZIUNE
RADIODIFUZIUNE Radiodifuziune (Plan de asignare Geneva 1975/Vor fi introduse sisteme digitale).
Implanturi medicale de foarte mică putere
  ERC REC 70-03
  EN 300 330 RADIODIFUZIUNE Radiodifuziune (Plan de asignare Geneva 1975/ Vor fi introduse sisteme digitale)
Radiodifuziune sonoră AM

Implanturi medicale de foarte mică putere

  ERC REC 70-03
  EN 300 330 NG


255.000 – 283.500 RADIONAVIGATIE AERONAUTICA
RADIODIFUZIUNE
RADIONAVIGATIE AERONAUTICA
RADIODIFUZIUNE
Radiofaruri aeronautice
Radiodifuziune (Plan de asignare Geneva 1975/ Vor fi introduse sisteme digitale)
Implanturi medicale de foarte mică putere
  ERC REC 70-03
  EN 300 330 RADIODIFUZIUNE
RADIONAVIGATIE AERONAUTICA
Radiofaruri aeronautice

Radiodifuziune (Plan de asignare Geneva 1975/ Vor fi introduse sisteme digitale)
Radiodifuziune sonoră AM

Implanturi medicale de foarte mică putere

  ERC REC 70-03
  EN 300 330 G(A) / NG"


Asta pentru unde lungi iar pentru medii deasemenea, remarcati asignarea "Vor fi introduse sisteme digitale". Deci orice emitator nou va fi autorizat atata timp cat e digital, cu modulatie formata digital.

"526.500 –1606.500 RADIODIFUZIUNE
RADIODIFUZIUNE
Radiodifuziune (Plan de asignare Geneva 1975/vor fi introduse sisteme digitale). RADIODIFUZIUNE
Radiodifuziune (Plan de asignare Geneva 1975/ vor fi introduse sisteme digitale).
Radiodifuziune sonoră AM
NG"


Mai exista si alte avantaje la tranzistoarele moderne si anume ca nu se useaza usor... iar in particular emitatoarele Harris sunt concepute in asa fel incat sa poata transmite fara toate etajele (in cazul unei defectiuni neprevazute) fara degradare a transmisiei. Deasemenea modulatia digitala rf asigura compatibilitate cu sistemele viitorului in speta DRM pe unde medii si scurte (digital radio mondiale) sau price alt fel de transmisie digitala, fara sa necesite schimbari majore in emitator... un EU in mai toate tarile lampile sunt de ordinul trecutului, la noi si la rusi mai exista redute. Am informatii de la un inginer ca societatile care se ocupa de relee & stuff (nu stiu daca e radiocomunicatii sa sau ala cu releele si posta) intentioneaza sa cumpere multe emitatoare Harris de 200kw max pentru a inlocui infrastructura mare de unde medii din tara cum ar fi statiile de la Tancabesti, cele din Oltenia (Craiova & stuff) si multe altele pe care nu le stiu acuma.

Eu unul recunosc, nu sunt fan lampi, evident au si alea cateva avantaje clare legate de caracteristica de liniaritate dar la puteri mari si in general la RF nu sunt avantaje serioase... nu se simt, poate in audio profesional unde fidelitatea si dinamica isi spune cuvantul isi vor face veacul in continuare... asta daca nu cumva se trece deja la amplificatoare audio digitale... am si aici ceva informatii cum ca industria cerceteaza si testeaza noi tehnologii de obtinere a anvelopei audio de inalta fidelitate pornind de la impulsuri digitale, cam cum e si la astea radio noi dar pentru audio, cu sample rate foarte mare. Avantajele ar fi enorme... nu va mai conta calitatea componentei pentru fidelitate, deasemenea zgomotul componentei finale nu va mai fi relevant... si poti ajunge la puteri enorme doar punand module in paralel, vor putea da sunet cu fidelitate maxima pornind direct de la sursa digitala, fara pierderi prin conversie analogica :)

Deci viitorul e luminos daca toate planurile ies bine, o sa avem peste cativa ani amplificatoare de boxe digitale... daca nu cumva deja unii le au. Iar astea analogice o sa fie cum erau alea pe lampi prin anii 80... obsolite.

#46
trahanache

trahanache

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 323
  • Înscris: 30.11.2002

Quote

Originally posted by Andrei Cioaca
... dar exista noi standarde de calitate la care emitatoarele pe lampi pur si simplu nu mai fac fata. Directivele noi din EU / Geneva (ERC REC 70-03) obliga incetarea in timp emitatoarelor vechi pe lampi care nu pot fi acordate niciodata perfect si merg la puteri mari si modulatii reduse ca sa limiteze interferentele & stuff in favoarea unor solutii profesionale si eficiente cu interferente mici...


Cum adica nu fac fata? Lampile sunt de 1000 de ori mai bune ca tranzistoarele. Nu sunt nici eu un fan al lor, dar e o realitate pe care o stie oricine a facut vreodata un montaj cu lampi. In domeniul analogic sunt imbatabile. Stabilitate (in functionare si in frecventa), performanta, caracteristici liniare, distorsiuni reduse, intermodulatie redusa, componente anexe putine... Tot tacamul. Te asigur ca emitatoarele cu lampi se pot acorda perfect si sunt stabile la nivel de hertzi, chiar si fara oscilator PLL controlat de quartz.

Problema e ca acum se merge pe tehnologia digitala, unde lampile nu fac fata.

#47
add

add

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,151
  • Înscris: 09.09.2003
+ ca sunt prea scumpe si se uzeaza repede!

#48
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003

Quote

Originally posted by trahanache
Cum adica nu fac fata? Lampile sunt de 1000 de ori mai bune ca tranzistoarele. Nu sunt nici eu un fan al lor, dar e o realitate pe care o stie oricine a facut vreodata un montaj cu lampi. In domeniul analogic sunt imbatabile. Stabilitate (in functionare si in frecventa), performanta, caracteristici liniare, distorsiuni reduse, intermodulatie redusa, componente anexe putine... Tot tacamul.


Sunt cateva dezavantaje la un emitator pe lampi de putere:

-Uzura rapida.

-Componente anexe multe - printre altele convertoarele pt tensiunile de filament, filtre PDA si audio obligatoriu la orice emitator pe lampi, statie de tranformare de mare amperaj si mare tentiune (e o cladire separate)... trebuie sa dea vreo 8000V la peste 200A... pt lampi, mai trebuie si balun-uri serioase ca sa acordeze, lampile au impedanta mare.

-Modulatorul distorsioneaza usor la mai mult de 70-80% modulatie pentru ca se face la punct intermediar iar asta la 200kW inseamma peste 50W in distorsiuni... si astea trebuiesc filtrate, deci filtre de iesire suparate.

-Banda audio ingusta, altfel scoate semnale in afara frecventei alocate, filtrele analogice nu sunt ideale.

-Trebuie acordata constant iesirea in functie de ploaie, la alea digitale se face automat... (auto-tune) vezi imaginea aia cu powermetrul, acolo se uita inginerul din jumate in jumatre de ora si acordeaza iesirea constant sa scoata cat mai putin ca daca acul ala care da REF, ala care sta mai jos (in poza) se urca la mai mult de 10% lampile finale se duc in cateva zile din cauza de reflectata, deci trebuie urmarit constant 24h, personal specializat etc...

-Stabilitatea in frecventa nu e mai buna de 10Hz... pe cand la astea digitale stabilitatea e de ordinul 2-3Hz...

Cam astea ar fi si ratiunile de schimbare. E adevarat si consumul e un factor, costurile de emisie cand tragi 300kW din priza e cam mare... deci ceva care consuma mai putin e mai bun mai ales un EU unde se pune problema power saving...

#49
trahanache

trahanache

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 323
  • Înscris: 30.11.2002
@Mr.. Cioaca

Nu stiu de unde scoti unele lucuru. De exemplu chestia cu modulatia. Din cate stiu eu gradul de modulatie standard la radiofuziune MA e 30%. Nici vorba de 70-80%
Iar banda audio nu tine de tuburi ori tranzistoare ci de standardul MA, care impune canale de 9 kHz.
Cat despre stabilitatea de 2-3 Hz mi se pare ridicola. Poate daca inmultesti cu 10 si cu quartzuri termostatate.

Daca vorbim de distorsiuni, atunci hai sa o facem serios. Niciodata, dar niciodata tranzistoarele nu se vor putea apropia de performantele in distorsiuni ale tuburilor, care lucreaza in clasa A, cel mult B si au o caracteristica deosebit de liniara in zona de lucru.

Oscilatoarele PLL controlate de quartz folosite in tehnica moderna genereaza la iesire semnale de inalta frecventa dreptunghiulare, care se aplica apoi etajelor de preamplificare si amplificare RF in clasa C. Circuitele acordate din sarcina etajelor refac sinusoida. Dar niciodata aceasta nu va fi atat de curata ca la un oscilator cu tuburi care genereaza dircet sinusoida. Sa nu vorbim de finalele cu sute de tranzistoare (in clasa S), in care fiecare genereaza o parte a sinusoidei. Ce distorsiuni o sa aiba o astfel de sinusoida? Tine cont ca circuitele acordate din montajele cu tranzistoare au un factor de calitate de rahat, obtinerea unei adaptari perfecte fiind dificila, datorita impedantelor complexe de intrare/iesire/reactie ale tranzistoarelor. E drept ca unele lucruri s-a mai rezolvat cu MOSFET-urile de putere, dar sunt departe de tuburi.

Problema distorsiunilor se pune si la partea audio a emitatorului. Amplificatorul audio trebuie sa livreze o putere aprecialbila pentru modulatie. Compara distorsiunile unui amplificator audio pe tranzistoare si a unuia pe lampi la 200 kW.

Si acum sa vorbim si de frecvente. Poate ca la 150 kHz poti face amplificatoare de 200 kW cu tranzistoare. Sa vedem cum faci un amplificator de 10-50 kW in UIF, pentru TV.

#50
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
---
Nu stiu de unde scoti unele lucuru.
---

Din experienta, am asistat la reglarea catorva scule de radio broadcast pe lampi in perioada 94-98 si in 95 in armata am participat la sesiuni de reglare si operare radioemitatoare vechi de putere pe lampi cu antene improvizate (de campanie).

---
De exemplu chestia cu modulatia. Din cate stiu eu gradul de modulatie standard la radiofuziune MA e 30%. Nici vorba de 70-80%
Iar banda audio nu tine de tuburi ori tranzistoare ci de standardul MA, care impune canale de 9 kHz.
---

Modulatia de 30% am mai auzt-o pe vremea cand citeam tehnium prin anii 80 dar se pare ca un realitate e un mit... la 30% cand semnalul statiei scade la distanta un radioreceptor comercial cu demodulator ieftin cu o dioda abia il mai demoduleaza... zgomot etc. Trebuie sa existe o proprortie decenta purtatoare/modulatie minim astfel incat sa se poata demodula corect, prea multa modulatie face distorsiuni in dioda de am... prea putina nu mai amorseaza si amplifici cu zgomot cu tot. Purtatoare este biasul iar modulatia face AF-ul... deci iti dai seama ca cana modulatie e prea mica si purtatoarea ramane mare nu se mai demoduleaza corect, raa-ul tine semnalul mic caci se ghideaza dupa purtatoare.

Modulatiile sunt in mod normal in preajma 70% - 90%, standard in radioemisiile moderne, astfel e dat si in tabelele de la IGCTI ca parametri de canal. Eu de ex. am 95% pe statie dar e normal ca nu deranjeaza puterea fiind mica.

Standardul impune 9kHz numai la noi, Europa si cam atat..., in SUA, america Latina si Australia, canalul e de 10kHz si mai e si stereo... AM stereo, un fel de DSB cu purtatoare. Nu stiu daca il vor limita la 9 kHz pe asta de la BOD, cred ca se poate face dar nu merita... banda nu e aglomerata. Da mai stii, noi tindem la norma europeana asa ca cine stie... ar fi naspa... se aude mai bine la 10kHz.

---
Niciodata, dar niciodata tranzistoarele nu se vor putea apropia de performantele in distorsiuni ale tuburilor, care lucreaza in clasa A, cel mult B si au o caracteristica deosebit de liniara in zona de lucru.
---

Nu am negat aportul bun al lampilor la audio, distorsiuni audio... in modulare e altceva, apar inerent distorsiunile...
In rest, tranzistoare clasa A sunt multe pe piata dar cum spuneam, o sa intre si digital pe audio si atunci se termina povestea  ;)

---
Oscilatoarele PLL controlate de quartz folosite in tehnica moderna genereaza la iesire semnale de inalta frecventa dreptunghiulare, care se aplica apoi etajelor de preamplificare si amplificare RF in clasa C. Circuitele acordate din sarcina etajelor refac sinusoida. Dar niciodata aceasta nu va fi atat de curata ca la un oscilator cu tuburi care genereaza dircet sinusoida.
---

Imediat dupa sinteza exista un filtru trece jos... care rezolva dreptunghiurile :) Altfel ai avea zgomot naspa... stiu ce zici, m-am chinuit odata sa reglez o scula gramada. Partea nasoala, cu cat sinteza e mai precisa, cu atat zgomotul e mai mare.

---
Sa nu vorbim de finalele cu sute de tranzistoare (in clasa S), in care fiecare genereaza o parte a sinusoidei. Ce distorsiuni o sa aiba o astfel de sinusoida? Tine cont ca circuitele acordate din montajele cu tranzistoare au un factor de calitate de rahat, obtinerea unei adaptari perfecte fiind dificila, datorita impedantelor complexe de intrare/iesire/reactie ale tranzistoarelor.
---

Deacord cu clasa S... insa profesionistii nu folosesc KT-uri sau MRF-uri ca tranzistoare, au piese la comanda... performante.

Anyway, asta de la BOD nu e in S... cum credeam initial, e de fapt DDS.

---
Sa vedem cum faci un amplificator de 10-50 kW in UIF, pentru TV.
---

Nu stiu cum sunt facute alea dar iti spun cum aflu... mi se pare Telefunken face emitatoare Tv UIF cu tranzistoare pana la 20kW... nu stiu daca mai mult, ma interesez. M-ai facut curios.

#51
djl

djl

    Lustră cu ventilator. Oile au votat cuțitul.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 113,109
  • Înscris: 13.06.2004
Nu va plangeti de consum, ca Bodu' din cate stiu are generatoarele sale proprii.
Si rusii mai fabrica (inca) lampi:
www.russiantubes.com
www.tubes.ru

@Andrei Cioaca: ca sa retransmiti semnalul de televziune nu ai nevoie de un amplificator? Iar vecehea antena de pe Casa Presei Libere (Scanteii) folosea lampi.
Pana la urma am prins Bodul pe un "Domotec" care avea si UL. Totul s-a petyrecut insa in Jud. Dambovita, nu in Bucuresti. Am reusit sa prind si Oslo
pe chinezaria aia!!!

#52
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
---
Nu va plangeti de consum, ca Bodu' din cate stiu are generatoarele sale proprii.
---

Nu asta e problema... cine plateste ? Stii ca radioul national nu prea mai are bani si nu-si mai permite orice...

---
@Andrei Cioaca: ca sa retransmiti semnalul de televziune nu ai nevoie de un amplificator?
---

Ai nevoie de un emitator Tv... nu de "amplificator"... aia e la cablu la altele...
Emitatorul presupune tot ce e nevoie inclusiv balun-ul de acord de dupa final, e un intreg.

---
Iar vecehea antena de pe Casa Presei Libere (Scanteii) folosea lampi.
---

Emitatorul de pe Scanteii era vechi si a fost casat... facea la interferente de zici ca nu e adevarat. In zona mea numai radiourile serioase mai prindeau ceva, in rest bazieli pe toata banda... avea si frecventa aiurea pe radio vest... iti dai seama de cei care stau in Pajura ce prindeau. Bine, pe vremea lui ceasca nu era problema ca era in 66-73 si acolo nu baga urat. Imi aduc aminte si acuma cand treceam cu masina pe acolo sa merg spre Ploiesti si ascultam Contact pe 96.1, prin 95'... 100m inainte si dupa Casa Scanteii nu mai auzeam nici un post de radio, doar baziieli... si radioul era Panasonic cu sinteza, o bijuterie de scula pentru vremea aia...

Insa pe Tv se prindea prost... din cauza puterii mari niciodata nu intra fara dublaje, se reflectatde toate blocurile de langa mine si cu nici o antena nu intra bine.

Astea noi care sunt pe uif intra parfum, cu antena de camera le vad oglinda pe amandoua...

---
Pana la urma am prins Bodul pe un "Domotec" care avea si UL. Totul s-a petyrecut insa in Jud. Dambovita, nu in Bucuresti. Am reusit sa prind si Oslo
pe chinezaria aia!!!
---

153kHz intra in Bucuresti cu aproape 100microVolti pe un FT1000MP... deci se aude perfect in Bucuresti... ca sa confirm am pus la treaba si Trident-ul stereo, scula mea din anii 70-80... si il prinde si ala un S6 dupa ureche... deci probabil chinezaria aia avea atenuare in loc de amplificare la receptie  ;)

In rest despre Oslo... eu am informatie ca singura transmisie pe unde lungi de la Oslo sau din zona se face in 153kHz care coincide la noi cu frecventa BOD... mi se pare foarte ciudat sa o receptionezi mai ales ca este low power... mai putin decat al nostru... adica numai 100kW... cum e civilizat... si pe aceeasi frecventa mai exista ceva mai puternic la nemti pe care-l stiu de cand am fost pe acolo...

Uite, ai si datele antenelor la unele statii:

"
153  ALG Alger Chaîne 1/Radio Alger Int'l, BĂ©char 2000
Chaîne 1: 0200-0100 in Arabic; Radio Alger Int'l: 0100-0200 in Arabic 02W18 31N38
D Deutschlandfunk, Donebach 500* 24h news and political programmes (*: 500 kW: 0400-1900, 250 kW: 1900-0400); antenna height: 363 m; beam: 90-130° 09E11 49N34
NOR NRK 1/NRK 2/NRK Finnmark, Ingøy 100 24h; Regional px from NRK Finnmark: Mon-Fri 0503-0530, 0540-0600, 0603-0630, 0640-0650, 0654-0700, 0705-0718, 0725-
0730, 0737-0800, 0803-0805, 0903-0905, 1103-1106, 1203-1205, 1303-1305, 1403-1405, 1503-1530, 1533-1600, 1603-1630,
1703-1705, Sat. 0705-0707, 0803-0805, 0903-0905, 1003-1008, 1103-1108; "Nordafør" (shared prgr with NRK Finnmark, Troms
and Nordland - //153, 657, 1485 kHz) : Mon-Fri 1003-1100, 1106-1130; National Programme 1: Mon-Fri 0000-0503, 0530-0540,
0600-0603, 0630-0640, 0650-0654, 0700-0705, 0718-0725, 0730-0737, 0800-0803, 0805-0903, 0905-1003, 1100-1103, 1130-
1203, 1205-1303, 1305-1350, 1400-1403, 1405-1503, 1530-1533, 1600-1603, 1700-1703, 1825-1900, 1951-2105, 2115-2400, Sat.
0000-0630, 0700-0705, 0707-0803, 0805-0903, 0905-1003, 1230-1350, 1700-2105, 2115-2400, Sun 0000-0703, 0800-1002, 1100-
1203, 1300-1350, 1400-1530, 1600-1903, 2000-2105, 2115-2400; National Programme 2: Mon-Fri 1630-1650, 1705-1800, Sat
0630-0700, 1003-1103, 1110-1230, 1400-1700, Sun 0703-0800, 1002-1100, 1203-1300, 1530-1600, 1903-2000; Special weather
forecast: Mon-Fri 1350-1400, 1650-1700, 2105-2115; Sat 1103-1110, 1350-1400, 2105-2115; Sun 1350-1400, 2105-2115
ROU Romania Actualitata, Brasov Bod 1200 24h 25E36 45N43
RUS Radio Yunost, Taldom 300* 0300-2200 (*: 300 kW day, 150 kW night) music and other programmes for the younger generation 37E34 56N43"

Cam asta ar fi...

Vedeti ca documentatia nu e actualizata, e de anul trecut cand avea vreo 1200kw Bod-ul...

#53
djl

djl

    Lustră cu ventilator. Oile au votat cuțitul.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 113,109
  • Înscris: 13.06.2004
Am prins si Bodul si Oslo.

#54
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 123,373
  • Înscris: 07.02.2003
Nu stiu cum ai facut sa-i prinzi pe amandoi ca sunt pe aceeasi frecventa si ala de la Oslo are putere redusa... o fi fost al nostru in revizie.

Mie mi s-a intamplat odata acu 10 ani sa prind in unde medii postul Radiovacanta de la Mamaia din Bucuresti pe 1458kHz dar era in revizie emitatorul de la Craiova au de unde o fi si a lasat loc, altfel nu se putea prinde, il acoperera.

Sau cred ca ai patit alt fenomen plauzibil avand in vedere scula cu care ai ascultat, transpunerea poasturilor din unde scurte in celalalte game, medii, lungi datorita semnalelor puternice si a simplei schimbari de frecventa in radiourile comerciale. De obicei Deutsche Welle si BBC se interfereaza cel mai bine ca sunt puternice.

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate