jurnalul unui student la medicina

Hai ca iar nu ma pot abtine si simt nevoia sa ma bag...
[...]
Ehhh si totusi m-am razgandit. Nu merita efortul...   In viata e bine ca fiecare sa invete din propriile greseli
Il felicit pe Bogdan pentru rabdare si sinceritate

Edited by Ivanna, 24 July 2009 - 11:58.

Diana, nu te cunosc, nu stiu din ce aluat esti facuta, dar prin prisma modului de gandire iti spun ca gresesti.
Eu m-am inscris la o facultate "recomandata" insistent de parinti si apoi in ultimul an mi-am facut curaj si am dat admiterea la medicina, asa ca niciodata nu e prea tarziu. Chiar daca acum ai renuntat ai ocazia in anii urmatori sa te inscrii din nou, ai puterea de a-ti influenta viata.
Daca alegi sa mergi pe drumul asta nu va fi usor, sistemul nu iti este prieten, piedici vor fi la tot pasul, nu iti garanteaza nimeni nimic, dar e frumos.

Sunt in anu IV la medicina si imi place la nebunie, nu regret nici o secunda ca am ales aceasta facultate, fiind de altfel visul meu sa fac medicina. Cu toate astea gandul de a renunta imi trece prin cap de cel putin 5 ori pe an, in special in sesiune.
Am vazut ca multa lume cerea motive pentru care sa dai la medicina sau pentru care sa nu dai. Dupa parerea mea, singurul motiv pentru care sa dai la medicina e din pasiune, sa-ti doresti asta mult si sa fi in stare sa treci si sa inghiti multe. Bine sa zicem ca mai poti sa dai daca esti indiferent in legatura cu facultatea pe care o s-o faci iar parinti sunt ""in sistem si ai garantat un cabinet la sfarsit. De ce sa nu dai, sa nu dai daca ti-ar place medicina, dar ti-ar place la fel de mult si geografia, sa nu dai ca vrea mamica si taticu (nu ei isi vor pierde noptile in sala de lectura si nici nu vor sta la capul cadavrelor), sa nu dai daca vrei salariu mare si asta cat mai repede (cred ca informatica e mai indicata, daca tot o faci pt bani ce conteaza ce inveti).
Acum sa zicem ca ai dat, la ce sa te astepti...am uitat sa precizez, ce spun eu aici e valabil in cazul in care vrei sa faci facultatea asta prin forte proprii, dupa cum stim traim in Romania, orice se poate face si prin alte metode. Deci, ce urmeaza, urmeaza 2 ani nu extrem de grei dar dupa parerea mea oribili, asta din cauza materiilor, majoritatate nu prea au treaba cu medicina, dar sunt baza la ceea ce urmeaza, desi se uita aproape tot. Sunt utile dar poti sa supravietuiesti destul de bine si daca nu le mananci pe paine. Din anu 3 urmeaza distractia, e cel mai greu an, (cel putin in centrul univ. unde sunt eu studenta) dar cel mai frumos de pana acum. Primele contacte cu spitalele, primele materii de clinica. Iar la noi si pragul, in rest se poate trece cu 50 din 60 credite.
Sper ca in mare am fost cat de cat de folos. Raspund la orice intrebare de preferinta prin PM.

PS. Nu sunt de acord cu dianasexxy, da, e greu sa reusesti fara pile dar se poate, e vorba despre ceea ce ziceam mai sus, sa iti doresti suficient de mult, pana la urma tot iti iese. Sexul e irelevant. Dar e bine ca a renuntat, cu atitudinea asta (nu zic ca e gresita, doar nu "compatibila cu viata" de medicinist) nu ar fi rezistat oricum.

Eu sunt studenta la medicina anul II si daca se punea vreodata problema pilelor,preferam sa raman acasa la sapa.Eu am reusit La Medicina Militara fara nici un fel de problema.Problema mare am gasit-o in semestrul doi din anul intai la Biochimie,unde nu reuseam sa inteleg mai nimic.Eram atat de disperata, incat imi aduc aminte si acum despre METABOLISMUL INTERMEDIAR AL GLiCOGENULUI,unde oricata bunavointa si efort am depus nu am reusit sa inteleg mai nimic.Norocul meu a fost cu tata care este farmacist ( a terminat la Cluj cu nota 10) si care, dupa ce a studiat pagina plina cu formule, mi-a explicat-o pe inteles astfel ca la examen am avut ghinionul sa-mi cada taman asta.Am luat o nota foarte onorabila.A doua problema este in anul doi,fiziologia din semestrul intai unde nu inteleg unele lucruri.Numai ca aici nu mai pot apela la tata deoarece el nu a facut asta in facultate..Abia astept sa trec cumva de acesti doi ani pe care si tu ii mentionezi ca ani grei sa trecem la ceva mai practic.Sa nu ma luati peste picior ca atunci am apelat la tata, pentruca dupa parerea mea a fost un gest rusinos din partea mea,dar intotdeauna am stiut ca tata la biochimie,era toba de formule si de carte .In momentele acelea as fi apelat la oricine m-ar fi putut ajuta sa inteleg ceea ce invat.La mita si la pile nu m-am gandit niciodata.M-am dus la medicina deoarece cea mai mare parte a vietii am petrecut-o la spital unde parintii mei lucreaza la  farmacie.Nu mi-a fost impus de catre nimeni sa urmez asta ,numai ca spre deosebire de altii eu nu prea cunoscusem o alta viata decat cea de spital.Mie imi place aceasta viata deoarece ofera extrem de multe satisfactii.Nu m-am gandit niciodata la mita si alte alea, ci doar la cum poti ajuta un semen in a se face bine.

Edited by Lucian_M, 03 October 2011 - 18:31.

cum naiba sa nu intelegi fiziologia? ce anume nu intelegi? ( ma rog, poate nu-mi amintesc eu acum cum era exact....) sa stii ca fiziologia o sa iti trebuiasca in anul 3, in 4, in 5, in 6...cam in orice stagiu deci sper sa nu te fi dezamagit da' ia o carte straina si citeste de acolo, e imposibil sa nu intelegi.
biochimia pentru mine a fost aproape sf, problema e ca aia sunt nebuni si in loc sa puna accentul pe ce intereseaza te freaca la cap cu toate rahaturile..oricum, sunt parti din biochimie la care ma intorc si acum la carte, naiba le mai stie pe de rost
nu mi se pare nimic rusinos sau "neonorabil" ca ai apelat la cineva sa te ajute, ce e asa umilitor in asta? si de ce zici ca ai avut la examen "ghinionul" sa-ti cada fix ce iti explicase tatal tau si intelesesei? asta e ditai norocu', nu ghinion....ghinion era sa iti pice ceva ce habar nu aveai, nu?

 Bogdan R, on 24th July 2009, 09:31, said:

buna,
Medicina este si visul meu, si as vrea sa aflu mai multe despre acest subiect. Acum sunt anul 2 la asistenti medicali si pot spune ca stiu cam "cu ce se mananca" medicina, dar vreau sa stiu si detalii...

 city_girl, on 5th May 2007, 14:11, said:

si eu sunt de aceeasi parere! mai ales ca peste 2 ani am de gand sa dau si eu la medicina. asa ca, mi-ar fi de mare folos cateva informatii, vazute din perspectiva cuiva care studiaza medicina.
problema mea ar fi..unde anume sa dau la medicina? astept sugestii

Pai se pune si problema de unde esti. Vrei sa fii cat mai aproape de casa? Vrei intr-un centru universitar unde se invata carte? Fii mai precis/a.

cika:
Doi stagiari se vad intamplator pe strada.
Ce e cu tine ? Nu te-ai dus unde te-au repartizat?
Ba da, dar mi-am dat demisia. Parintii mei nu puteau sa ma mai tina.


cam asta ar fii stagiatura in Romania.

Salutare! Exista cineva pe aici care a intrat la medicina fara sa ia ore suplimentare de chimie si/sau biologie? Nu ma refer strict la un centru anume. M-as bucura sa aflu daca a reusit cineva aceasta sa zic asa "performanta"! Multumesc anticipat!

Am un coleg care a reusit asta, dar din a doua incercare. Dar am si niste prieteni care au luat ore si tot nu au intrat. Poti sa intri si fara meditatii, dar e mai usor sa intelegi totul si sa inveti daca ai pe cineva priceput sa iti explice si sa iti faca o sinteza la materie.

De exemplu, eu am gasit doar vreo 70% din materia pt admitere in manual, restul am invatat de la o profesoara.

Buna tuturor !

Dupa cum ma 'recomanda' numele de utilizator , ma numesc Eduard.
Cum am ajuns sa citesc aceasta tema ?  din curiozitate.
Sunt elev in clasa a XII -a . Mate- info.. .
Vreau, chiar vreau Medicina.
Insa, citind ce scrie pe aici , sunt oarecum descurajat.

Fara ofensa , DE CE ne spuneti ca nu e alegerea buna , DE CE nu ne ajutati sa intelegem niste lucruri. Daca voi nu ne recomandati noua, daca vorbiti atat de rau despre aceasta faculltate  de ce nu ati renuntat ?

Eu sunt genul de persoana care munceste foarte mult pentru un 'target'.Nu am bani , nu am pile , nu sunt de principiu sa trec prin viata cu asa numitul BPR ( Bani Pile Relatii) . Parintii mei sun simpli functionari , nivel mediu.

Problema apare in momentul in care imi pun urmatoarea intrebare ? Cum e acolo ? Chiar vrei asta ?

Doresc , Rog explicati-mi , 'cu ce se mananca'.

Invat la biologie din septembrie, ce-i drept cu meditatii.Nu vreau sa privit altfel aici , nu invata nimeni pentru mine , profesoara doar face mai facila intelegerea unor chestiuni.

Sunt un om ambitios , perseverent , muncitor , insa foarte influentabil.

Doresc sa ajung medic, pentru a ajuta oameni , pentru statut social..nu ma gandesc strict financiar..e foarte mult de munca.

Spuneti-mi va rog , ce ar trebui sa invat din timp la chimie ? Ideea e ca nu stiu Nimic la chimie. Voi sustine admiterea la centrul din TG Mures, aparent nici o problema ,dar in primul an la biochimie ce fac ?

Nu am fost foarte concis..sunt multe intrebari in capul meu..as vrea sa mi se explice mai in detaliu , viata de student la Medicina.
Sper ca nu am suparat pe nimeni.

Toate Bune!

 beduardpaul, on 05 martie 2013 - 21:04, said:

Pe lumea asta gasesti pareri din toate taberele. Asa e si democratic. Tu insa vezi-ti de drumul tau.

 beduardpaul, on 05 martie 2013 - 21:04, said:

Adica nu stii daca vrei medic ? Prima data raspunde-ti la asta. Ar trebui sa stii ce inseamna profesia, macar principial din viata de zi cu zi. Lasa cancanurile despre cum e acolo, cum sunt profesorii ori examenele ! Sunt ca la orice scoala. Scopul tau e sa inveti si sa demonstezi ca meriti.

 beduardpaul, on 05 martie 2013 - 21:04, said:

Stii ca ai cel putin 10 ani (6 facultate + 3~4~5~6 rezidentiat) in care trebuie sa te sustina cineva financiar (desi rezidentiatul e o forma remunerata nu inseamna mare lucru). Adica la acel statut ajungi mai tarziu. Dar trebuie sa-ti asumi acest parcus.

 beduardpaul, on 05 martie 2013 - 21:04, said:

Ai studiat bibliografia recomandata de facultate ? http://www.umftgm.ro...itere-2013.html
Sunt acele culegeri cu teste, suna la facultate si vezi cum poti intra in posesia lor.

Edited by neagu_laurentiu, 06 March 2013 - 07:45.

Quote

Cartile le am,chiar si in plus,caci am invatat initial pentru Iasi ( Niculescu , Hutanu , Ardelean..etc).
Nu la asta m-am referit. Examenul se sutine la alegere. Eu voi da la biologie.
Ideea e ca vreau sa fiu cu un pas in fata..cu chimia...sa invat chestiile de baza, pentru a ma descurca  la biochimie. Din cate am inteles, e foarte grea aceasta 'materie'.

Sunt constient de acei 10 ani,minim..
Si da , vreau...numai sa nu ma pierd pe drum .

Iti multumesc pentru incurajare.

Nu trebuie sa iti raspunda altcineva la intrebarile tale .

Eu ca de ex, am vrut sa dau la Carol Davila acum 2 ani. Au fost alte probleme si n-am mai dat dar am trecut prin multe si am dat de ceva care chiar imi place sa fac , si as face-o toata viata din pasiune . Dar daca imbini pasiunea cu munca, oricine poate acea succes.

Na, daca nu esti sigur de medicina . Du-te in cel mai apropiat spital si viziteaza-l . Daca erai din bucuresti , te sfatuiam sa te duci la Fundeni ...dar la cat de indecis esti , probabil ca nu iti mai trebuia medicina niciodata

Edited by bengabenga, 09 March 2013 - 23:18.

Imi cer scuze de aceasta perioada de inactivitate.

NU , nu sunt indecis...ma simt mai hotarat ca niciodata ; POT , VREAU , TREBUIE SA REUSESC !

Zilele acestea am terminat materia pentru admitere a 3-a oara.
Urmeaza de acum etapa de "definitivare" ( detalii , etc).
Obiectivul meu este sa intru cu 10.00 . Sunt sigur ca voi reusi !

Revin insa cu o rugaminte la actualii studenti la facultatea de medicina :
Imi poate spune cineva va rog ce ar trebui sa invat la Chimie ? nu sustin admitere la chimie..dar imi va trebui in primii ani,iar eu nu stiu absolut nimic.

Multumesc anticipat!

Uite aici informatii http://sanatatealfa....h.jEpJMebb.dpbs

 anria, on 30 august 2015 - 18:41, said:

Ai ajuns 2 ani prea tarziu