Motoare magnetice
Last Updated: Oct 11 2018 05:58, Started by
ender_w
, Apr 16 2007 14:13
·
0
#1603
Posted 20 November 2017 - 13:59
Un material feromagnetic se magnetizeaza aplicand un camp magnetic puternic.
Magnetizarea se face cu consum de energie. O abordare mai matematizata a fenomenului, ne pune in situatia de a distinge intre doua campuri magnetice, H(intensitatea campului magnetic) si B(inductia campului magnetic). Ele sunt unul si acelasi lucru in materialele obisnuite. Difera printr-un coeficient, permeabilitate magnetica se numeste. Insa in anumite materiale, exista o dependenta neliniara intre acestea. Astfel: 1. Desi, matematic dependenta e tot liniara, permeabilitata e complexa, in sensul ca inductia magnetica e defazata fata de intensitatea campului magnetic. E vizibila la frecvente mari. Din pdv energetic semnificatia purtata e ca exista pierderi in materialul magnetic data de reorientarea dipolilor magnetici, orientare care se face cu oarece intarziere. Fenomenul exista in orice material, inclusiv in aer, dar teoretic la frecvente foarte inalte, unde nu prea se mai aplica magnetostatica, fenomenul fiind mascat de alte fenomene. Vidul e scutit de chestia asta. 2. Permeabilitatea depinde de campul magnetic aplicat materialului. La campuri magnetic intense, permeabilitatea se duce spre cea a vidului. Nu prea se observa in materialele diamagnetice, paramegnetice, trebuie un camp magnetic foarte intens, impractic de obtinut. Dar teoreti cel putin, semnificatia e ca toti dipolii din material s-au orientat deja si crescand intensitatea campuli magnetic in cuntinuare, efectul asupra campului magnetic indus nu va mai fi crescut(sau scazut) in continuare. Este un fenomen de saturatie, este vizibil doar in materialele feromagnetice, dar si celelalte materiale prezinta fenomenul, dar la intensitati mult mai mari, impractic de mari. 3. In materialele feromagnetice, raportul dintre B si H, nu mai este o marime de stare ci o marime de proces, e dependenta de modul in care s-a ajuns la aceasta stare. Mai exact, caracteristica B(H) prezinta histerezis. E o familie intreaga de curbe B(H), in general se reprezinta curba care duce la saturatie. Saturatia e caracteristica acestor materiale deoarece ele au permeabilitate magnetica mare, se ajunge rapid la inductii magnetice mari. Intre-un proces ciclic cu magneti, aria ciclului de histerezis are semnificatia pierderilor energetice in procesul de reorientare a domeniilor magnetice. Prcesul de magnetizare inseamna ducerea materialului inspre zona de saturatie, curba de readucere urmand un drum diferit. Ca efect, la H=0(camp magnetic "exterior", vei avea B diferit de 0. Se zice ca B=miu(H+M), unde M e magnetizarea, egala cu intensitatea campului magnetic preexistent in material, adica existent cand H=0. M este tot o marime de proces, existand acel Ms, magnetizarea la saturatie, care se atinge in momentul in care toti dipolii magnetici sunt orientati. In principiu, magnetizarea e o marime de proces, dar in mod practic, histerezisul e cvaziinexistent pentru plaje mici de variatie a lui H, ceea ce face ca M sa fie interpretat ca o constanta, ca o marime de stare in cadrul comportamentului magnetului la campuri magnetice exterioare mici. In felul asta in starea de magnetizare poate fi memorat procesul anterior de magnetizare. Scrierea in memorie se realizeaza prin aducerea materialului la saturatie in sensul dorit. Despre energie. In materialele feromagnetice poate fi stocata o energie de magnetizare. Ea e data de neparalelismul dintre H si B si este practic dependenta doar de M. H este intotdeauna camp irotational, conservativ, nu poate stoca energie de unul singur asa. Energia e stocata de cuplajul dintre cele 2 campuri, ca expresie a existentei acelor domenii de magnetizare, specifice feromagnetismului, specifice fenomenului de histerezis. Energia nu poate depasi cantitatea de energie pierduta prin caldura intr-un ciclu de histerezis complet. Acea energie e mica, mica de tot, nici vorba sa poti actiona motoare cu ea. Motoarele se actioneaza de campuri magnetice rotationale, produse de curenti electrici variabili prin bobinaje. Campul magnetic generat de un magnet(in afara acestuia) e irotational (deoarece e paralel cu H, un camp care e si el irotational). B poate avea rot(B ) diferit de 0, B fiind inductia magnetica, care poate proveni dintr-un curent electric, o miscare a purtatorilor de sarcina. E drept ca exista energie, rot( B )diferit de 0 in interiorul unui magnet, dar aceasta e foarte mica. Poate de aici se creeaza confuzia cu privire la energia pe care o poate debita un motor electromagnetic cu magneti permanenti. Energia aia e data de energia electrica pompata prin intermediul curentului magnetic care produce camp magnetic invartitor (rot( B )diferit de 0) cuplata cu campul magnetic al magnetului permanent. E un cuplaj magnetic acolo care genereaza lucrul ala mecanic. El nu provine din energia de magnetizare. Aia e foarte mica, faorte foarte, foarte mica si exista doar la nivel teoretic. Practic ea nu exista intr-un motor, Consumarea acelei energii(infime) ar avea ca rezulta demagnetizarea magnetilor permanenti. Ea se elibereaza in procesul de demagnetizare. Pentru cei care cauta configuratii de magneti permanenti care sa genereze energie, va recomand cu caldura sa intelegeti ce inseamna acel rot( B ). E o variatie spatiala a unui camp. Dar cum spatiul are 3 directii, si variatia asta spatiala e complicata. De aia ai rot( B ), div( B ), ele sunt pentru a descrie cantitativ si calitativ campul respectiv, fara a face apel la constructii tehnice imbarligate care sa fenteze cumva legile fizicii. In acea ecuatie din magnetostatica rot( B )=0 se afla codificata imposibilitatea ca o configuratie de magneti permanenti sa poata produce energie. Si reguleaza matematic aspectul liniilor de camp, le obliga sa respecte o anume geometrie pe care o respecta in realitate. Matematica trebuie sa fie similara cu realitatea. Campul vectorial e matematic, campul magnetic e in realitate. Ecuatiile lui Maxwell respecta realitatea. Sunt enuntate sub forma unor egalitati dintre diverse derivate spatiale cu derivatele temporare ale celuilalt camp. Regulile dansului intre electricitate si magnetism sunt exprimate elegant prin ecuatiile alea, cu operatorii aia ciudati(derivatele spatiale in diverse configuratii) si vitezele de variatie(derivatele temporare) Sunt 2 operatori acolo. Rot(?) si Div(?), aia poarta semnificatia variatiilor in spatiu. Trebuie intelese alea pentru a intelege simplitatea si frumusetea legilor lui Maxwell, dar si imposibilitatea realizari motoarelor magnetice. Eu cred ca decat sa pierzi ani buni din viata, eventual cu tot felul de incercari de realizare practica(timp, bani, efort mental si emotional pe forum) , e mai simplu sa inveti semnificatia acelor operatori si ce anume spun legile lui Maxwell. Pentru careva care nu a facut astfel de matematica prin scoli, e greu. Pentru un inginer e inadmisibil sa nu inteleaga acele formule. Tre sa stii ce-i ala un camp vectorial (matematic) -> se face printr-a 9a cred. Produs scalar Produs Vectorial. Derivata(macar la nivel de principiu) Ai apoi pierdut un pic de vreme cu ce inseamna Gradient, Divergenta, Rotor(curl in engleza), astea-s notiuni ce se fac pe la facultate. Dar nu sunt grele de priceput ca principiu. Sunt niste operatori de bun simt. Edited by maccip, 20 November 2017 - 14:00. |
#1604
Posted 20 November 2017 - 16:59
N-am priceput nimic si nu intentionez sa recitesc toata chestiunea aia. Daca vrei sa faci un desen. Poate asa se intelege mai bine. Altfel din punctul meu de vedere in momentul cand ma apropii de fizica de nivelul asta incepe sa ma intereseze putin spre deloc, si prefer sa raman la fizica maxim de clasa a 8-a.
Intr-o zi cu siguranta voi incerca si chestia asta dincolo de explicatii alambicate si fizica de facultate. Si prefer sa incerc obtinerea de energie cat mai ieftin si simplu. Asta ma pasioneaza pe mine in principiu , sa gasesc solutii cat mai simple si usoare de pus in practica. |
#1605
Posted 20 November 2017 - 17:02
Cu cat e mai simpla solutia de a face ceva iesit din comun de performant sau care sa dea fizica peste cap, cu atat mai inteligent trebuie sa fie individul care gaseste solutia.
Deci unul care intelege mai greu spre deloc ce exista, nu are aripi sa zboare mai departe... Si prin aripi nu ma refer la scanduri cu panza cu care sa-ti rupi gatul, ci la o racheta cu care sa ajungi pe Marte in cateva zile de la decolare. Ca sa nu zic ore, ca deja WARP e altceva. Edited by loock, 20 November 2017 - 17:09. |
#1606
Posted 20 November 2017 - 17:16
Ma rog asta e parerea ta, nu vad de ce sunt critici cu privire in legatura cu ce imi ocup eu timpul. Asta o sa fac eu in principiu in particular pentru ca pe aici vad ca nu prea se ia in seama.
|
#1607
Posted 21 November 2017 - 12:23
Vad ca nimeni nu mai discuta pe aici, oricum am lasat-o balta. In alta ordine de idei da e posibil sa ai energie free, daca cineva ar vrea sa se preocupe in legatura cu urmatoarea chestie
https://en.wikipedia...l_.28.3C2_nm.29 Deci sunt materiale care probabil pot separa si electronii de atomi caz in care asa cum am mai propus pe aici , tot ce ai nevoie e un lichid caruia ii scoti electronii si ai rezolvat cu criza energetica. |
#1608
Posted 22 November 2017 - 16:46
Aha,deci soluția crizei energetice e o strecurătoare cu gauri foarte mici prin care sa cerni electronii intr o galeata.
Tare asta. Dar pe electroni i a întrebat cineva daca vor sa plece de langa nucleu ? |
#1609
Posted 22 November 2017 - 20:59
Sa presupunem ca nu e o simpla sita sau ceva. Hai sa presupunem intai ca avem si o gravitatie care trage moleculele unui lichid prin sita, unde le striveste si de acolo rupe legaturile. Sa presupunem ca acele mici canale sunt de fapt formate din particule de asa natura alese si pozitionate incat atrag electronii si resping protonii astfel rup legaturile. Sa mai amintim ca exista si o presiune hidrostatica , la fel cum la tine pe timpul zilei cand stai in picioare te turtesti iar seara cand te pui in pat te lungesti. Ideea e ca electronii aia sa nu se respinga cu fundul vasului adica cu sita ca altfel lichidul nu va trece prin sita.
Sa ne amintim ca spre exemplu in acceleratoarele de particule e necesar un bar presiune echivalenta a campului magnetic pentru ca sa forteze particulele sa se apropie. Ce zici putem obtine presiunea asta din gravitatie si presiunea hidrostatica? |
#1610
Posted 22 November 2017 - 21:42
karax, on 22 noiembrie 2017 - 20:59, said:
Sa ne amintim ca spre exemplu in acceleratoarele de particule e necesar un bar presiune echivalenta a campului magnetic pentru ca sa forteze particulele sa se apropie. Poate in acceleratorul asta : [ http://www.mangalianews.ro/wp-content/uploads/2015/09/acceleratorul-de-particule-vaslui.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1611
Posted 22 November 2017 - 22:10
@karax
Bre,nu e treaba mea câți ani ai sau ce pregătire ai. Totuși,dacă ai ani putini ai avea o scuză. Matale ai învățat pe la școală despre cum sunt forțele prin universul asta ? Dacă nu,nu e problemă. Dar,sa crezi că gravitația și ce ai mai zis pe acolo, sa învingă forțele nucleare ? |
#1612
Posted 23 November 2017 - 13:58
Pai atunci spune tu la distante se aplica forta nucleara tare si weak force si cat sunt de tari unele fata de altele ?
Ia sa ne uitam aici http://hyperphysics....ces/funfor.html Dupa cum se vede strong force si weak force nici nu ajung la electron in timp ce gravitatia si electromagnetismul au raza infinita. Okay se pune problema ca electromagnetismul e mai tare decat gravitatia insa eu vorbesc de a combate electromagnetismul cu electromagnetism. Dupa cum se vede acolo electromagnetismul e cel care atrage electronii si protonii si tot protoni vom folosi sa scoatem electronii de pe orbita. Electromagnetismul va fi responsabil de faptul ca acei electroni vor fi "condusi" pe un canal pana la capat unde va exista un particle trap. Asta se va face prin faptul ca de la atom la atom atractia electromagnetica a protonilor va creste si va trage electronul din aproape in aproape. Multumit de raspuns? Tot prin metoda asta ai putea creste viteza electronului fara sa aduci un conductor in stare de racire extrema. |
|
#1613
Posted 23 November 2017 - 19:06
karax, on 19 noiembrie 2017 - 18:48, said:
Stim cu totii ce sunt alea motoarele magnetice si cum promit unii ca am avea free energy https://www.youtube....tor free energy Stim insa eplicatia de ce astfel de motoare nu sunt rentabile: https://en.wikipedia...Magnetic_domain Mai pe scurt demagnetizare. Insa as vrea sa intreb daca s-ar putea realiza asa ceva : sa zicem niste magneti de asa natura construiti (poate cu imprimante 3d) incat sa masori demagnetizarea si la un anumit moment sa ii aranjezi in asa fel incat domeniile sa fie impinse in sensul opus celui de demagnetizare initial. Astfel ai avea un magnet care ramane magnet cat mai mult timp. Asta cu conditia sa stii sensul si magnitudinea demagnetizarii incat sa reusesti sa ii asezi invers. Iar referitor la dispozitivul imaginat de tine , ca sa demagnetizezi ai nevoie de energie iar cand magnetizarea revine la situatia initiala recuperezi energia pierduta , dar unde ai obtinut un plus de energie ? Un desen explicativ al motorului imaginat de tine , nu strica Edited by scanteitudorel, 23 November 2017 - 19:09. |
#1615
Posted 23 November 2017 - 19:47
maccip, on 23 noiembrie 2017 - 19:07, said:
Energia karax. Am terminat experimentele la motorul conceput de mine si prezentat mai sus . Nu poate functiona asa , ceva deoarece trecerea de la energia mica la energia mare prin intermediul unei zone unde avem un camp liniar izotrop si omogen nu isi are sens, deoarece materialul feromagnetic sau un magnet permanent va fi atras / respins in / din zona, cu intensitatea liniilor maxima , ( energie maxima ). Ce energie se obtine la atractie aceiasi energie este consumata la retinere sau invers si astfel apare un echilibru perfect intre energii. Aceste lucruri le cunosteam , dar am vrut sa vad cum apare acest echilibru in montajul meu. |
#1616
Posted 23 November 2017 - 23:36
Salutare!
Deci pana la urma te-ai lamurit. Acum ca sa te induc in eroare, vreau sa-ti arat un tip de motor mai ciudat prin modul lui de functionare. Adica, un motor cu un "bobinaj" prin care curentul ramane constant. Si totusi acest "bobinaj nu poate fi illocuit cu un magnet permanent. Te las sa te gandesti de ce. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wvsh--lTNko?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Sper sa nu-ti dea idei sa continui cu magnetii aia. |
#1617
Posted 24 November 2017 - 08:27
scanteitudorel, on 23 noiembrie 2017 - 19:06, said:
Nu demagnetizarea este o problema . Motoarele prezentate nu au o miscare perpetua , deoarece nu primesc o anumita cantitate de energie din sistem . Practic ele transforma o forma de miscare in alta forma de miscare . Daca prin aceasta transformare ar rezulta un plus de lucru mecanic ,( energie ) , atunci alta ar fi problema , dar nu . Totul se echilibreaza . Iar referitor la dispozitivul imaginat de tine , ca sa demagnetizezi ai nevoie de energie iar cand magnetizarea revine la situatia initiala recuperezi energia pierduta , dar unde ai obtinut un plus de energie ? Un desen explicativ al motorului imaginat de tine , nu strica |
|
#1618
Posted 24 November 2017 - 18:38
karax, on 24 noiembrie 2017 - 08:27, said:
Vorbim de energia potentiala a magnetilor care se consuma prins insasi demagnetizare. So in cazul acesta energia nu "creata din nimic" ?????. Cand asezi altfel magnetii te folosesti practic de alte momente magnetice ale particulelor. Sa nu uitam faptul ca singurul exemplu de perpetuum mobile il reprezinta chiar particulele. Aici n-ar fi vorba de creare a unui perpetuum mobile ci de a te folosi de unul deja existent. Edited by scanteitudorel, 24 November 2017 - 18:42. |
#1619
Posted 25 November 2017 - 02:22
Ce relevanta are energia inmagazinata intr-un magnet?
https://en.wikipedia...eodymium_magnet Un magnet de neodim poate stoca hai sa zicem 4.105J/m3. Asta inseamna 0.4J/cm3 Spre comparatie, un acumulator NiMH cu volumul de (hai sa zicem) 10cm3 poate stoca minim 2500mAh la 1.2V, adica un 3000J Asta inseamna un 300J/cm3, adica de aproape 1000 de ori mai multa energie decat acel magnet. Energia de magnetizare, e similara cu aia stocata intr-un electromagnet de aceiasi "putere". Cata crezi ca e? O bobina de dimensiuni mici cu curentul de autoinductie nici nu poate face o scanteie mai de doamne-ajuta cu ce energie magnetica poate stoca in ea. |
#1620
Posted 25 November 2017 - 11:48
maccip, on 25 noiembrie 2017 - 02:22, said:
Ce relevanta are energia inmagazinata intr-un magnet? https://en.wikipedia...eodymium_magnet Un magnet de neodim poate stoca hai sa zicem 4.105J/m3. Asta inseamna 0.4J/cm3 Spre comparatie, un acumulator NiMH cu volumul de (hai sa zicem) 10cm3 poate stoca minim 2500mAh la 1.2V, adica un 3000J Asta inseamna un 300J/cm3, adica de aproape 1000 de ori mai multa energie decat acel magnet. Energia de magnetizare, e similara cu aia stocata intr-un electromagnet de aceiasi "putere". Cata crezi ca e? O bobina de dimensiuni mici cu curentul de autoinductie nici nu poate face o scanteie mai de doamne-ajuta cu ce energie magnetica poate stoca in ea. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users