Transilvania, fara discutii despre autonomie, independenta si separatism

Sucre-Bolivar, on 18 iunie 2018 - 15:42, said:

Foarte buna

Poate gasesti vreun ungure pe care l-a chemat Arpad, Atilla sau alt nume de lifta pagana - sau vreo unguroaica pe nume Ildiko - inainte de sec 19

Edited by Mount_Yerrmom, 18 June 2018 - 23:09.

Parcă îi și aud pe cei care vehiculează inepțiile „istoriografice” despre „ce viață bună duceau olahii în Ardealul austro-unguresc”, ce „dezvoltați agricol” erau, cum duduiau „băncile românești”, cum se speria (în mod teatral și, într-un fel specific unguresc, adică exagerând ilegitim și falsificând crunt realitatea istorică pentru a induce o spaimă în maghiarime pentru ca aceasta să capete impresia că s-ar afla sub pericolul terifiant al unui deastru iminent) Koș Karoly de „resurecția economică a olahilor”. Ardelenismul încearcă să le inculce românilor o istorie falsificată a Ardealului, pentru a crede că în Ardealul de sub jugul austro-ungar o duceau nemaipomenit de bine și că unirea românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș cu România nu ar fi fost justificată, ci mai bine ar fi rămas sub jugul imperial austro-unguresc. Ce veți citi mai jos vorbește adevărat despre istoria reală a românilor de sub jugul unguresc și austro-unguresc, nu aberațiile colportate de tot felul de ciocoi fără locuri de muncă și de „corbi albi”.

Sursa citatelor de mai jos:
Liviu Maior, Mișcarea națională românească din Transilvania: 1900-1914, Editura  D a c i a, Cluj-Napoca, 1986

„La începutul secolului al XX-lea monarhia austro-ungară se găsea în faza imperialistă a dezvoltării sale capitaliste. Dezvoltarea social-economică inegală a diferitelor regiuni din imperiu apărea cu pregnanță pe  măsură ce economia țării avansa pe calea imperialismului. Deosebirile dintre cele două părți constitutive ale statului dualist își aveau originea în însăși evoluția lor istorică. În partea austriacă, sau Cisleithania, industria deținea un rol preponderent, pe când în Ungaria, sau Transleithania, agricultura a rămas ramura dominantă în economie.” (p. 20)

„Marea proprietate moșierească domina agricultura Ungariei, bucurându-se de sprijinul consistent al statului. Agricultura era însă dominată de menținerea unor puternice rămășițe feudale și odată cu acestea de o evidentă discrepanță în repartizarea proprietăților funciare. Marea proprietate era în majoritate în mâinile moșierimii maghiare și într-o proporție foarte redusă a unor moșieri români, slovaci, sîrbi etc. Recensămîntul din anul 1910 ne oferă tabloul sugestiv al repartizării marii proprietăți. Astfel proprietățile de peste 500 ha la români însemnau un procent de 5,7% față de cele maghiare care reprezentau 85,7%.  Dar și așa-zisa mare proprietate românească era foarte eterogenă. Predominau în primul rînd moșiile episcopiilor, ale  fundațiilor, și apoi urmau cele 24 de familii deținătoare a unor suprafețe de peste 1000 holzi (1 holz = 0,48 ha). (…) Această mare proprietate românească, cu mici excepții, s-a format cu ajutorul băncilor românești care au făcut împrumuturi pentru cumpărări de pămînt. Comparativ cu aceste proprietăți, cele deținute de mitropolii, episcopii și fundații erau cu mult mai mari. (…) Dar situația cea mai gravă o avea mica proprietate românească care deținea în marea ei majoritate suprafețe de sub 2,5 ha. Proporția românilor era de 70,5%, față de maghiari 18,9% și germani 5,1%. (…) Marea masă a populației românești era astfel reprezentată de către țărănimea săracă. Peste 1 milion de țărani aveau proprietăți pînă la 5 ha, iar dintre ei, mulți stăpîneau loturi sub 2,5 ha. Alături de aceștia, o pătură numeroasă o formau argații, lipsiți cu totul de pămînt, sau muncitorii agricoli a căror soartă, mai ales în timpul iernii, era deosebit de grea.” (p. 21-22)

„Abia 1/3 din venitul național se repartiza, în primul deceniu al secolului nostru, unui procentaj de 66% din populație, restul revenind marii burghezii industrial-financiare, precum și moșierimii.” (p. 23)

„În anul 1900, situația băncilor românești față de cele cu capital maghiar era într-o inferioritate elocventă. În Ungaria, procentul băncilor românești era de 2,85%, iar în Transilvania, fără Banat și comitatele de vest, era de 7,86%. Sașii, net inferiori numericește românilor, aveau în acel timp un număr de zece ori mai mare de bănci decât românii.” (p. 31)

„Nici funcționărimea românească nu a putut să se implice mai profund în mișcarea națională. Numărul lor era foarte redus în comparație cu al funcționarilor maghiari. Din cei 9541 de funcționari existenți în Transilvania, doar  199 erau români și aceștia neaparținînd sectoarelor cu putere de decizie.” (p. 40)

„Situația social-economică a românilor din Transilvania arată inferioritatea lor în cadrul statului maghiar. Ea reclamă de la sine lupta pentru îmbunătățirea soartei majorității populației românești, la care se adaugă lupta pentru drepturi politice. Izvorîtă din aceste realități social-economice, mișcarea națională românească, cu obiectivele sale majore, are un caracter progresist, democratic. Subjugarea economică îmbinată cu cea socială, face ca contradicțiile sociale să îmbrace și de această dată haina luptei naționale. Faptul că burghezia românească, formată în majoritate din intelectualitate, era într-un stadiu înapoiat de dezvoltare, că moșierimea, redusă numericește, era nemulțumită cu pozițiile politice deținute, permite coalizarea lor în lupta pentru drepturi naționale. Reprezentanți ai acestor categorii sociale au stat în fruntea luptei maselor de țărani asupra cărora apăsa jugul greu al dublei exploatări exercitate de statul burghezo-moșieresc.
Inferioritatea economică, ca de altfel și cea politico-culturală, demonstra cu claritate, pentru toate clasele și păturile sociale din societatea românească, că unica lor șansă de a dobîndi poziții corespunzătoare cu dezideratele lor era aceea a unirii cu România. De aceea se va realiza un consens deplin între aceste forțe sociale în privința necesității obiective a desăvîrșirii statului național român, menit să le asigure cadrul propice al dezvoltării social-economice și politice.” (p. 40-41)
https://teologiesina...rii-cu-romania/

Edited by Iochanan, 17 July 2018 - 19:12.

E ce viața am avea acuma daca am fi legați de Viena si Budapesta si nu de București. Am circula pe autostrăzi și vu trenuri rapide . Am trage o raită la  Viena cum asta mergem de la Oradea la Cluj. Altă viață alte standarde

Sucre-Bolivar, on 18 iulie 2018 - 10:31, said:

Pana la urma tot la autonomie se va ajunge cu interventia Sua si Europei. Va fi o autonomie cultural-lingvistica pentru Secuime si autonomie metropolitana ori chiar de plasa de judet pentru Cluj-Napoca,
Miercurea Ciuc?, Brasov?, Timisoara?, Oradea?

Va fi autonomie pentru zonele in plina dezvoltare si statut special pentru zonele defavorizate.

Acestea le vor sustine atat ungurii cat si romanii din Ardeal.

Sucre-Bolivar, on 18 iulie 2018 - 10:31, said:

Credeam că deja ți-ai făcut bagajele; sau poate stai mai prost cu posibilitățile.

„Românii, inferiori civilizațional, au murdărit Ardealul în ultimul hal și au tras și trag regiunea în jos” (sucre bolivar).

[ https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/36939253_2243517965884943_16295505352982528_n.jpg?_nc_cat=0&oh=d53119a55fbca95d5d01bf13283abca6&oe=5BDEE241 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

https://www.facebook...96061870495711/

Poi ori n-are curaj, ori n-are posibilitate
Pentru a doua am putea pune mînă de la mînă

Nu stiu de ce tot revolta adevarul. In Romania dinainte a fost nasol si dupa 1918 a devenit si in Ardeal si in Balcan nasol
Dupa Octavian Goga, Traian Vuia si Maniu recunoaste ca treburile nu stau prea bine, si asta pina in ziua de astazi.


[ https://i.gyazo.com/f659d18a57213cc74f8bd2ca82f13d15.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by WestPoint, 19 July 2018 - 17:54.

Mama~!
Jesus Maria!!!

Asta da om "cult" !!!

enough1453, on 17 iunie 2018 - 16:34, said:

Logic... da pe ce baza? Ca dupa o astfel de logica puricele aude cu picioarele ....

enough1453, on 17 iunie 2018 - 16:34, said:

Ca oric e bun senior feudal din epoca sa Nicolae Alexandru Basarab se gndea cum sa isi traga o situatie suverana sau cat mai neatarnata.

Pentru aceasta avea nevoie de un episcop l zonei , caci orice stapnaire venea   de la Dumnezeu, si ii trebuia minim un episcop local  cre saii dea sfnata sanctiune fara mofturi.

Ori  catoliscismul in zona Tarii Romanesti se subsum intereselor unguresti si bunul episcop era un episcop care se interesa de corona ungureasca nu de "fumurile" lui Nicolae Alexandru Basarab.

INsa imperiul bizantin, "generos" ii oferea un mitropolit ! Fara conditii politice!
Sa n u mai zic ca un imparat romeu indepartat si cam neputincios era cel m ai dorit suveran. Adica era acceptat simbolic ca ala nu putea pretinde NIMIC ... Insa regele Ungariei .... avea mijloacele de a pretinde !

Exact situatia Asanestilor.

Daca Biserica Apuseana pretins catolica r fi aceptat sa ordone un epicop catolic in zona Tracieie sau MUnteniei ... posibil ca Romani sa fi fowst azi catolica . Insa Rona trebuia sa aiba grija de bazdacii uunguiresti, polonezi si ai "latinilor" din Bizant.


A da. Cica in sec VII regisorii germanici din IKberia, Galia (Frnta) si Italia mai de V "recunosteau" primatul imparatuluio bizantin.. De ce nu?
Era departe, era impotent  - NU-I DERANJA cu NIMIC! Cateodat , rar, imparatul binevoia sa anunte un regisor ca fusese "ales" consul roman pe un an, adica "coleg" cu imparatul . Se tavalea de placere germanelu ....

Sucre-Bolivar, on 18 iulie 2018 - 10:31, said:

Pai draga.

Daca Horea, Closca si Crisan ar fi murit de batranete, povestind nepotilor despre bunul imparat.
Daca pictorul Constantin Rosenthal, evreu, martir al romanilor, nu ar fi murit torturat la Budapesta, la pas'opt.
Daca pana in 1867 romanii ar fi avut drept de cetatenie.
Daca romanii in Ungaria nu ar fi avut reprezentarea politica redusa la jumate fata de proportia demografica.
Daca romanii din Ungaria nu ar fi fost fortati sa isi schimbe numele cu unele unguresti pentru a se dovedi "adevarat fiu al natiunii".
Daca nu ar fi existat societatea "Kunard", destinata "ajutarii" ne-ungurilor sa emigreze din Ungaria.
Daca biserica greco-catolica nu ar fi fost maghiarizata, desi a aparut ca un efort al ortodocsilor de a scapa de represiunea religioasa, deci evidenta origine ne-maghiara.
Daca Albert Apponyi nu ar fi fost un nationalist fervent, dedicat purificarii neamului superior maghiar de minoritari.

Si multi alti daca..

Atunci, poate, te-ai fi putut duce la Viena in excursie. Poate, in acea istorie alternativa, nici romanii din afara Carpatilor nu ar fi iesit din traditionala simbioza cu regatul maghiar.

Dar in istoria adevarata, am primit sange, nu intelegere si drepturi. Asa ca, dragule, ori ca iti iei pasaport, ori ca te muti, cum consideri tu.

Simplu.

Cred ca se poate reduce toate astea la un singur ,, daca ,, . Daca Ungaria ar fi avut o armata mai puternica decat Romania la sfarsitul ww1.

skandal, on 21 iulie 2018 - 02:31, said:

Hai să fim serioși, emanciparea românilor de sub dominația ungară a început cu mult timp înainte de fazele finale ale asupririi românilor din Transilvania perioadei 1867-1918. Numai niște ticăloși au ajuns să demonizeze românismul prin asocierea lui cu „național-comunismul”, iar mai nou cu „național-socialismul”, pentru că românii au avut curajul să vorbească în istoriografie despre dorința de independență, de suveranitate a românilor; nu a fost vorba doar de o retorică ceaușistă sau alte aberații, cum inventează și diabolizează acești nenorociți pentru a crea ură și dispreț de sine între români, în sufletele românilor, ci realmente românii așa au gîndit, așa au simțit, așa au trăit, spiritul de emancipare, de independență, de suveranitate a fost sincer atât în planul realizărilor istorice, cât și în discursul istoricilor „ceaușiști” sau „neceaușiști”. Românii ar fi ieșit oricum de sub suzeranitatea ungară, inclusiv cei din spațiul intracarpatic, așa a fost și este să fie în spiritul lucrurilor și al istoriei.

Speculatii, ca de obicei. Români din Transilvania ar fi fost multumit  cu ceva mai multe drepturi decit au avut.
Greaseala a fost a maghiarilor, din toate punctele de vedere ce era in contextul transilvan.
De aceea au si pierdut Transilvania. Cine-i prost, isi merita soarta.

Transilvania au pierdut-o ca asa au vrut francezii, ei au inventat statul national, credeau daca teritoriile apartin celor care sunt majoritari, va disparea pericolul unui nou razboi mondial. ca nu au avut dreptate, e alta poveste.

Ghita_Bizonu, on 20 iulie 2018 - 16:30, said:

in orice caz nu pe logica asta de de dat in bobi care o practici:

Ghita_Bizonu, on 20 iulie 2018 - 16:30, said:

societatea bizantina n-a fost niciodata FEUDALA.
mai invata...

Ghita_Bizonu, on 20 iulie 2018 - 16:30, said:

Hai sa ne oprim aici, la religie.

A fost căsătorit de trei ori.
- prima căsătorie cu Maria Lackfi
- a doua căsătorie, cu Klára Dobokay,
- a treia soție a fost Margit Dabkai

3 sotii, 3 unguroaice.
Presupun catolice.

Cu alte cuvinte, individul asta era strans legat de lumea catolica si ungureasca.
Si el totusi face o intorsatura de 180 de grade si se orienteaza
spre un imperiu care numai cu numele era imperiu,
cand avea la dispozitie o serie de alte alternative,
mai ales ca noile sale rude prin alianta (cele doua fiice ale sale maritate cu tarii Serbiei si ai Bulgariei)
isi au propriile lor patriarhii (a Serbiei si cea a Bulgariei)
si amandoua statele (Serbia si Bulgaria) sunt dusmane ale Constantinopolului.

Ceva nu se leaga.
Ceva nu este logic.

Hai sa recapitulam:

1. Voda N.A. Basarab este casatorit cu ungoroaice catolice si el se invarte in cercuri unguresti
2. Voda N.A. Basarab isi marita fetele cu tarul Serbiei si cu tarul Bulgariei
3. Serbia si Bulgaria la cutite cu Constantinopolul
4. Voda N.A. Basarab decide sa-si ia mitropolit de la partriarhia Constantinopolului

Intrebarea mea este "de ce"?

Totodata este interesant de a urmari evenimentele ulterioare:
1. 1364 moare N.A.Basarab
2. 1369 apare Nicodim si intemeiaza Vodita

Edited by enough1453, 21 July 2018 - 17:12.

De la un moment nu sa mai inteles cu regele. Alexandru era ca print catolic. Nicolae ulterior sa numit cand a devenit ortodox.

enough1453, on 21 iulie 2018 - 17:07, said:

eu as zice ca mai curand, nu era el strans legat, ci invers.
"regele maghiar care, într-un act datat 29 august 1359, spune că după 1341 a trimis în mai multe misiuni eşuate pe Dimitrie, episcopul de Oradea pentru a negocia readucerea Ţării Româneşti sub suzeranitatea angevină"

enough1453, on 21 iulie 2018 - 17:07, said:

n-am idee de unde-ti vin ideile. din ce relatezi acolo unguroaicele se invarteau in cercul lui Basarab si nu invers. desi cat de unguroaice sau catolice or fi fost sau or fi ramas, e discutabil. familia Lackfi ar fi de origine bavareza, desi terminatia -fi nu e bavareza deloc. Dobokay ar avea radacini franceze, iar Dabkai nu stiu de unde se trage, poate afli si ne anunti.
"Abia din 1345 sau, mai târziu, chiar din 1355 când devin sigure semnele unor îmbunătăţiri a relaţiilor între cele două părţi, Nicolae Alexandru apare în actele maghiare ca supus autorităţii coroanei şi primitor al unor „beneficii”. Nu se ştie exact despre ce „beneficii” este vorba".
Deci nu se stie exact ce beneficii, desi dupa capul tau, care el se invartea in cercuri, Voda desigur, cercurile ar fi trebuit sa stie.

@skandal
Nimic din ce ai enumerat tu nu a fost cu adevarat relevant, pentru ca nici atunci si nici astazi romanii nu au stiut sa fie uniti,
nu s-au stiut organiza, dar mai ales s-au furat si tradat unii pe altii.
Relevanta a fost voia strainilor, si numai a strainilor va fi si in viitor.

Dobokay, nu cred ca aici are ceva cu franceza
Doboka-y, terminatia "y" este in context de apartenenta, ca si "i" din limba maghiara.

Gyula-y, Szamos-y, Maros-y ca si  kolozsvár-i, Várad-i, Fehérvár-i

Edited by WestPoint, 21 July 2018 - 18:23.

WestPoint, on 21 iulie 2018 - 17:53, said:

Am o problema mare cu "relevanta a fost voia strainilor, si numai a strainilor". Asta face Ungaria un fel de victima si nu e asa, dupa cum tocmai tu ai spus.

Ca noi romanii avem propriile invataturi de tras, evident.