Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Eroare F16 msh Whirlpool 6 sense

Toyota - inconveniente minore poa...

Cadere frunze la lamai

Releu protectie tensiune
 Sfat achizitie masina noua

Numere inmatriculare inundatie

Adaptor mandrina la paleta

Achiziție și inlocuire ...
 Recomandare service BMW Bucuresti

Recomandare SSD

Cheie BMW X4 G02 duplicat

Colantare auto, locatii, preturi,...
 Boxe fata golf 5

Resizable BAR

Gratar/tigaie pentru friptura - p...

Se pot utiliza imaginile generate...
 

Drepții între Popoare

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
32 replies to this topic

#1
UnixMarius

UnixMarius

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,435
  • Înscris: 02.03.2006
Deoarece pana acuma nu am vazut o discutie cu privinta la ce-i care au facut ceva si au ridicat fiinta umana, in acele vremuri de restriste, acolo unde este locul ei , ce s-a discutat numai despre antisemiti & shit , as dori sa nu-i uitam pe ce-i care au fost "Drepti Intre Popoare" no matter what .

Drepţii Între Popoare: Începând din 1963, Yad Vashem conferă, în numele poporului evreu şi a Statului Israel, titlul de „Drepţi Între Popoare” acelor neevrei care şi-au riscat viaţa pentru a salva evrei în perioada Holocaustului. Conceptul de „Drepţi Între Popoare”, creat de legea Yad Vashem, a devenit un simbol internaţional. În ultimii ani la Yad Vashem se lucrează la editarea unei vaste enciclopedii despre cei care i-au salvat pe evrei şi poveştile lor. In cinstea acestor oameni si pentru aducerea aminte a faptelor lor s-a plantat si se planteaza in continuare pe o alee in Israel un copac .  Aducerea aminte a acestui lucru , poate , arata recunostiinta celor care dezinteresat (sau interesat , who care), au facut acest lucru , adica a salva vieti .

Un pic a acestei alei .

[ http://www1.yadvashem.org/about_yad/images/rom_ciasidim.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Daca cunoasteti povestioare sau ati auzit de la altii puteti sa postati .

Va rog fara antisemitisme sau alte porcarii . Pentru aia exista un alt thread .  :peacefingers:

Edited by UnixMarius, 05 February 2007 - 10:09.


#2
mwlambo

mwlambo

    Always watching you

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,481
  • Înscris: 10.12.2006
O ideea laudabila. Stiu o intamplare de genul din timpul WW2, dar nu a reusit asa ca nu o mai spun, de altfel o intamplare care contrazice intr-un fel ideea de Holocaust in Romania si ma faceti antisemit si restul de jigniri. :peacefingers:

#3
UnixMarius

UnixMarius

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,435
  • Înscris: 02.03.2006

View Postmwlambo, on Feb 5 2007, 22:41, said:

O ideea laudabila. Stiu o intamplare de genul din timpul WW2, dar nu a reusit asa ca nu o mai spun, de altfel o intamplare care contrazice intr-un fel ideea de Holocaust in Romania si ma faceti antisemit si restul de jigniri. :peacefingers:


Pacat ca nu a reusit , intentia conteaza . Ar fi fost frumos sa o auzim .

Uite io am un Drept intre Popoare , despre care sa vorbesc, un preot ortodox pe nume Gala Galaction . O sa scriu despre el si despre cum a stiut el sa aplice invatatura lui Isus in acele vremuri . Cinste lui . O sa revin cu amanunte si istorisiri .

Nu te face nimeni antisemit . Faptele si vorbele tale (daca sunt de asemenea natura) te fac .

Ma repet . Nu ii condam pe cei care inainte de ww2 af facut propaganda antisemita , deoarece poate ca daca ar fi stiu ceea ce a urmat poate si-ar fi revizuit constiinta si ar fi renuntat . Da cei care azi fac aceste lucruri , am ce sa le reprosez . Ei stiu foarte bine proportiile dezastrului . De aceea pot sa blamez antisemitismul . Este o rautate enorma si un pacat .

Edited by UnixMarius, 06 February 2007 - 15:37.


#4
mwlambo

mwlambo

    Always watching you

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,481
  • Înscris: 10.12.2006
Stiu pe cineva, a murit luna trecuta(Dumnezeu sa-l ierte). Era pe vremea trenurilor mortii care mergeau dinspre Suceava spre Iasi, persoana respectiva, avea pe atunci 12 ani, era cu oile pe langa calea ferata, iar din vagoanele de marfa l-au strigat oamenii sa-i ajute cu apa si mancare, evreii din tren inca nu erau jefuiti de obiectele personale, ei erau gata sa-i dea copilului ceasurile de aur si alte bijuterii pentru apa, dar in momentul schimbului au venit soldatii(sa vezi minune, nu erau soldati romani, ci erau germani) si l-au prins, l-au batut si l-au trimis acasa.

Edited by mwlambo, 06 February 2007 - 15:44.


#5
Megara

Megara

    Age, si quid agis!

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,515
  • Înscris: 26.09.2006

View PostUnixMarius, on Feb 6 2007, 15:34, said:

Uite io am un Drept intre Popoare , despre care sa vorbesc, un preot ortodox pe nume Gala Galaction . O sa scriu despre el si despre cum a stiut el sa aplice invatatura lui Isus in acele vremuri . Cinste lui . O sa revin cu amanunte si istorisiri .
Yeap... foarte interesant, mai ales ultima parte a vietii sale cand s-a dedicat pe deplin vietii politice. A aderat deschis la ideologia oranduirii comuniste fapt care i-a dat dreptul sa se bucure de toate privilegiile. A fost deputat in Marea Adunare Nationala... grrrrrrr. A fost distins cu Ordinul Muncii clasa intai pentru merite deosebite aduse statului bla bla bla...

#6
UnixMarius

UnixMarius

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,435
  • Înscris: 02.03.2006

View PostMegara, on Feb 6 2007, 16:54, said:

Yeap... foarte interesant, mai ales ultima parte a vietii sale cand s-a dedicat pe deplin vietii politice. A aderat deschis la ideologia oranduirii comuniste fapt care i-a dat dreptul sa se bucure de toate privilegiile. A fost deputat in Marea Adunare Nationala... grrrrrrr. A fost distins cu Ordinul Muncii clasa intai pentru merite deosebite aduse statului bla bla bla...


Ai dreptate Megara , a "aderat" deschis la comunism . Sti si tu cati au aderat deschis la comunism . Io imi aduc aminte ca si Rabinul Moses Rosen era deputat in MAN . Si asa si reprezentantul Biserici Catolice etc . Nu cred ca acest lucru are importanta . Gala Galaction ramane un Drept Intre Popoare pentru mine si pentru declaratiile lui care le-a facut in acele timpuri . La fel cum au fost catolicul Oscar Schindler si sotia lui (care in treacat fie spus era o practicanta catolica freventa) nutiu papal din Slovacia etc etc . Nu cred ca apartenenta la o religie sau ideologie te caracterizeaza . Io cred ca faptele spun totul ......  :kisstogether:

#7
joannes

joannes

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,035
  • Înscris: 15.01.2005
a oferi adapost si casa in timpuri de prigoana, a pune viata haituitului inaintea sigurantei tale si a familiei tale, a spune nu cand toti ceilalti arunca cu pietre, a deschide cand ceilalti inchid usa .... a fii om.
nu pot si vreau sa nu pot sa judec pe cineva care a facut asemenea lucruri, dar poate mai apoi a prigonit pe altii. il las in judecata Domnului.


au lipsit multi drepti in acele vremuri si totusi cei ce au fost, nu au fost putini. dar mai era loc...

#8
UnixMarius

UnixMarius

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,435
  • Înscris: 02.03.2006

View Postjoannes, on Feb 7 2007, 07:34, said:

a oferi adapost si casa in timpuri de prigoana, a pune viata haituitului inaintea sigurantei tale si a familiei tale, a spune nu cand toti ceilalti arunca cu pietre, a deschide cand ceilalti inchid usa .... a fii om.
nu pot si vreau sa nu pot sa judec pe cineva care a facut asemenea lucruri, dar poate mai apoi a prigonit pe altii. il las in judecata Domnului.
au lipsit multi drepti in acele vremuri si totusi cei ce au fost, nu au fost putini. dar mai era loc...


Daca cunosti pe cineva , sau ai auzit de la altcineva despre acest subiect , io is curios sa aflu . Pana acuma numa despre prostii si aberatii am auzit despre ww2 , asa ca astept sa vad si altceva . Si sunt ferm convins ca au existat destule cazuri care au ramas anonime .

#9
Nicoara

Nicoara

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 627
  • Înscris: 22.02.2007
"[...] .... Nu trebuie insa uitati - a aratat Beris - si acei romani care au salvat evrei, cum ar fi locotenentul Ioan Popescu (care a salvat 4.300 de evrei destinati impuscarii) sau primarul Cernautiului, Popovici care a salvat 20.000 de evrei de la deportarea in Transnistria. ...[...]"


de aici

de asemnea, bunica unui prieten de-al meu a lucrat in timpul razboiului ca secretara/functionar, ce o fi fost, la Odessa, in timpul ocupatiei romanesti. povestea cum surorile de caritate de la un spital romanesc aruncau peste gardul ghetoului paini, conserve sau medicamente, alaturi de unii soldati romani. numele  lor nu vor fi stiute niciodata.

Edited by Nicoara, 08 March 2007 - 13:10.


#10
dixy

dixy

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,910
  • Înscris: 06.09.2004

View PostUnixMarius, on Feb 5 2007, 11:06, said:

Deoarece pana acuma nu am vazut o discutie cu privinta la ce-i care au facut ceva si au ridicat fiinta umana, in acele vremuri de restriste, acolo unde este locul ei , ce s-a discutat numai despre antisemiti & shit , as dori sa nu-i uitam pe ce-i care au fost "Drepti Intre Popoare" no matter what .

Dupa cate stiu eu Maresalul Ion Antonescu a salvat multi evrei de la moarte. Trenuri intregi de avrei au fost salvate deoarece Antonescu a refuzat sa dea curs cererilor lui Hitler. Nu-l vad totusi cu titlul "drepti intre popoare". Nu ca ar conta foarte mult dar evreii ar trebui sa recunoasca ce a facut pentru ei.

#11
raduif

raduif

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1
  • Înscris: 28.11.2007
Pentru deportarea evreilor din Ardealul de Nord, în primăvara anului 1944, responsabilitatea o poartă autoritățile hortyste sub a căror stăpânire se afla regiunea în vremurile respective, și nu autoritățile românești, cum se încearcă a se vehicula de către unii exponenți ai minorității maghiare.
Referitor la deportarea evreilor din Ardealul de Nord din timpul ocupației hortyste, iată o serie de mărturii care atestă bunele relații care existau între români și populația evreiască:
În Arhiva Institutului Strochlitz pentru studierea Holocaustului, din cadrul Universității din Haifa, se află un document important despre raporturile intre românii și evreii din Ardealul de Nord, în care se precizează că “Populația românească din Ardealul de Nord, devenită minoritate, a manifestat chiar din momentul cedării teritoriului Ardealului de Nord o simpatie vie față de suferințele populației evreiești, simpatie izvorâta în mare parte și din împrejurarea că în momentul tragic al sfâșierii Ardealului, evreimea a fost singura grupare etnică din Ardealul de Nord, care s-a străduit să-i aline suferințele în măsura posibilităților, printr-o neschimbată loialitate și simpatie. Reprezentanții evreilor au menținut în tot timpul un contact strâns și amical cu conducătorii români, contact care de multe ori a dat roade bune populațiilor respective. Reprezentanții evreilor au stat la dispoziția românilor în mod efectiv prin legăturile lor politice și economice, lucru care se poate afirma în mod reciproc și despre conducătorii românilor.
Această simpatie s-a manifestat mai ales cu prilejul evenimentelor tragice din ultimele săptămâni. Simpatia aceasta nu s-a manifestat numai printr-o atitudine de compătimire pasiva, ci printr-un ajutor efectiv și activ. Acei evrei ardeleni care au trecut granit (din Ungaria în România) spre a-și salva viata, au scăpat de tabere de concentrare numai datorită sprijinului și spiritului de abnegație al românilor ardeleni și, în special al țăranilor români din Ardealul de Nord, care au dat ajutorul lor în mod spontan, adăpostind pe evreii fugari din tabere (adică din gheto-uri și companii de muncă forțată) și înlesnindu-le să treacă granița, cu toate ca prin aceasta își asumau riscuri și pericole mari. Autoritățile ungurești vegheau atent ca nu cumva cineva să le vină în ajutor evreilor, despuiați de drepturi și de bunurile lor, pedepsind cu severitate pe cei care comiteau aceasta «crimă» gravă.
A existat, într-adevăr, o rețea în Ministerul de Externe al României, care a participat la salvarea unor evrei maghiari, transilvani, dar și de alte naționalități, cărora le-a facilitat tranzitul din Ungaria prin România, cu destinația Palestina. Centrul acestei rețele se afla la Legația Română din Budapesta.
Într-un text memorialistic al fostului rabin al Clujului, Moshe Carmilly-Weinberger, datat „New York, în luna mai 1988”, text intitulat „AJUTORUL ROMÂNIEI ÎN ACȚIUNEA DE SALVARE A EVREILOR ÎN TIMPUL NAZISMULUI, autorul afirmă: “În primul rând putem afirma ca un fapt cert că nu am fi fost capabili să realizăm operația de salvare, dacă nu am fi primit ajutor din partea unor oameni, neevrei, cu gândire umanistă, antifascistă. Și când reexaminez trecutul, în fața mea apare în special figura unui om, care fără nici o ezitare s-a alăturat celor prigoniți, întinzându-ne mâna sa protectoare și frățească. Acest om a fost profesorul RAOUL SORBAN. (…) Prima inițiativă de a găsi soluții, de a lua niște măsuri pozitive i-a aparținut lui RAOUL ȘORBAN.(...) Pe scurt, aș aminti un fapt decisiv pentru destinul operațiunii, anume că, prin mijlocirea lui RAOUL ȘORBAN, s-a realizat o largă cooperare, cu participarea lui EMIL HAȚIEGANU, a episcopului IULIU HOSSU, a lui AUREL SOCOL, a mai multor preoți greco-catolici și ortodocși, ca TITUS MOGA, FLOREA MUREȘAN, VAȘILE AȘTILEANU, COSMA, STĂNESCU și a altora, a lui EUGEN FILOTTI, ambasadorul României la Budapesta, a consulului României la Oradea, MIHAI MARIN, a colonelului MIHAI GURGU, atașat militar – cu mașina căruia au fost trecuți peste graniță, în România, mai mulți evrei și neevrei, între ei dr. ERNEST MARTON – și a colonelului VICTOR CUPȘA din Turda, datorită căruia s-au obținut sute de documente de călătorie pentru evreii refugiați în România, a profesorului dr. CORIOLAN TĂTARU din Sibiu și a multor altora. Datorită acestei colaborări a fost mobilizată populația românească de-a lungul întregii frontiere româno-maghiare, care, în mod dezinteresat, a facilitat trecerea graniței de către evrei. (…) După ce am sosit la București, am fost ajutat din nou de RAOUL ȘORBAN, întrucât el s-a alăturat acțiunii de salvare a evreilor, condusă de A.L. ZISSU, șeful mișcării sioniste din România. Prin mijlocirea lui RAOUL ȘORBAN am intrat în legătura cu IULIU MANIU. (…) RAOUL ȘORBAN, gata să facă orice sacrificiu, a luat formularele pe care le-am primit de la IULIU MANIU și a trecut clandestin granița în Ungaria, la Cluj, ca să le împartă evreilor ce urmau să vină în România. Dar la Cluj nu a mai găsit evrei. Maghiarii au golit ghetoul din Cluj în numai 6 săptămâni. Cu această știre cumplită a revenit RAOUL ȘORBAN la București.”
Fragment din discursul Excelenței Sale, Alexandru Safran, Rabinul-șef al Genevei, rostit în Parlamentul României, la 28 martie 1995: „Iar acei evrei răzleți din Ardealul de Nord, care au izbutit sa scape de la deportarea la Auschwitz, datoresc salvarea lor simțului nobil românesc al profesorului Raoul Șorban, simțului nobil românesc al domniei-voastre, domnule profesor Șorban, chibzuinței sale active și a aceleia a prietenilor săi. Ei s-au căznit ca acești răzleți evrei sa poată sa treacă în România, la noi, și de aici, din acest liman al izbăvirii lor, sa ajungă apoi în Țara Făgăduinței, în Țara Sfânta.”

#12
zoro_2

zoro_2

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 2
  • Înscris: 06.12.2007
Interesant ca orice argumente ai aduce in sprijinul idei ca romani nu au prea avut de a face cu holocaustul, uni refuza ideea trecand cu vederea aceste realitati.

#13
UnixMarius

UnixMarius

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,435
  • Înscris: 02.03.2006
Vad ca topicul asta a murit ... oare nu or fi romani care au facut ceva notabil pe tot parcursul razboiului ? . c`mon ...

Sau pentru natia romana , a se lauda cu specimene demne de lauda dintre ei , nu este prioritar ... mai bine lasam antisemitii sa vorbeasca in numele tuturor ? ...


Ok atunci continui io tot cu o ... romanca :)

"Viorica Agarici (n. 1886, d. 1979) a fost președinta filialei locale a Crucii Roșii din Roman în timpul celui de-al doilea război mondial. Ea este unul din cei 54 de români omagiați de Statul Israel cu titlul "Drepți între popoare" (Righteous Among the Nations). În noaptea de 2 iulie 1941, după ce a tratat răniții Armatei Române care se întorceau de pe frontul de est, ea a auzit gemetele evreilor din trenul care transporta supraviețuitorii pogromului de la Iași. Datorită funcției pe care o ocupa, a cerut și a obținut permisia să dea apă și alimente celor din tren. Acțiunile ei au atras condamnarea comunității din Roman, asfel încât Viorica a fost nevoită să se mute la București."

De Aici

Si o foto din gara Roman .

Attached File  450px_Roman_bust_viorica_agarici.jpg   47.62K   9 downloads

Si lista completa cu romanii care au facut diferenta ....


    * Agarici, Viorica

Viorica Agarici (n. 1886, d. 1979) a fost președinta filialei locale a Crucii Roșii din Roman în timpul celui de-al doilea război mondial. În noaptea de 2 iulie 1941, după ce a tratat răniții Armatei Române care se întorceau de pe frontul de est, ea a auzit gemetele evreilor din "trenul morții" care transporta supraviețuitorii pogromului de la Iași. Datorită funcției pe care o ocupa, a pretins și a obținut permisia să le dea apă și alimente celor din tren. Dosar 2062.

    * Antal, Rozalia

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Rozalia Antal din orașul Satu Mare, Transilvania de Nord i-a ascuns pe vecinii ei, familia Handler, în casa sa. Dosar 0593.

    * Anuțoiu T. Anghel

Născut în satul Nistorești-Vrancea, a trăit în satul Naruja din judetul Vrancea. Între 1938-1944, Anghel T. Anuțoiu a fost secretarul și reprezentantul asociației veteranilor de război Marele Voievod Mihai. El a avertizat pe evreii din comunitățile din Bacău, Brașov, Odobești, Piatra-Neamț și Buzău că urmau să fie arestați - așa că au putut fugi la timp - și i-a ajutat să găsească adăpost. Dosar 1395.

    * Băiaș, Vasile Băiaș, Maria

Vasile Băiaș și soția lui, Maria erau țărani români care trăiau în satul Viile Dejului, cam la 5 km de orașul Dej din Transilvania. În aprilie 1944, când s-a înființat ghetoul din Dej, familia Băiaș le-a adus alimente cunoștințelor lui, familia Steinfeld și i-a ascuns pe băieții familiei la ferma lui. Dosar 615.

    * Beceanu, Dumitru

Doctor în farmacie, deținea o farmacie în Iași și era ofițer în rezervă al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început pogromul în Iași, Beceanu le-a propus celor doi angajați evrei ai săi să se ascundă în apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Încă aproximativ 20 de evrei și-au găsit adapost acolo. Dosar 3515.

    * Cojoc, Gheorghe

Inginer forestier din vecinătatea orașului Târgu Neamț. În iulie 1942 ing. Ghorghe Cojoc a obținut de la autoritățile din orașul Piatra Neamț ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu Neamțului. În acest fel i-a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731.

    * Cuciubă, Traian - tatăl, Cuciubă, Traian - fiul

Tatăl și fiul Cuciubă și-au ajutat prietenul evreu, Rosenthal, dintr-un mic orășel din Transilvania de Nord, să scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea românească a Transilvaniei. Dosar 8923.

    * Criveanu, Theodor

Theodor Criveanu (n. ? - d. 1988) a fost un ofițer român care a fost desemnat să facă listele cu evreii apți pentru munca obligatorie, aceștia nemaifiind trimiși în lagăre. El și-a riscat viața acordând permise de muncă pentru mii de evrei care nu îndeplineau condițiile solicitate de comandanți, salvându-le, astfel, viața. După terminarea războiului el s-a căsătorit cu fiica unuia dintre evreii căruia îi salvase viața. În 2007 Criveanu a primit post-mortem titlul de Drept între popoare.[4]

    * Dumitru, Adrian Strauss-Tiron, Gabriela - Catană, Maria

Au salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843.

    * Elena, Regina Mamă a României

Regina Mamă Elena (n. 2 mai 1896 la Atena, prințesă de Grecia și Danemarca, d. 28 noiembrie 1982 la Lausanne, Elveția). S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuți. După ce s-au adresat mai multor personalități, Regina Mamă, însoțită de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Antonescu, care a cedat și a fost de acord ca acei evrei care nu fuseseră încă deportați din Cernăuți să rămână acolo "temporar". Ajutorul trimis de dânsa în 1942 a salvat viețile a mii de evrei din Transnistria. În 1943 și la începutul lui 1944, Regina Mamă Elena a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care rămăseseră în viață, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria. În anul 1993 Statul Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul și Medalia Dreaptă Între Popoare. Dosar 5106. [5]

    * Farkaș, Stefan Farkaș, Rozalia

În septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânăr evreu, se afla într-un detașament de muncă forțată al armatei ungare staționat lângă orașul Oradea. Familia Farkaș i-a ascuns pe Szabo, împreună cu alți 8 colegi din detașamentul de muncă, în pivnița casei sale. Dosar 5103.

    * Florescu, Constanța

Constanța Florescu (n. 1908) din București a adăpostit-o cu grijă și devotament, în casa sa, între anii 1941-1944, pe Roza Hendler. Dosar 4398.

    * Gheorghe, Petre I

Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat și a salvat mulți evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria. Dosar 10060.

    * Ghițescu, Alexandru

La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la București, când vecinul lui, avocatul Joseph Morgenstern i-a bătut la ușă cerându-i ajutorul, Ghițescu l-a ascuns în casă până când a trecut primejdia - salvându-i viața. Dosar 5014.

    * Grosz, Rozalia Grosz, Bandi

În mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe evreica Schnable sub roata de rezervă a camionului său și a strecurat-o afară din ghetou. Dosar 1549.

    * Hîj, Simion Hîj, Metzia

Dr. Simion Hîj, avocat din Cernăuți, a ajutat mai multe familii evreiești. Când a început evacuarea ghetoului, Dr. Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate spre deportare, de către jandarmeria româna. Dosar 725.

    * Lajos, Peter

În 1944, Peter Lajos trăia la Cluj. El a salvat viața evreului Neumann aranjându-i o identitate falsă, ca Janos Kovacs. Dosar 3941.

    * Karadja, Constantin

Diplomat român care a salvat de deportare și exterminare peste 51.000 de persoane. Dosar 10472. [1].

    * Manoliu, Florian

Diplomat român în Elveția, a participat la salvarea unor evrei maghiari în 1944. Dosar 9160.

    * Mărculescu, Emilian

În 1942, în câteva călătorii la Cernăuți, Emilian Mărculescu a reușit să mituiască un ofițer de poliție român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopții, sub pretextul că trebuia să-i transfere nemților, spre a fi executați. Dosar 4779.

    * Moldovan, Valeriu

Valeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistrița, Transilvania de Nord. El a salvat familia Fleischman în 1944. Dosar 5999.

    * Motora, Sabin

Ofițer de carieră în jandarmeria română, comandantul lagărelor Grosulovo și Vapniarka, Sabin Motora a luat măsuri de evacuare a prizonierilor evrei din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de granița română, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, pentru a fi predați germanilor. El a făcut tot ce a putut ca să salveze viețile evreilor, în ciuda faptului că astfel își risca propria viață și cariera militară. Dosar 2394.

    * Muranyi, Rozsi

În timpul războiului, Rozsa Muranyi trăia în Oradea Mare, Transilvania. După invadarea Ungariei de către Germania, în martie 1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 până în 12 octombrie 1944, când orașul a fost eliberat. Dosar 534.

    * Nicopoi-Strul, Elisabeta

Datorită lui Nicopoi, familia Strul, șapte persoane - tatăl, mama și frații - au fost salvați în timpul pogromului de la Iași, la 29 iunie 1941. Dosar 3416.

    * Nits, Janos Nits, Gyula Nits, Aliz

Au salvat evrei în Transilvania de Nord, în 1944.

    * Onișor, Ioana Demusca, Letiția Crăciun, Ana Crăciun, Pavel

În mai 1944, familia Onișor – văduva Ioana și copii ei, Victor de 21 de ani, Lazăr de 18 ani, Letiția de 16 ani și Anna, măritată cu Pavel Crăciun, erau țărani care trăiau la ferma lor în pădure, la circa 4 km de orașul Bistrița, Transilvania. La 1 mai, cu două zile înainte de internarea evreilor din Bistrița în ghetou, de unde au fost deportați în lagărele de exterminare, 4 membri ai familiei Kandel au fugit la ferma familiei Onișor, care le pregătise un ascunziș. Dosar 1406.

    * Paelungi, Stefan

Stefan Paelungi a ascuns familia Leitman în timpul războiului, într-o colibă îndepărtată care aparținea tatălui său. Dosar 6999.

    * Pal (Kudor), Anna Pal, Jeno

În aprilie 1944, aflând de soarta evreilor în Transilvania ocupată de naziști, evreica Nissel a decis să fugă în România. I-a rugat pe Anna și Jeno Pal (ulterior soțul ei) să-i ascundă copilul și ei au făcut-o, deși știau cât de riscant este să ascunzi evrei. Dosar 6540.

    * Pântea, Nona

În 1941, în timpul pogromului de la Iași, Nona Pântea a adăpostit în camera ei șase evrei din vecini, salvându-le viața. Dosar 3455.

    * Pocorni, Egon Pocorni, Nicolina

Egon Pocorni din București a fost numit în 1942 director al unei fabrici de zahăr din satul Derebcin, județul Moghilev, Transnistria. Văzând suferințele evreilor, el și soția lui i-au ajutat după cum au putut. Dosar 2855.

    * Pop, Nicolaie Pop, Maria Pop (Saileanu), Aristina

Familia Pop, fermieri în satul Lăpușul Românesc, Transilvania de Nord, s-a oferit s-o ascundă pe Hanna Marmor și pe copiii ei, întreținându-i cu tot ce aveau nevoie. Dosar 7123.

    * Pop, Valer

Înalt demnitar în administrația maghiară și românească din Transilvania. În 1933 Valer Pop se căsătorise la Cluj cu Ilona Jonas, evreică din familia Farkaș, adoptând-o și pe fiica ei din prima căsătorie, Katalin-Catherina. După ocuparea Ungariei de către Germania, în martie 1944, Pop și-a convins fiica adoptivă să nu poarte steaua galbenă și a reușit să-și interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580.

    * Popovici, Traian

Traian Popovici (n. 17 octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, pe atunci în Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria; d. 4 iunie 1946, satul Colacu, com. Fundu Moldovei, județul Suceava) a fost un avocat român și primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina. Dosar 0499. [6]

    * Profir, Grigore

Inginerul Grigore Profir era directorul morii de făină Dacia din Iași. În iunie 1941, când a aflat că evreii erau aduși la secția de poliție, a adunat câțiva evrei i-a dus la moară și i-a pus să descarce sacii de făină, salvându-i de la moarte. Dosar 3514.

    * Puti, Alexa Puti, Maria Puti, Todor

Alexa Puti era un fermier român care trăia lângă orașul Șomcuta Mare, Transilvania. În 1944 Alexa Puti l-a ascuns pe evreul Solomon într-o peșteră, la marginea pădurii de lângă casa sa. Maria și Todor, copiii lui Puti, și-au ajutat tatăl să adâncească peștera și i-au adus mâncare lui Solomon de trei ori pe săptămână. Dosar 3739.

    * Simionescu, Constantin

Simionescu era un avocat român și decanul baroului din Iași. În timpul războiului, Simionescu a ajutat 10 evrei ieșeni, majoritatea din familiile Spiegel, Sapira și Siegler. Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel, de 16 ani, împreună cu frații lui, sub aripa sa protectoare, după ce tatăl lor fusese în trenurile morții, iar mama fusese arestată. Dosar 4892.

    * Sion, Mircea Petru G.

În timpul războiului, avocatul Mircea Petru G. Sion a fost numit judecător la un tribunal militar. El a intervenit activ în favoarea evreilor și pentru unii dintre ei a obținut eliberarea din lagărele de muncă. A făcut tot posibilul să-i salveze. Avocatul Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Iași și la proprietatea familiei lui din afara orașului, riscându-și viața și averea. Dosar 3384.

    * Șorban, Raoul

Prof. Raoul Șorban (n. 4 septembrie 1912 - d. 18 iulie 2006) a fost un critic de artă, pictor, scriitor, eseist, academician și memorist român. În mai 1944, Prof. Șorban l-a ajutat pe Rabinul Dr. Moshe Carmilly-Weinberger, rabinul comunității evreiești neologe din Cluj să fugă la Turda și de acolo să se întâlnească cu Iuliu Maniu în București pentru a căuta căi de salvare. În mărturia sa Dr. Carmilly-Weinberger a povestit despre eforturile depuse de Prof. Șorban pentru găsirea unei soluții de salvare a evreilor din Transilvania ocupată. Dosar 3499. [7]

    * Stoenescu, Ioana Stoenescu, Pascu

În 1941, în ianuarie, în timpul celor trei zile ale pogromului legionar împotriva evreilor din București, familia Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lor, salvându-le viața. Dosar 566.

    * Stroe, Magdalena

A salvat o femeie evreică de la deportare în 1944, în Transilvania de Nord.

    * Suță, Ioan

În septembrie 1944, Ioan Suță din orașul Satu Mare, Transilvania de Nord a salvat 9 evrei care evadaseră din detașamentul de muncă. Dosar 1827.

    * Szakadati, Janos Szakadati, Juliana

În 1944, soții Janos și Jukiana Szakadati aveau o parfumerie în Oradea, Transilvania de Nord. Magazinul lor era lângă ghetoul orașului, în care erau deținuți evreii în vederea deportării în lagărele morții. Familia Szakadati venea zilnic să le arunce alimente evreilor din ghetou, fără a primi nimic în schimb și riscându-și viața. Din mai 1941 până la sfârșitul războiului, familia Szakadati a ascuns o fată evreică în casa lor. Dosar 1812.

    * Toth, Jozsef

În 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata maghiară și locuia la Cluj, Transilvania, în casa lui Ludovic Weissberger. Când s-au început deportările evreilor din Cluj, Toth i-a ascuns pe Weissberger, pe soția lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei și pe bunica Etelca, în bucătăria casei. Dosar 6026.

    * Tubak, Maria

La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului legionar împotriva evreilor din București, Maria Tubak și Stefan Marin, care lucrau la o fabrică de cherestea, s-au așezat lângă poartă și când bandele au venit și au încercat să intre în casă pentru a-i scoate pe locatarii evrei, cei doi le-au spus că nu mai era niciun evreu în casă și au arătat către semnul care demonstra că proprietarul casei era român. Ei au continuat să păzească casa până când rebeliunea a fost înnăbușită. Dosar 4860.

    * Zaharia, Josif

Josif Zaharia (Zacharias) - care aparținea minorității șvabe - era fiul unui fermier înstărit care trăia în satul Iecea Marea din județul Timișoara. În 1941, Zaharia a dat peste un băiat de 13 ani, speriat și extenuat de lungile căutări de hrană și adăpost. Băiatul era Benjamin Weiss, elev la yeshiva condusă de rabinul Brisk din orașul Arad. Zaharia a ghicit că băiatul era evreu și i-a fost milă de el. A obținut acte false pentru el, l-a învățat să muncească la fermă și l-a angajat la ferma tatălui său. Dosar 6177.


Si lista partiala a celor din Rep Moldova ...

    * Lozan, Paramon Lozan, Tamara

Paramon și Tamara Lozan locuiau în orașul Nisporeni din Moldova. Paramon Lozan era directorul unui gimnaziu, unde soția lui lucra ca profesoară. Când regiunea a intrat sub control românesc, Paramon Lozan a fost somat să deschidă școala pentru a servi temporar de arest pentru evreii din regiune. Cinci zile mai târziu s-a zvonit că evreii internați în clădirea școlii vor fi omorâți. Pentru a preîntâmpina crima, Paramon Lozan a hotărât să-i elibereze. După câteva zile el a fost executat de către autoritățile militare române. Dosar 7338.

    * Marcenco, Ivan Marcenko, Feokla Marcenko, Leonty Marcenko, Nina Marcenko, Nikita Marcenko, Tatiana

Frații Ivan și Nikita Marcenko locuiau împreună cu familiile lor în localitatea Rîbnița din Moldova, în apropierea ghetoului. În martie 1944, când românii se retrăgeau din acea zonă, familia Galperin s-a adresat familiei Marcenko, cerându-i adăpost. Ei au rămas ascunși acolo până după război. Dosar 8207.

    * Morozovski, Vitali Morozovski, Alexandra -

Vitali și Alexandra Morozovski erau învățători la școala din satul Mocra, raionul Râbnița. Unul dintre elevii lor fusese Grigori Farber, un băiat evreu care locuia cu părinții, colhoznici, în colhozul evreiesc Der Shtern din apropiere. În decembrie 1941, când germanii și românii au deținut controlul asupra Moldovei, Grigori Farber s-a dus la cei doi Morozovski pentru a le cere adăpost. Ei l-au ascuns pe copil în podul casei timp de două luni și i-au asigurat cele necesare traiului. Dosar 7135.

    * Nedeliak, Ivan Nedeliak, Anna

Ivan și Anna Nedeliak locuiau împreună cu cei doi copii ai lor în Kirpicinaia Slobodka, suburbie a Tiraspolului. În iulie 1941, familia Nedeliak i-a adăpostit pe cei doi frați Yefim și Semeon Mirocinik, singurii evrei din Oceacov care au mai rămas în viață după masacrul care se petrecuse acolo cu o săptămână înainte. Dosar 6990.

    * Pelin, Gheorghe Pelin, Varvara

Gheorghe și Varvara Pelin erau agricultori în satul Mălăiești, districtul Tiraspol. În martie 1944 ei l-au adăpostit în casa lor pe Lev Bruter, un tânăr evreu pe care îl cunoscuseră înainte de război, originar din satul Căușeni din Moldova. Dosar 6853.

    * Pereplecinski, Vladimir Pereplecinski, Maria

Într-o zi din septembrie 1941, Maria Perplecinski a adus acasă o tânără fată, Klaudia Vainștein, care scăpase dintr-o groapă comună în timpul unei acțiuni de ucidere în masă. În tot timpul ocupației Klaudia a locuit cu familia Pereplecinski și a fost considerată un membru al acesteia. Dosar 8303.

    * Pozdniakova, Efrosina Starostina (Pozdniakova), Zinaida

În timpul războiului, Efrosinia Pozdniakova avea peste 40 de ani și locuia cu unica sa fiică de 12 ani, Zinaida (mai târziu, Starostina), la periferia orașului Râbnița, în Moldova. Ea avea câteva cunoștințe și prieteni printre internații din ghetou. Ea și fiica ei i-au ajutat pe evrei, procurându-le alimente. La începutul lunii martie 1944, când s-a decis lichidarea celor din ghetoul Râbnița, câteva dintre cunoștințele Efrosiniei au găsit adăpost temporar în podul casei ei. Timp de o lună întreagă, în timp ce militarii germani i-au jefuit și ucis pe evreii din Râbnița, Efrosinia și Zinaida Pozdnikova au ascuns mai mult de zece evrei și le-au asigurat cele necesare. Dosar 7558.

    * Serebrianski, Isaak Sparinopta, Samuil Mazur, Ikim -

Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta și Ikim Mazur erau țărani moldoveni, locuitori ai satului Broșteni, districtul Râbnița. În timpul războiului, cei trei i-au ajutat în diverse moduri, hrănindu-i și ascunzându-i pe rând, pe vecinii lor, frații Naum și Raisa Gomelfarb ai căror părinți fuseseră omorâți în septembrie 1941. Serebrianski a pregătit o ascunzătoare pentru Naum și sora lui, săpând o groapă sub staulul oilor. Samuil Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei, în spatele sobei, iar Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a ținut copiii într-un hambar. Dosar 7550.

    * Starostina, Evghenia Starostina, Anna Starostin, Pavel -

Anna Starostina locuia împreună cu mama ei Evghenia și fiul său, Pavel în Chișinău. La sfârșitul lunii iulie 1941 în ghetoul din Chișinău au fost internate și buna sa prietenă, Ida Binder împreună cu fiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna și fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine și mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagărele din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna și familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei, îngrijind-o cu devotament și ținând-o ascunsă de vecini. Dosar 6084.

    * Strașnaya, Maria Strașny, Ivan Strașnaya, Xenia -

Maria Strașnaya avea 60 de ani și locuia în satul Baliavinți, districtul Briceni, împreună cu nora sa Xeniya și două nepoate. Înainte de război, băcănia din sat aparținea familiei Gurviț, iar Maria și familia ei își făceau cumpărăturile acolo. După ce germanii au ocupat zona, Benyamin Gurviț, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Maria să-i adapostească pentru o vreme. Maria i-a ascuns în pod pe Benamin Gurviț, soția sa, Ita și copii Yefim și Manya. Dosar 7347.

    * Țurcan, Peotr Țurcan, Evgenia Savciuk, Makar Savciuk, Axenia -

Peotr și Evgeniya Țurcan locuiau în satul Bulăiești, districtul Orhei. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiască, Celnik, din orașul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Celnik a stat în pivniță sau în pod și la sfârșitul verii lui 1942, au fost mutată în casa lui Makar și Axeniya Savciuk, rude ale familiei Țurcan, care locuiau în același sat. Dosar 8190.

De Aici

Edited by UnixMarius, 08 January 2009 - 21:07.


#14
twitterfire

twitterfire

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 612
  • Înscris: 21.10.2008

View PostUnixMarius, on Jan 8 2009, 21:16, said:

Vad ca topicul asta a murit ... oare nu or fi romani care au facut ceva notabil pe tot parcursul razboiului ?

Cum să nu? Amândoi bunicii mei au fost pe frontul de Est și au luptat împotriva rușilor. Unul dintre ei a fugit chiar din lagăr și s-a întors în România. Făceau parte din divizii diferite și au ajuns unul după altul cu divizia în Moldova și transnistria. Românii s-au bucurat atât de tare încât i-au primit cu flori, mâncare și fetele cu sărutări. Evreii s-au bucurat atât de tare, încât au considerat că cel mai frumos e să-i primească cu apă fiartă și oale de noapte aruncate de la geam. Dar ei nu s-au descurajat, n-au masacrat evreii, ci au mers mai departe.

Acum îmi doresc să fi reacționat altfel. Îmi doresc să fi făcut ceva notabil.

#15
Spyridoula

Spyridoula

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 243
  • Înscris: 17.09.2008
Logic. Suntem poporul ales, nu ?
Si mai presus decat toate alte popoare... si ar trebui sa fim mandrii ca suntem evrei (care suntem ) !!!!
Eu intotdeauna voi fi alaturi de ISrael si de evrei...doar...e datoria mea, nu ?
:D

#16
twitterfire

twitterfire

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 612
  • Înscris: 21.10.2008
Eu personal, sunt profund indignat când am aflat că am participat la Holocaust. Vorba aia, la Nuremberg s-au răfuit evreii cu toți cei care i-au chinuit.

Peste 50 de ani vin cu ideea că și românii sunt torționari. Și că groaznicii torționari români au omorât mai mulți evrei de cât erau în timpul ă.a în România. Mi se pare o jegoșenie absolută. Dupa ce ca am scăpat mulți evrei din lagărele lui Hitler, chiar am deviat trenuri cu evrei și le-am umplut cu prizonieri ruși, tot noi românii suntem

Cum dracului a fost la noi Holocaust, din moment ce 1-2 milioane de evrei au plecat din România?

Idioțenia cea mare a fost când a permis Ceaușescu să plece toate minoritățile. Au plecat toți evreii, au plecat toți italienii, au plecat greci și foarte mulți nemți care nu erau nemți. Dar erau sași și șvabi care puteau să se ducă în Germania. Și au tulit-o toți. Am doar noi românii care trebuiam să construim socialismul.

Chiar îmi pare rău. Am văzut care erau cartierele evreiești în România. Bucureștiul ar fi fost mult mai interesant cu evrei, greci, italieni și nemți.

#17
Boshaft_Sylvester

Boshaft_Sylvester

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,558
  • Înscris: 01.10.2013

View PostUnixMarius, on 05 februarie 2007 - 10:06, said:

Deoarece pana acuma nu am vazut o discutie cu privinta la ce-i care au facut ceva si au ridicat fiinta umana, in acele vremuri de restriste, acolo unde este locul ei , ce s-a discutat numai despre antisemiti & shit , as dori sa nu-i uitam pe ce-i care au fost "Drepti Intre Popoare" no matter what .

Pentru ca n-am vrut sa deschid alt thread, il dezgrop pe asta desi e mai vechi decat apartenenta la UE a Romaniei. :lol:

Sintagma "drepti intre popoare" contine subliminal - asa cum pare sa sugereze si initiatorul thread-ului - ca cei care nu se regasesc pe lista, desi n-au fost poate criminali, au fost cel putin indiferenti la tragedia evreilor?

#18
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Parerea mea este ca "sintagma" cum ii spui este denumirea data celor care evectiv, cu documente si marturii, au salvat viata -de regula- a mai multi evrei in timpul prigoanei.
Este  -daca vrei - rasplatirea unui act de curaj individual, care a salvat o (mica) majoritate.

Pentru generatiile de azi este educativ si stimulativ atata timp cat se rezuma la ce am scis mai sus

parerea mea.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate