Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Cruciadele
#37
Posted 05 November 2012 - 10:05
marcuzzzo, on 03 noiembrie 2012 - 13:40, said:
In ce priveste dominatia araba de la inceputuri asupra tinuturilor sfante,lasati-ma sa ma indoiesc nitel asupra ravnei religioase pe care o aveau multi dintre ei. A mai fost o avalansa de extremism atunci cand turcii seleucizi au preluat fraiele si cu ele tot imperiul pe care-l mostenisera de la arabi. Or,se stie foarte bine ca ultimii ce se convertesc sunt si cei mai intoleranti dintre toti. In evul mediu, arabii,daca e sa facem o comparatie cu ce se petrecea in europa din apus,erau mult mai ingaduitori fata de altele religii. In sicilia spre exemplu (este cazul pe care il cunosc cel mai bine),se purtau decent cu ghiauri fiindu-le acestora din urma interzisa doar intrarea in administratie si sa poarte armele. In rest,cel putin la inceput,sicilienii nu erau siliti decat sa plateasca o taxa,destul de mica,si sa poarte la gat un carnetel,ca un fel de chitanta,care dovedea plata tributului. Daca indeplineau toate acestea puteau trai linistiti,si atunci cand ma gandesc la actiunile unui Carol Cel Mare care,o data zdrobita rezistenta sasilor,a poruncit sa fie taiate 7000 de capete dintre ale lor intr-o singura zi,imi vine mai usor sa-i privesc pe arabii din evul mediu ceva mai bine decat europenii. Pe termen lung Sicilia ar fi fost la fel de borata ca orice tara araba. Pe termen lung saxonii bruftuluiti de Carol devin pionierii civilizarii unei bune parti din Europa. Chiar daca isi pierd religia pagana dar cultura si limba si le dezvolta. Ce se alege insa de autohtonii de sub arabi? Edited by searcher-star, 05 November 2012 - 10:06. |
#38
Posted 01 April 2014 - 09:43
Quote În 1095, împăratul bizantin Alexios I Comnen a trimis emisari în Occident cerând ajutor militar împotriva turcilor selgiucizi. Mesajul a fost primit de Papa Urban al II-lea la Conciliul de la Piacenza; în același an, în noiembrie, Urban a cerut Conciliului de la Clermont să discute chestiunea mai pe larg. Când a convocat conciliul, Urban a cerut episcopilor și abaților cărora li s-a adresat direct, să vină împreună cu cei mai de seamă nobili din provinciile lor. Discursul Papei din 27 noiembrie a fost punctul de cotitură al Primei Cruciade. My request: Stie cineva unde pot gasi acest discurs in latina? Si nu... nu ma trimiteti la google translate. Edited by Wittmann2, 01 April 2014 - 09:43. |
#39
Posted 13 April 2014 - 23:23
#40
Posted 17 April 2014 - 19:43
Crede-ma ca am inceput de acolo in toate directiile, insa nu am gasit nimic.
|
#41
Posted 17 April 2014 - 20:38
Wittmann2, on 17 aprilie 2014 - 19:43, said:
Crede-ma ca am inceput de acolo in toate directiile, insa nu am gasit nimic. Nu exista o alocutiune a papei stenografiata. Cuvintele lui au fost transmise de 4-5 surse care sunt mai mult sau mai putin convergente. In consecinta, orice ai gasi nu e the real thing. |
#42
Posted 17 April 2014 - 21:13
iulian.dronca, on 28 ianuarie 2007 - 23:00, said:
Cruciada cavalerilor s-a deschis cu masacrarea evreilor din oraşele de pe Rin, Köln şi Mainz, anunţând prin aceasta caracterul sângeros şi de jaf ce aveau să-l îmbrace expediţiile. Se stie ca din antichitate berberii s-au iudaizat, precum de altfel arabii din Yemen si falasii din Etiopia. Dupa anul 700 berberii din nordul Africii vor adopta talmudismul, o religie noua, proaspata, venita de la Bagdad, odata cu musulmanii care vor cuceri nordul Africii. Astfel, alaturi de musulmani ei vor participa la cucerirea Hispaniei si vor interprinde negot cu lumea crestina. In timpul primei cruciade, denumita si cruciada saracilor, populatia s-a napustit la tot ceea ce urau ei mai mult. De exemplu au fost atacati cavalerii hoti (Rauberritters), care jefuiau la drumul mare, dar si pe negustorii de sclavi, care luau populatie crestina si o vindeau la arabi. Acesti negustori de sclavi erau evreii hacuiti de saracii din prima cruciada. Era normal sa fie terminati. In definitiv erau niste animale. Edited by marcelsoviani, 17 April 2014 - 21:14. |
#43
Posted 20 April 2014 - 14:42
chiar ma gandeam ca de unde sa fi provenit evreii aia mascarati de cruciati avand in vedere ca la vremea aia khazarii nu erau inca asa raspanditi in vestul si centrul european.
|
#44
Posted 01 May 2014 - 10:48
#45
Posted 05 May 2014 - 10:44
Gesta Francorum face o scurta referire la discurs in prima parte
Cum iam appropinquasset ille terminus quem dominus Iesus cotidie suis demonstrat fidelibus, specialiter in euangelio dicens: "Si quis uult post me uenire, abneget semetipsum et tollat crucem suam et sequatur me" facta est igitur motio ualida per uniuersas Galliarum regiones, ut si aliquis Deum studiose puroque corde et mente sequi desideraret, atque post ipsum crucem fideliter baiulare uellet, non pigritaretur Sancti Sepulchri uiam celerius arripere. Apostolicus namque Romanae sedis ultra montanas partes quantocius profectus est cum suis archiepiscopis, episcopis, abbatibus, et presbiteris, coepitque subtiliter sermocinari et predicare, dicens, ut si quis animam suam saluam facere uellet, non dubitaret humiliter uiam incipere Domini, ac si denariorum ei deesset copia, diuina ei satis daret misericordia. Ait namque domnus apostolicus 'Fratres, uos oportet multa pati pro nomine Christi, uidelicet miserias, paupertates, nuditates, persecutiones, egestates, infirmitates, fames, sites et alia huiusmodi, sicuti Dominus ait suis discipulis: "Oportet uos pati multa pro nomine meo", et: "Nolite erubescere loqui ante facies hominum; ego uero dabo uobis os et eloquium", ac deinceps: "Persequetur uos larga retributio". Cumque iam hic sermo paulatim per uniuersas regiones ac Galliarum patrias coepisset crebrescere, Franci audientes talia protinus in dextra crucem suere scapula, dicentes sese Christi unanimiter sequi uestigia, quibus de manu erant redempti tartarea. Iamiamque Galliae suis remotae sunt domibus. http://www.thelatinl...afrancorum.html LE Textul Historia Hierosolymitana Pare sa fie un text bilingv latin - german. Daca ai rabdare browseaza-l incepand cu pagina 119 https://archive.org/...rosol00foucuoft Edited by Boshaft_Sylvester, 05 May 2014 - 10:46. |
#47
Posted 18 August 2014 - 14:27
Un articol interesant al unuia din specialistii contemporani in domeniu; contine si recomandari ale altor lucrari.
Din pacate in engleza, dar o lectura usoara si un stil destul de "beletristic". Gasiti pe net si alte articole ale autorului Thomas F. Madden, majoritatea pe teme istorice (Venetis si Cruciadele in general), dar si cu subecte sociale sau legate de religie. |
#48
Posted 18 August 2014 - 16:11
Cred ca l-am mai mentionat aici dar daca sunteti interesati de Cruciade, Christopher Tyerman si al sau "God's War: A New History of the Crusades" e fundamental. E o carte imensa (peste 1000 de pagini) dar e o piatra de temelie pentru orice conversatie referitoare la fenomen.
|
#49
Posted 18 August 2014 - 16:15
Alexandru H., on 18 august 2014 - 16:11, said:
Cred ca l-am mai mentionat aici dar daca sunteti interesati de Cruciade, Christopher Tyerman si al sau "God's War: A New History of the Crusades" e fundamental. E o carte imensa (peste 1000 de pagini) dar e o piatra de temelie pentru orice conversatie referitoare la fenomen. Asta citesc. Si "The Fourth Crusade and the Sack of Constantinople" de Johnatan Phillips. |
#50
Posted 18 August 2014 - 16:40
#51
Posted 18 August 2014 - 16:43
marcelsoviani, on 18 august 2014 - 16:40, said:
adica God's War: A New History of the Crusades, caci despre asta era vorba. Adica occidentul duce un razboi al lui dzeu. Adica cavalerul occidental, este un militar in slujba bisericii. Adica societatea occidentala era una teocratica. QED Jeez, ma urmaresti de-a dreptul. Vezi ca s-a cam ajuns la o concluzie pe celalalt topic. Din nou, repeta dupa mine: teocratia este forma de guvernamant. Oricat de religioasa e o societate nu inseamna ca e teocratica. Si vezi ca ai si o eroare de logica: daca e razboiul lui D-zeu, militarul nu e in slujba Bisericii ci a lui D-zeu. Diavolul sta in amanunte. Edited by anarch, 18 August 2014 - 16:45. |
|
#52
Posted 18 August 2014 - 16:58
anarch, on 18 august 2014 - 16:43, said:
Si vezi ca ai si o eroare de logica: daca e razboiul lui D-zeu, militarul nu e in slujba Bisericii ci a lui D-zeu. Quote Cuvântul teocrație vine de la cuvântul grecesc θεοκρατία, care înseamnă „domnia lui Dumnezeu”. Acesta la rândul lui este derivat de la cuvintele grecești θεός (theos, dintr-o rădăcină Indo-Europeană care apare în concepte religioase), înseamnă „Dumnezeu” și κράτειν (kratein), înseamnă „a domni”. Deci sensul cuvântului grec era „a domni prin dumnezeu / dumnezei” sau prin încarnări umane ale zeilor. |
#53
Posted 18 August 2014 - 17:07
marcelsoviani, on 18 august 2014 - 16:58, said:
de ce iubesti sa te faultezi tot timpul? Omule, ce insiri tu aici nu e nici macar definitia de dictionar a cuvantului. Pe bune acum, nu poti sa argumentezi cu explicatii de pe wiki a unui concept destul de subtil(neclar?). Si oricum, expresia societate teocratica, chiar in lumina definitiei asteia, tot un nonsens ramane. |
#54
Posted 18 August 2014 - 17:12
anarch, on 18 august 2014 - 17:07, said:
concept destul de subtil(neclar?). creierul tau e total confuz. anarch, on 18 august 2014 - 17:07, said:
Si oricum, expresia societate teocratica, chiar in lumina definitiei asteia, tot un nonsens ramane. nu extrapola. nu de altceva, dar e clar ca e un simptom ce poate fi inca tratat. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users