Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...

Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...
 

Muzica lautareasca

* * * * * 1 votes
  • Please log in to reply
319 replies to this topic

#37
Laberta

Laberta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,491
  • Înscris: 04.09.2006
Te rog, nu-mi rapi placerea de a-i situa pe olteni pe primul loc, cel putin in acest domeniu.

#38
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Nu voi face o ierarhizare a muzicii, pentru ca fiecare zona fiecare interpret are un stil unic, mi-ar fi si foarte greu dealtfel. Recomand tuturor sa asculte cat mai multa muzica pentru a se putea identifica.

Astazi: Nelu Ploiesteanu'

Lautarii adevarati se numara pe degete. Nelu Ploiesteanu este socotit unul dintre ei. Dumitrache Ion, pe numele sau adevarat, este absolvent al Scolii Populare de Arta.
A cantat pentru Berlusconi, a facut duet cu Loredana, a inregistrat un album cu Monica Anghel, iar acum se pregateste sa incheie inca un disc alaturi de Stefan Iordache si Gheorghe Dinica. Ieri a implinit 54 de ani.

"Adevarul este ca nu m-am gandit ca o sa am o a doua tinerete, sa fiu iubit de oameni, sa am realizari, multe satisfactii acum la o varsta mai inaintata si ma bucur mult pentru tot. Anul acesta incheiat inseamna cateva realizari datorita carora ma simt foarte bine, am facut patru CD-uri, mi-a fost daruit un nepotel si am mai pus un an de batraneti in carca. De ziua mea am fost solicitat de televiziuni, dar seara sigur ca am sarbatorit cu familia mea si dupa aceea cu colegii mei la restaurant. In tinerete nu simteai trecerea anilor, acum o simti, dar daca ai si o frumusete in anii acestia care trec, parca o simti. Atunci 21, 22 de ani nu se vedeau, acum fiecare an spune ceva. S-a schimbat foarte mult felul in care imi aniversez ziua de nastere; demult o faceam mai mult cu colegii, mai multe nebunii, mai mult in carciumi, acum imi place sa o petrec cu familia mea, cu nepoteii mei. Si ei sunt alaturi de mine si imi fac surprize: acum un an mi-au facut un tort cu poza mea. S-a intamplat sa am parte de o aniversare unica, cu opt ani in urma, cand s-a nascut nepotelul meu cu doua zile inainte. A fost cel mai frumos cadou, Antonio, nepotelul meu care canta la pian... Cand e ziua lui imi aminteste ca trebuie sa fie si a mea. Imi doresc la aceasta aniversare sa imi mai aduca barza nepotei, ca imi plac copiii; am facut parte dintr-o familie mare, am fost invatati sa stam multi. Imi doresc apoi sanatate, ca pe urma toate vin de la sine si ce-o mai vrea bunul Dumnezeu. Ca sa spui daca inaintarea in varsta e o povara trebuie sa stii ce satisfactii ai la varsta asta. Uneori iti doresti sa iti cresti copiii, sa-ti vezi nepotii mari; daca te uiti in urma la realizari parca nu simti povara pentru ca te intineresc cei din jurul tau. N-as mai vrea sa mai fiu tanar pentru ca eram foarte amarat, nu aveam pantofi, nu aveam tenisi, nu aveam ce manca, eram la tara... Nu mai vreau sa se mai intoarca roata. Orice om si-ar dori sa se intoarca in timp, dar, cand te gandesti ca e ceva imposibil, trebuie sa te impaci cu aceasta idee. Mai trebuie sa inchei un CD pe care l-am inceput cu Dinica si cu Iordache, as mania pe Dumnezeu sa spun ca am avut vreun regret din anul ce s-a incheiat.

Despre mine? Sunt un om simplu, cu un mare suflet, un lautar si va dau cuvantul meu de onoare si de om ca nu m-am considerat niciodata o vedeta. Ma bucur ca am reusit sa intru in sufletul oamenilor care ma iubesc si carora le place muzica mea. Sunt alaturi de ei oriunde si oricand."

Sursa: jurnalul.ro
Attached File  nelu.jpg   85.98K   35 downloads

Edited by Parapluies, 06 November 2006 - 11:27.


#39
Laberta

Laberta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,491
  • Înscris: 04.09.2006
Ca sa=mi aprofundez cunostintele despre lautarii de altadata, am gugalit si am dat peste un articol interesant
din @Evenimentul Zilei semnat de Constantin Radinschi. Ceea ce m-au uimit sunt viata si comportamentul tiganilor din acele vremuri. Ca sa va convingeti, cititi si voi:
In tineretea mea, nu existau in Iasi tigani vagabonzi, cersetori, smecheri, batausi sau hoti. Toata masa tiganeasca din Broscarie, Tatarasi, Pacuret sau Doi Calici era incadrata in munca la diferite intreprinderi particulare sau de stat, institutii, restaurante sau formatii muzicale.



Femeile erau casnice, cresteau copiii, faceau diferite treburi in casa si pe linga casa si seara isi asteptau barbatii cu mincarea calda. Copiii umblau la scoala, incepind din clasa intii, apoi cei mai dotati urmau liceul si unii intrau chiar la diferite facultati. Am avut coleg de facultate un tigan pe numele de Stelica Borteanu care era foarte silitor si dupa terminarea facultatii a fost luat la Bucuresti ca functionar superior in ministerul Culturii. Foarte multi tigani erau lautari, indragiti de catre toata populatia orasului. Cum se facea seara, acestia apareau in diferite restaurante, locante la marginea Iasului sau circiumioare de mahala, frumos imbracati cu papioane sau lavaliere la camasi, barbieriti si parfumati si incepeau sa acordeze instrumentele pregatindu-se pentru repertoriul ce era fixat de catre starostele orchestrei. Cei mai interesanti lautari, mai politicosi si mai increzatori in succes erau cei de la Restaurantul Tanasache din Cuza Voda, peste drum de Camera de Comert, unde cinta formatia condusa de Ghita Balanescu, zis "vaca", pe care l-am prins si eu in 1933, alaturi de o multime de tigani lautari si fel de fel de neamuri tiganesti, din marginile Tatarasilor.

Cind l-am cunoscut era un batrinel cu capul argintiu, la vreo 80 de ani, care cinta intr-o orchestra la vioara prima, aplecat putin inainte, privind cu mare atentie la toti membrii acesteia. Parca-l vad cintind la "Coltul galben" melodii ca "Sara pe deal", inchizind ochii si ascultind celelalte viori. Cind se termina cintecul, ochii lui erau plini de lacrimi. Scotea din buzunarul de la piept o batista mare si discret stergea plinsetul unei melodii pe care in tinerete a cintat-o de multe ori lui Ion Creanga si Mihai Eminescu la circiumioara lui Boian, pe stradela Prapastiei, de pe Valea Ciricului. Era preferinta lui. Nu se lauda, era modest, cuminte, si abia spre sfirsitul vietii, bardul de la Mircesti a luat cunostinta de talentul acestui lautar si l-a invitat la el. Acolo, in fata unei multimi si a multor figuri deosebite, printre care si Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti si altii, lautarul Ghita Balanescu a cintat pentru prima data melodia "Steluta", pe versurile lui Vasile Alecsandri, compozitie proprie. A cintat-o de mai multe ori, de plingeau toti cei prezenti in frunte cu Vasile Alecsandri, care a dedicat versurile, probabil, Elenei Negruzzi. Ghita Balanescu s-a daruit viorii si tambalului cu toata increderea. Scripca i-a harazit o batrinete frumoasa pina in ultimele clipe, dupa care a intrat in marea pauza. A intrat in umbra linistit si s-a pierdut undeva departe de noi, intr-o lume a celor mai frumoase melodii.

Edited by Laberta, 06 November 2006 - 14:57.


#40
ecou

ecou

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 877
  • Înscris: 30.07.2004

View PostLaberta, on Nov 4 2006, 20:56, said:

O fac eu,in cele din urma, deplin constient de faptul ca nu aceste biete pagini vor duce mai departe amintirea lui Cristian Vasile, ci refrenul etern al Zarazei:
Frumoasa si impresionanta poveste! Impresionanta povestea lui Cristian Vasile, desi Zaraza e romanta parca.
Cat despre muzica lautareasca.....da, e impresionanta si ea! La muzica lautareasca gasesc ceea ce nu prea mai ai ocazia sa asculti in muzica autohtona contemporana: sentiment. Muzica actuala e prea des o lalaiala de suprafata.
Nelu Ploiesteanu.. e preferatul meu! Tigan adevarat, nu ii e jena de etnia sa si ii infiereaza pe manelistii care au impresia ca sunt cantareti. Muzica sa duce mai departe traditia tarafurilor tiganesti, cu muzica de pahar, cu muzica de dor, cu muzica de suferinta.
Am vazut ca au aparut CD-uri cu muzica lautareasca. poate cineva sa imi spuna cate ceva despre ele? adica.. merita sa le cumperi sau sunt niste selectii facute de niste anonimi care daca au vazut ca interpretul e din etnie au zis ca merge?

#41
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Ecou, depinde ce muzica lautareasca vrei sa cumperi. Daca vei gasi nume cunoscute, vei gasi si sentiment. Cauta sa cumperi Nelu Ploiesteanu cu Dinica si Iordache, sau "Cantece de odinioara" un cd remarcabil.

#42
ecou

ecou

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 877
  • Înscris: 30.07.2004

View PostParapluies, on Nov 6 2006, 17:07, said:

Ecou, depinde ce muzica lautareasca vrei sa cumperi. Daca vei gasi nume cunoscute, vei gasi si sentiment. Cauta sa cumperi Nelu Ploiesteanu cu Dinica si Iordache, sau "Cantece de odinioara" un cd remarcabil.
L-am ascultat  :inlove:
E muzica adevarata, cantata de oameni pentru oameni. "Sa-mi canti cobzar" interpretata de Dinica e tulburatoare.

#43
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Mie imi plac in mod deosebit DINICA - Vagabondul vietii mele si PLOIESTEANU - Inainte de moarte. Daca stau bine sa ma gandesc, imi cam place tot ce este trist.

Sunt vagabindul vietii mele
Ca intr-un film cu Raj Kapur
Maturator de praf de stele
Si cusurgiu fara cusur
Iar cand adorm spre dimineata
Imi reprosez de la inceput
Ca nu am luat totul de la viata
SI nu i-am dat cat as fi vrut...

Edited by Parapluies, 07 November 2006 - 20:53.


#44
Rissa

Rissa

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 4
  • Înscris: 27.10.2006
Merita ascultat si "Parol ca te iubesc" a lui Dinica...muzica de suflet  :inlove:

#45
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006

View PostRissa, on Nov 8 2006, 00:22, said:

Merita ascultat si "Parol ca te iubesc" a lui Dinica...muzica de suflet  :inlove:

Am sa caut aceasta melodie, mai ales ca este muzica de suflet.
Ma bucur tare mult ca am intalnit pe acest forum si sentimentalisti. Muzica de suflet este cea cantata din suflet, iar lautarii nostri exceleaza. In curand fac si istoria altor lautari de renume.

#46
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Fanfara ciocarlia.
Despre ei, stiam doar ca piese, le-am ascultata fara sa stiu cine le canta. Noroc cu baietii de la lautari.ro care au extras mai multe amanunte despre ei.
Va recomand Asfalt Tango, o piesa de o compozitie stralucitoare.
Site-ul fanfarei www.asphalt-tango.de ne anunta o veste tragica:
"Ioan Ivancea, senior chief of Fanfare Ciocarlia, has died aged 66 in the early hours of Friday, 20th October 2006 after severe illness in his home surrounded by family and friends. We'll all deeply miss Ioan and his ways of bringing back the moving memories of his life, his distinctive playing of the clarinet as well as his melancholic singing full of character. We feel very grateful for all those years we've shared with our friend and will do everything to keep his memory alive. Ioan Ivancea's family has our deepest sympathy."
Pacat, Dumnezeu sa-l odihneasca!

#47
Laberta

Laberta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,491
  • Înscris: 04.09.2006
Termenul de lautar sau mai rar de scripcar provine din denumirea instrumentului la care se canta. Cu timpul, aceast nume s-a dat tuturor muzicantilor din taraf, si asta s-a intamplat cam pe la sfarsitul secolului XVIII, cand s-a infiintat breasla lautarilor, “lautaritul” devenind un mestesug ca oricare altul. E interesant ca, in vreme ce lautarii din Ardeal si Banat proveneau din mediul satesc, in Valahia si in Moldova ei erau tigani. Se numeau lautari domnesti, repertoriul lor fiind format exclusive din cantece populare. Cei care cantau muzica de salon, muzica culta, se numeau muzicanti nemti. Un alt lucru ce mi s-a parut interesant, din ce am citit este ca, in cadrul tarafului (indifferent de regiunea de provenienta) la instrumentele cu coarde cantau numai tiganii, fiindca ele erau instrumentele la care se invata cel mai greu ; iar la celelalte cantau taranii.
In ce priveste repertoriul, lautarii de la sate scapau usor, neinvatand decat  ceva jocuri populare, cantece de nunta si muzica de inmormantare. In ce-i priveste pe lautarii de oras, aveau mai mult de munca, trebuind sa stie, pe langa repertoriul popular si cantece la moda pe vremea aceea : romante, valsuri, foxtroturi, cadriluri si ce mai era. Toate bune si frumoase, dar ce sa-I faci cu notele, stiut fiind faptul ca orice lautar canta dupa ureche, nestiind notele musicale. Atunci ce s-au gandit ei. Si-au angajat un notist(un pianist, de regula) care stia notele musicale, iar lautarii  invatau pe dinafara partiturile cantate de el.
Mai tarziu, au fost lautari ambitiosi, care, ajutati, au facut studii musicale, multi ajungand sa fie renumiti si in strainatate.
In ce priveste repertoriul, in perioada feudala a predominat cel vocal, format din balad, doine, cantece de dragoste si de joc. Odata cu domniile fanariote au patruns si influentele orientale ( manele, bestele, samaiele), apoi cele occidentale (valsuri, mazurci, polci, cadriluri). Dupa Unire, au aparut piese muzicale culte compuse in stil national care au fost preluate de lautari si cantata atat de mult, incat li s-a pierdut cu timpul numele autorului. Muzica lautareasca, spre deosebire de cea populara se deosebeste nu numai prin fatul ca cea dintai este predominat instrumentala, fata de cea populara care este mai mult vocala, ci si prin modul de interpretare.
As mai vrea sa enumerez cativa dintre cei mai renumiti (si vechi) lautari romani: George Ochialbi care a compus Mica conversatie, Patria mea, Nicolae Buica- Sarba cu variatii, Grigoras Dinicu – cunoscuta Hora staccato, George Bulanger – Avant mourir.
Sper ca nu v-am plictisit cu spicuirile pe care le-am facut din “Lautarii de ieri si de azi” scrisa de Viorel Cosma

#48
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Acum ceva vreme am fost si am luat o masa la Crama Seciu. 2 lautari ne-au cantat de suflet si de inima vreme de mai bine de 1 ora. Am ascultat o voce putreda, o voce rupta de atata cantec dar si 2 viori si un acordeon ce cauta sa isi dea obstescul sfarsit.
Are cineva idee unde mai poti prinde farmecul muzicii lautaresti ?
Un local ceva?

#49
Laberta

Laberta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,491
  • Înscris: 04.09.2006

View PostParapluies, on Nov 9 2006, 14:28, said:

Acum ceva vreme am fost si am luat o masa la Crama Seciu. 2 lautari ne-au cantat de suflet si de inima vreme de mai bine de 1 ora. Am ascultat o voce putreda, o voce rupta de atata cantec dar si 2 viori si un acordeon ce cauta sa isi dea obstescul sfarsit.
Are cineva idee unde mai poti prinde farmecul muzicii lautaresti ?
Un local ceva?


Ai avut un noroc chior, ce sa-ti spun. Pe aici pe la noi n-am auzit muzica lautareasca, de-aia adevarata, niciodata.

#50
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Ma intrebam de ce unii lautari folosesc sintagma "plange vioara". Am avut norocul sa primesc de la un amic o piesa lautareasca, instrumentala numita "Nu mai sunt copii" (sau ceva asemanator, am piesa acasa). Toata piesa este o constructie de armonii bazate pe vioara. Anumite pasaje ale melodiei sunt pur si simplu extraordinare. Cand mi-a crescut pulsul si am simtit ochii umeziti mi-am dat seama ca amintirile ma napadesc. Asta inseamna planset de vioara, o lacrima de om.
Putini oameni reusesc sa faca vioara sa cante. Cel mai important lucru este ca acea vioara nu este una electrica, sunetul vine din lemn, are parfumul si esenta lui.

Edited by Parapluies, 10 November 2006 - 10:43.


#51
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
M-am gandit sa fac o lista cu cateva piese memorabile.
Ionel Tudorache -  Inimioara, inimioara
Dona Doru Siminica - Am iubit si-am sa iubesc
Eftimiu - De ce esti suparata
Fanica Visan - Da-mi boierule nevasta (o vioara excelenta)
La revedere copii
Nici nu ninge nici nu ploua
Zavaidoc - La calul balan
Jean Moscopol - Noapte buna Mimi
Paula Lincan - Fata mea, floare de mai

Chiar daca nu este locul potrivit, pentru cei mai batrani, FLORIN BOGARDO - Sa nu uitam trandafirii
Auditie placuta!

Edited by Parapluies, 10 November 2006 - 21:09.


#52
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
Ionel Tudorache - Inimioara, inimioara

Versuri:

Inima si inimioara
Ce foc mare te doboara
Inima si inimioara
Ce foc mare te doboara

Ma doboara o bola grea
Dorul si cu dragostea
Ma doboara o bola grea
Dorul si cu dragostea

La poarta la Brailita
Mi-au furat hotii puicuta
As da caii si caruta
Numai sa-i sarut gurita, draga mea

Inima nenorocoasa
Cand sa te mai vad voioasa
Inima nenorocoasa
Cand sa te mai vad voioasa

Inimioara ca la mine
Nu mai da Doamne pe lume
Ca destul mi-ai dat-o mie
Mai mult moarta decat vie

La poarta la Brailita
Mi-au furat hotii puicuta
As da caii si caruta
Numai sa-i sarut gurita, draga mea

Inima tu dori prea mult
Cand sa te mai vad razand
Inima tu dori prea mult
Cand sa te mai vad razand

Sa pui masa sa mananci
Cu toti fratii mei de gat
Sa pui masa sa mananci
Cu toti fratii mei de gat

Inimioara ca a mea
Nu mai da nimenea
Inimioara ca la mine
Nu mai da Doamne pe lume

La poarta la Brailita
Mi-au furat hotii puicuta
As da caii si caruta
Numai sa-i sarut gurita, draga mea

M-am gandit ca poate vrea cineva versurile :)

#53
Parapluies

Parapluies

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 633
  • Înscris: 03.11.2006
http://aris.ss.uci.e...osk/romica.html

Si un link despre Romica Puceanu.
Poate sunt amatori de "zarzari infloriti" :)

#54
Laberta

Laberta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,491
  • Înscris: 04.09.2006
Le vrem ca sa le citim. Pacat ca nu stim si melodia. :)
Versurile astea simple spun mai mult decat o mie de poezii care apar azi pe banda rulanta

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate