Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...

Monociclism extrem / Extreme unic...
 Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6

În urmatorii 10 ani, numarul de sa...
 Pat suspendat de tavan

Cataloage și oferte BF 2018

De ce se da Coca Cola gratis in B...

Referinta
 Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita

Plugin pentru wordpress

Descarcare melodii vs. Youtube
 

Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
9993 replies to this topic

#5851
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008

View PostCrugasic, on 29th March 2011, 21:12, said:

Sigur că nu există, decît de la Antonio Bonfini încoace... Cea mai mare realizare a inițiatorilor acestei propagande a fost transferarea ei din exterior în interior. Adică la început străinii (în special italienii, de ex. Bonfini și chiar Papa de la Roma) erau cei cu propaganda latinomană și cu manipularea psihologică a conducătorilor autohtoni care erau făcuți să creadă că sînt latini pentru a-i determina să treacă -- cu tot cu popor -- la religia catolică. Însă începînd cu secolul XIX a fost schimbată strategia care nu dădea rezultatele scontate și pentru ca propaganda latinomană să capete mai multă credibilitate au fost folosiți ca agenți de propagandă unii preoți greco-catolici transilvăneni care au fondat Școala Ardeleană. Iar aceștia și discipolii lor au reușit să întreacă toate așteptările în ce privește intoxicarea propagandistică, reușind să contamineze cu boala latinomaniei pe mulți dintre intelectualii de vîrf din Țara Romînească și Moldova.

si dimandano in lingua loro Romei...se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?..." în: Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI

"Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-à-dire romain … " în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople.

qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur" St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi, in I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555


Se pare ca lor li s-a parut ca limba romana semana foarte mult cu fraceza si italiana chiar inainte de bonfini si de scoala latineasca...
Ce zici? poate ca acesti calatori din secolele XV-XVI au gresit?


Quote

Ăsta e argumentul forte al latinomanilor, că un romîn se înțelege bine cu un italian sau un francez, dar nu și cu un slav. Lăsînd la o parte exagerarea evidentă (romînii nu se pot înțelege cu italienii sau francezii decît la modul primitiv dacă nu cunosc limbile respective), explicația e simplă. Romîna de azi conține 40% de cuvinte franțuzești băgate în principal în secolul XIX, din care o bună parte se regăsesc și în italiană, în forme mai mult sau mai puțin asemănătoare. Dacă în ziua de azi romîna ar fi conținut 40% cuvinte rusești (introduse în limbă de o ipotetică Școală Moldoveană din secolul XIX), atunci s-ar fi putut susține că un romîn se poate înțelege mai bine cu un rus sau cu un polonez decît cu un italian. Sau mai aproape de zilele noastre, comuniștii staliniști ar fi putut să umple vocabularul limbii cu cuvinte rusești și să le marginalizeze pe cele de origine franceză și nimeni n-ar fi zis nici pîs, pentru că ar fi sfîrșit la pușcărie. S-ar fi obținut o limbă mai aproape de limbile slave decît de cele romanice din punct de vedere lexical. Însă comuniștii staliniști din secolul XX au avut mai multă minte decît latinomanii extremiști din secolul XIX și au lăsat vocabularul limbii în pace să se dezvolte pe cale naturală.

Si nu te intrebi pe buna dreptate de ce acesti termeni au intrat fireste in limba romana?  poate fiindca originea comuna latina a acestor limbi inlesnea pronuntarea lor?
Incearca sa bagi in limba poloneza 40% din substantive si verbe de sorgine frantuzeasca si veti ce-ti iese?

#5852
turcoctonul

turcoctonul

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostMegara, on 29th March 2011, 22:23, said:

Si apropo, in privinta lui "România" si "român", cu â s-au scris si inainte de 1993. Nici inainte si nici dupa nu a fost corecta scrierea cu "î". Faptul ca refuzi sa scrii conform regulilor gramaticale in vigoare dovedeste rea vointa ca sa nu spun antiromanism.

Unul din putinele momente in care sunt de acord cu tine. Insasi negarea latininatii si a descendentei romane e un act antiromanesc. Cine nu crede sa asculte imnul "ca-n aste maini mai curge un sange de roman". :P

#5853
Andrein123

Andrein123

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 300
  • Înscris: 31.01.2011

View PostCrugasic, on 29th March 2011, 22:12, said:

Mai nou, legăturile la nivel etnic dintre traci și daci nu mai sînt considerate atît de strînse, indiferent de ce spunea Herodot ...

La treaba asta vreau niste surse si referinte. Mai degraba poti sa faci o diferentiere intre tracii nordici (de la N de M-tii Balcanii), cei care aveau terminatia -dava pt. asezarile lor intarite si tracii sudici (de la S de M-tii Balcani - in Tracia propriu-zisa) care aveau terminatia -para. Getii traiau si la S de Dunare in N Bulgariei de azi. Triballii si Moesii erau si ei inruditi indeaproape cu daco-getii si locuiau tot pe malul drept al Dunarii.


View Postturcoctonul, on 29th March 2011, 22:59, said:

Unul din putinele momente in care sunt de acord cu tine. Insasi negarea latininatii si a descendentei romane e un act antiromanesc. Cine nu crede sa asculte imnul "ca-n aste maini mai curge un sange de roman". :P

Ma, aici nu sunt de acord ad litteram cu imnul. :P   Sange de roman curge prin venele locuitorilor din Latium/Lazio din Centrul Italiei si prin sangele descendentilor latinofoni care locuiesc in coloniile intemeiate de Cetatea Eterna in bazinul Mediteranei in antichitate (alea care or mai fi locuite si in prezent). Acuma sange de roman nu curge nici macar prin venele majoritatii italienilor, mai ales daca vorbim de regiunile din Nord, Lombardia, Veneto si Piemont.

Edited by Andrein123, 29 March 2011 - 22:16.


#5854
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008
Nici in sud,ca doar in puglia au mai venit longobarzii,erulii,ostrogotii,bizantinii,arabii,francezii,albanezii,grecii,nemti
i,normanzii.

Spre exemplu Imparatul Freidrich al II Hohenzoellern aveau o predilectie spre orasul Lucera,pe langa Foggia.
Acolo,el a construit celeberimul castel din lucera dupa criterii esoterice! :-))

Ce sa mai zid de sicilia? acolo,pe langa barbatul de tip semitic sau mediteranean,scund si brunet nevoie mare,parlit la fata,risti sa dai de niste tineri blonzi cu ochii albastri care sunt urmasii normanzilor.

#5855
Andrein123

Andrein123

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 300
  • Înscris: 31.01.2011

View Postmarcuzzzo, on 29th March 2011, 23:33, said:

Nici in sud,ca doar in puglia au mai venit longobarzii,erulii,ostrogotii,bizantinii,arabii,francezii,albanezii,grecii,nemti
i,normanzii.

Spre exemplu Imparatul Freidrich al II Hohenzoellern aveau o predilectie spre orasul Lucera,pe langa Foggia.
Acolo,el a construit celeberimul castel din lucera dupa criterii esoterice! :-))

Ce sa mai zid de sicilia? acolo,pe langa barbatul de tip semitic sau mediteranean,scund si brunet nevoie mare,parlit la fata,risti sa dai de niste tineri blonzi cu ochii albastri care sunt urmasii normanzilor.

Chestiile astea cu fizionomiile le-am observat si eu la Napoli cand am fost pe-acolo in 2007. E ciudat contrastul asta, desi cred ca existau destui oameni cu ochii si parul deschis la culoare pe vremea romanilor. Despre latini am citit ca ar fi venit de la nord de Alpi, deci probabil ca au existat tot timpul valuri de populatii nord-europene care au migrat catre Italia.

In Romania in schimb poti sa gasesti un sat de oameni bruneti cu ochii negri/caprui/verzi alaturi de un sat de oameni cu parul blond sau saten deschis si cu ochii albasti/gri. De exemplu in zona de unde e mama mea, Targu Neamt, in satele de langa raul Moldova predomina primul tip fizionomic (probabil urmasi de sarmati/cumani/ceangai) iar in satele dinspre munte predomina al doilea tip (probabil urmasi de daci/slavi/germanici).

Edited by Andrein123, 29 March 2011 - 22:52.


#5856
turcoctonul

turcoctonul

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostAndrein123, on 29th March 2011, 23:14, said:

Ma, aici nu sunt de acord ad litteram cu imnul. :P

Pai nu trebuie sa il iei "ad literam" ci ca idee.
Cat despre "sangele roman", romanii erau cum sunt azi americanii, adica o adunatura de popoare care vorbeau aceeasi limba (latina) si aveau aceeasi cultura. Nu erau vreun trib ca sa poti vorbi de legaturi de sange stranse, erau o societate care primea in randurile ei pe oricine ii impartaseste valorile, asa cum SUA e un stat de imigranti, imperiul roman era statul unor oameni cu origini etnice foarte diverse. Nu conta daca stramosii tai erau arabi, traci sau celti, conta sa stii latina si sa te adaptezi acelei societati, chiar imparatii romani proveneau din toate colturile imperiului, de origini etnice diverse si chiar din paturi sociale diverse.

#5857
Mount_Yermom

Mount_Yermom

    my other ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,346
  • Înscris: 09.05.2010

View PostCrugasic, on 29th March 2011, 22:12, said:

Există un test simplu prin care îți poți da seama de care sunet este apropiat Î. Pronunță unul după altul sunetele I, Î, A, în ce ordine vrei tu. Ai să-ți dai seama că poziția gurii și a limbii este foarte apropiată în cazul lui I și Î, dar în cazul lui A ea este foarte diferită. Pentru A se deschide larg gura și nu se încordează limba, în timp ce pentru I și Î se ține gura puțin deschisă și se încordează limba.

Ai evitat elegant intrebarea mea.

[Î] suna aproape la fel ca [Ă], probabil ca pentru un vorbitor de alta limba decat romana sunt indistinctibile.

De ce sa nu scriem peste tot cu [Â]? Lucrurile s-ar simplifica de minune, [A] ar fi singura vocala care accepta diacritice

Cu ce este mai bun unul decat celalalt si fata de orice alt semn conventional pe care-l putem alege? Cum ar fi [']?

"De unde esti, maica?
Din V'lcea, mamaie"

+++

Ce vreau sa spun, cred ca pui tunurile pe o tinta gresita.

#5858
Andrein123

Andrein123

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 300
  • Înscris: 31.01.2011

View PostMount_Yermom, on 30th March 2011, 00:36, said:

"De unde esti, maica?
Din V'lcea, mamaie"

Ce chestie, Vâlcea suna la fel pronuntat ca si Vlcea, iar Vlcea la randul lui s-ar putea transforma in Ulcea, deci la oras i-am putea spune de acum inainte Rmnicu Ulcea sau chiar Rimnicu Ulcea.  

Uite-asa se scapa de diacritice!  :lol:

Edited by Andrein123, 29 March 2011 - 23:48.


#5859
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View PostAndrein123, on 29th March 2011, 23:48, said:

Ce chestie, Vâlcea suna la fel pronuntat ca si Vlcea, iar Vlcea la randul lui s-ar putea transforma in Ulcea, deci la oras i-am putea spune de acum inainte Rmnicu Ulcea sau chiar Rimnicu Ulcea.  

Uite-asa se scapa de diacritice!  :lol:

Trebuia sa fi continuat purificarea limbii adoptand forme latine ori italienesti.

Nimeni nu spune "COARDA" ci "CORDA", a-ul fiind mut, o prelungire a lui "O", un "o" lung, iar in latina avem "CORDA"!

Rimnicu Valcea putea fi transformat in "Valea" ori "Ulicea /ulitza"- o vale, albie, un drum intre doua tarmuri/ damburi.
Rimnic este 100% slav RAB-nic -"peste, loc cu pesti".

Limba rom^na trebuia purificata la fel cum au procedat grecii cu limba lor in timpurile moderne.

Totusi nume precum Cluj-Napoca reprezinta exagerari grosolane, un nume mai adecvat ar fi fost Castru Clisurii, ori Castru Cluj, Castru Claudia, Claudia, ramane de stabilit etimologia exacta.  B)

Edited by Cyber-sapiens, 30 March 2011 - 08:00.


#5860
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 29,025
  • Înscris: 13.06.2007
Din ce am inteles eu ca sustin unii , adica dacii vorbeau romaneste , dacii si romanii vorbeau aceeasi limba , rezulta ca romanii vorbeau .... romaneste  :cursing: . Macar atat mai tin si eu minte din orele de Logica . Macane rau de tot , cum pana mea romanii sa vorbeasca romaneste  :naughty: .

#5861
Mount_Yermom

Mount_Yermom

    my other ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,346
  • Înscris: 09.05.2010

View Postlucifer76, on 30th March 2011, 11:29, said:

Macane rau de tot , cum pana mea romanii sa vorbeasca romaneste

Tu ai simplificat putin teoria. Nici chiar ei nu sunt intr-atat de inepti...

#5862
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 29,025
  • Înscris: 13.06.2007

View Postmirceavoda, on 29th March 2011, 17:21, said:

Pot eu. Limba romînă e de dinainte de Burebista.
Mircea a zis asta , nu eu . Pentru el , limba dacilor e romînă .

#5863
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View Postlucifer76, on 30th March 2011, 10:41, said:

Mircea a zis asta , nu eu . Pentru el , limba dacilor e romînă.

Daca este intr-adevara asa, atunci se poate proba foarte usor, cautand termenii rom^nesti in limbile slave rasaritene si apusene, chiar in austriaca si in limbile baltice, in osetina iranica si in maghiara, adica in zone slab contaminate de catre civilizatia greco-romana.

Mai apoi vom privi inclusiv asupra zonei balcanice.

Edited by Cyber-sapiens, 30 March 2011 - 11:41.


#5864
Cyber-sapiens

Cyber-sapiens

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,912
  • Înscris: 04.10.2007

View PostAndrein123, on 29th March 2011, 22:52, said:

Chestiile astea cu fizionomiile le-am observat si eu la Napoli cand am fost pe-acolo in 2007. E ciudat contrastul asta, desi cred ca existau destui oameni cu ochii si parul deschis la culoare pe vremea romanilor. Despre latini am citit ca ar fi venit de la nord de Alpi, deci probabil ca au existat tot timpul valuri de populatii nord-europene care au migrat catre Italia.

In Romania in schimb poti sa gasesti un sat de oameni bruneti cu ochii negri/caprui/verzi alaturi de un sat de oameni cu parul blond sau saten deschis si cu ochii albasti/gri. De exemplu in zona de unde e mama mea, Targu Neamt, in satele de langa raul Moldova predomina primul tip fizionomic (probabil urmasi de sarmati/cumani/ceangai) iar in satele dinspre munte predomina al doilea tip (probabil urmasi de daci/slavi/germanici).

In Italia pre-romana nu prea exista tipul arab, el apare in peninsula abia odata cu ibero-romanii, mozarabii, arabii, evreii deportati la Roma si ceva mai recent prin libienii imperiului italian.

Populatile italice inaintea aparitiei I. Roman, erau la fel raseologic vorbind cu populatile din Europa centrala.

#5865
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostMegara, on 29th March 2011, 22:23, said:

Lingvist este profesie, academician este titlu. Un lingvist poate fi academician dar un academician nu este intotdeauna un lingvist. Nu cred ca alti academicieni, in afara de cei lingvisti, si-au dat cu parerea vizavi de ceea ce este corect si ceea ce trebuie schimbat in limba romana.

Decizia de instituire a ortografiei propagandistice, cu  și sunt a fost luată prin vot în plenul Academiei. Cu alte cuvinte au votat toți academicienii, indiferent de profesia lor. Doar doi academicieni erau lingviști la momentul respectiv. Unul din ei a votat împotrivă, celălalt s-a abținut. Schimbarea ortografiei limbii romîne a fost deci decisă prin votul unor ingineri, economiști, medici, chimiști, etc. Dacă însă s-ar dori schimbarea unor standarde în domeniul ingineriei, economiei, medicinei, chimiei prin vot în plenul Academiei, acei ingineri, economiști, medici, chimiști care au votat schimbarea ortografiei ar țipa ca din gură de șarpe, pentru că nu li s-ar părea normal ca niște neprofesioniști să decidă standardele în domeniile lor științifice. Ei bine, și lingvistica e o știință și totuși ortografia romînă a fost lăsată pe mîna unor nespecialiști care au votat schimbarea ortografiei numai și numai pentru a apărea ca anticomuniști, cînd de fapt ei au fost cei mai slugarnici colaboraționiști ai comuniștilor. Și au rămas astfel și în ziua de azi, pentru că refuză să-i excludă din Academie pe cei care au fost făcuți membri doar pentru că au adus servicii Partidului Comunist.

View PostMegara, on 29th March 2011, 22:23, said:

Si apropo, in privinta lui "România" si "român", cu â s-au scris si inainte de 1993. Nici inainte si nici dupa nu a fost corecta scrierea cu "î". Faptul ca refuzi sa scrii conform regulilor gramaticale in vigoare dovedeste rea vointa ca sa nu spun antiromanism.

Ai informații greșite, de unde se vede că nu ai studiat subiectul. S-a scris romîn și Romînia de multă vreme, încă de cînd s-a trecut la alfabetul latin. Și pentru că sîntem pe secțiunea de istorie a forumului, îți dau două exemple de istorici care scriau astfel.

A.D.Xenopol a scris prima sinteză de istorie a romînilor în secolul XIX, iar coperta ei o poți vedea pe internet.  

http://www.unibuc.ro...primapagina.pdf

Mai jos poți vedea și modul în care scria Nicolae Iorga, tot cu Î.

http://www.unibuc.ro...tudii/titlu.pdf

În plus de asta trebuie să înțelegi că scrierea corectă nu trebuie decisă după criterii propagandistice prin votul unor neprofesioniști. Ea trebuie să fie decisă după criterii științifice de către profesioniști. Bineînțeles, asta dacă se dorește ca Romînia să apară ca o țară în care deciziile se iau în mod rațional, de către specialiști, adică de către persoane calificate pentru a lua deciziile respective. În momentul de față deciziile în domeniul limbii sînt luate prin votul unor incompetenți și se vede unde a ajuns azi limba romînă. Poate se va înțelege odată că a-i pune pe niște nepricepuți (fie ei și academicieni) să ia decizii în domeniul limbii este cea mai proastă opțiune posibilă.

View Postturcoctonul, on 29th March 2011, 22:55, said:

Aiureli, de ce nu au incercat sa ii faca si pe altii sa se creada latini doar de dragul catolicizarii? De fapt calatorii straini noteaza cu uimire descoperire aici a unui popor latin iar descendenta lor romana o culeg de la localnici, noteaza ca ei spun ca sunt urmasii colonistilor romani. De altfel se vede ca aceasta identitate s-a pastrat in popor prin numele de "roman" cu care se desemna pe sine, strainii numindu-i "valahi".

Este dreptul tău să ai încredere în propaganda catolică din acea vreme. Eu nu am încredere în nici o propagandă și atîta timp cît nu există alte confirmări în ce privește modul în care se definea populația, nu am să cred ce spuneau preoții care făceau prozelitism catolic. Nu există nici măcar o singură dovadă provenită din mediul autohton (cronicari) care să spună că rumînii din vechime se considerau urmași ai coloniștilor romani. Ține cont de faptul că trecuseră mai mult de 1000 de ani de la plecarea romanilor și că acești romani nici măcar n-au colonizat Muntenia sau Moldova, deci muntenii și moldovenii nu aveau cum să aibă amintiri transmise din generație în generație despre colonizarea romană.

În ce privește identitatea "dovedită" prin păstrarea numelui de "roman" de către rumîni, se vede că nu i-ai luat în calcul pe francezi, al căror nume provine de la franci, un popor germanic care a cucerit fosta provincie romană a Galiei. Francezii au preluat ca popor denumirea acestor cuceritori, dar nu au preluat și identitatea germanică. Asta demonstrează că numele unui popor nu este o dovadă a identității lui. Repet faptul că romanii au cucerit și colonizat doar regiunile geografice numite azi Oltenia, Banat și Ardeal, însă poporul romîn este întins pe o arie mult mai mare. Și nu trebuie uitat nici faptul că poporul romîn s-a format după plecarea romanilor, deci conservarea unei identități romane timp de peste 1000 de ani în absența romanilor și a civilizației romane este greu de crezut. Numele romanilor o fi rămas (în forma modificată de rumîn), dar identitatea în mod sigur nu, după cum o demonstrează și caracteristicile poporului romîn, care nu seamănă deloc cu ale romanilor antici. Deci una e să te numești roman și alta e să fii roman. Confuzia asta între nume și identitate, adică punerea semnului de egalitate între ele, este opera propagandei latinomane din ultimii 200 de ani, cea care a schimbat și numele adevărat al Rumînilor cu numele propagandistic al Românilor, pentru a-i prosti pe străini cu o iluzie optică ieftină, care îi face pe aceștia să creadă că Români ~ Romani.

View Postturcoctonul, on 29th March 2011, 22:55, said:

Alte aiureli, e de ajuns sa citesti cartile romanesti scrise inainte de sec. XIX, inainte de patrunderea neologismelor latine sau frantuzesti. In cartile alea gasesti cuvinte latine care azi s-au pierdut (altele s-au pastrat la aromani), desigur gasesti si multe arhaisme slave dar un roman de azi poate intelege destul de ok Letopisetul lui Neculce de exemplu. In fine, limba aromanilor sau cea vorbita de romanii din zona Timoc, e fara neologismele latine de la noi si se vede ca sunt tot limbi romanice, tot ca a noastra suna. Deci nu se poate vorbi de o latinizare de laborator.

Standardul dublu din citatul de mai sus este cel mai bun semn pentru identificarea unui latinoman. Cuvintele latine s-au pierdut, dar nu pentru că erau arhaice și evoluția naturală a limbii le făcuse inutile, nu, așa ceva nu se poate întîmpla. Însă cuvintele slave care se întîlnesc în scrierile vechi sînt automat arhaice. Pentru un latinoman cuvintele latine pur și simplu nu pot deveni arhaisme, ele sînt veșnic tinere și utile, iar dispariția lor din limbă este datorată conspirației bisericii ortodoxe vîndută slavilor. În schimb cuvintele de origine slavă sînt arhaisme, ele pot fi oricînd eliminate din limbă fără probleme. Sînt tare curios ce zic latinomanii de situația de azi, cînd romînii resping cuvîntul de origine latină "șoarece" pe motivul că e vechi și preferă cuvîntul de origine engleză "mouse", socotit modern, deși e chiar mai vechi decît "șoarecele" romînesc. S-a întors roata și cuvintele de origine latină au ajuns și ele în situația de a fi considerate pe nedrept arhaisme? Se pare că da, dovadă invazia de englezisme din limba romînă, multe din ele înlocuind în limbajul obișnuit cuvinte de origine latină sau romanică. Dar evident că nici un latinoman nu se va opune unei limbi germanice (engleza), ei au probleme doar cu slavii, uitînd că nu slavii i-au gonit pe romani din Dacia și ulterior au distrus Imperiul Roman de Apus, ci germanicii. De altfel pot să pariez că "Turcoctonul" folosește programe de calculator în engleză, nu în romînă, italiană, franceză, spaniolă sau portugheză.

View Postturcoctonul, on 29th March 2011, 22:55, said:

Asa cum s-au latinizat stramosii francezilor, ai spaniolilor sau ai italienilor de ce nu s-ar fi putut romaniza si dacii? Tema de meditatie....

Romanizarea este un concept care include preluarea civilizației, nu doar a limbii. Conglomeratul de popoare (incluzînd în principal daci, dar nu numai) ce trăia între Dunăre, Nistru și Tisa a preluat poate limba romanilor (latina), dar nu a preluat și civilizația romană, dovadă fiind inexistența oricărui semn de dăinuire a civilizației romane avansate după retragerea aureliană. Deci nu se poate vorbi de romanizare sau latinizare, ci eventual de romanofonizare sau mai degrabă latinofonizare.

View Postmarcuzzzo, on 29th March 2011, 22:58, said:

si dimandano in lingua loro Romei...se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?..." în: Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI
"Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c'est-à-dire romain … " în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople.
qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur" St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi, in I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555

Faci aceeași confuzie între limbă și identitate pe care o fac și latinomanii romîni. Și faci aceeași greșeală de a te încrede în niște texte a căror credibilitate nu poate fi dovedită nicicum. În ziua de azi nu se mai ia ca literă de lege tot ce este scris în textele vechi, pentru că manipularea propagandistică nu s-a inventat acum, ci e veche de cînd lumea. Acel Pierre Lescalopier este poate credibil pentru tine, nu însă și pentru mine. Cine sînt aceia cu care a vorbit el care se cred succesorii romanilor? Dă el vreun detaliu în acest sens? Spune el că a făcut un sondaj în care a inclus o mie de oameni din toate categoriile sociale (țărani, meșteșugari, soldați, boieri, etc.) și că în urma acestui sondaj se poate trage concluzia că romînii se cred urmașii romanilor? Evident că n-a făcut așa ceva, pentru că rezultatul ar fi fost că țăranii și restul de intervievați l-ar fi întrebat cine sînt romanii. Pe vremea aia nu exista școală obligatorie, iar marea majoritate a populației (probabil 99%) era analfabetă. Singura cultură istorică a lor era legată de cîntecele populare și mitologia populară, în care nu este deloc vorba de romani.

View Postmarcuzzzo, on 29th March 2011, 22:58, said:

Se pare ca lor li s-a parut ca limba romana semana foarte mult cu fraceza si italiana chiar inainte de bonfini si de scoala latineasca...Ce zici? poate ca acesti calatori din secolele XV-XVI au gresit?

Eu zic că nici azi romîna nu seamănă mult cu italiana și franceza, altfel romînii din Romînia ar putea să învețe ușor aceste limbi. Înainte de 1990 limba franceză era limba străină principală învățată în școli, adică din cele două limbi străine învățate în școlile generale și licee ea era de obicei prima al cărei studiu era început. Și cu toate astea foarte puțini romîni care terminau liceul ajungeau să știe franceza la nivel mediu sau avansat, care să le prmită să vorbească și să scrie în această limbă. Cred că azi procentul romînilor care știu engleza la nivel mediu-avansat este mult mai mare decît al celor care știau franceza înainte de 1990, deși este evident că engleza nu are asemănările cu romîna pe care le are franceza.

View Postmarcuzzzo, on 29th March 2011, 22:58, said:

Si nu te intrebi pe buna dreptate de ce acesti termeni au intrat fireste in limba romana?  poate fiindca originea comuna latina a acestor limbi inlesnea pronuntarea lor?

Incearca sa bagi in limba poloneza 40% din substantive si verbe de sorgine frantuzeasca si veti ce-ti iese?

Cuvintele franțuzești, latinești sau italienești importate în secolul XIX s-au integrat bine în limba romînă pentru că au fost adaptate limbii romîne, adică în marea lor majoritate au fost scrise fonetic, ceea ce le-a făcut să nu mai fie percepute ca străine. Cuvinte de origine franceză ca "șosetă, maieu, șofer, viteză, machiaj, etichetă, etc." apar azi ca romînești din cauza acestei transcrieri romînizante, nu din cauză că există o afinitate specială între vocabularul limbii romîne și cel al limbii franceze. Toate cuvintele străine transcrise fonetic s-au integrat perfect în limbă, indiferent de originea lor. A se vedea multele cuvinte de origine engleză în această situație, ca "tramvai, troleibuz, henț, ofsaid, pulovăr, etc.". Se pot da exemple și din germană, ca "șurub, șpalt, țanc, țol, etc.".

Nu știu despre poloneză, dar limba turcă este plină de franțuzisme importate în secolul XX pentru modernizarea limbii și nu există nici o problemă din cauza asta, pentru că sînt adaptate fonetic la limba turcă, adică s-a procedat exact ca și în cazul limbii romîne, poate că turcii chiar au luat romîna ca exemplu. Iar dacă poloneza permite adaptatea fonetică a cuvintelor importate, nu văd unde ar fi problema să se importe masiv cuvinte franțuzești, englezești, nemțești sau mai știu eu ce. Dar polonezii au mai multă minte și nu ar importa niciodată un procent atît de mare de cuvinte străine pe cît au făcut-o romînii în ultimii 200 de ani. Situația proastă a limbii romîne actuale se datorează și acestei înstrăinări continue a vocabularului, care a făcut ca mulți romîni să disprețuiască cuvintele autohtone și să iubească cuvintele străine. Asta e una din moștenirile otrăvite ale latinomanilor, care nu și-au dat seama că prin importul masiv de cuvinte străine nu făceau decît să deschidă cutia Pandorei.

View Postturcoctonul, on 29th March 2011, 22:59, said:

Unul din putinele momente in care sunt de acord cu tine. Insasi negarea latininatii si a descendentei romane e un act antiromanesc. Cine nu crede sa asculte imnul "ca-n aste maini mai curge un sange de roman". :P

Propaganda latinomană și-a făcut bine treaba în cazul tău. Aș fi tare curios pe ce te bazezi cînd vorbești de latinitatea poporului romîn. Coloniștii aduși de romani erau în foarte mică măsură italieni, iar latini cu atît mai puțini. Inscripțiile lăsate de ei dovedesc cu prisosință originea lor neitalică. Deci din punct de vedere genetic romînii nu sînt latini. Să vorbim acum de caracteristicile de comportament, de civilizație? Poate că îți dai seama și singur că între romîni (de fapt rumîni) și romani nu există nici o asemănare și n-a existat niciodată de cînd există acest popor.

Bineînțeles însă că oricine este liber să se îmbete cu propaganda latinomană de secol XIX, inclusiv cu versurile imnului național. Deși în mod sigur asta face mai rău la creier decît inhalarea de etnobotanice...

View PostMount_Yermom, on 30th March 2011, 00:36, said:

De ce sa nu scriem peste tot cu [Â]? Lucrurile s-ar simplifica de minune, [A] ar fi singura vocala care accepta diacritice
Cu ce este mai bun unul decat celalalt si fata de orice alt semn conventional pe care-l putem alege? Cum ar fi [']?

Poți să scrii sunetul Î cum ai chef. Însă dacă vrei să arăți că ai o ortografie alcătuită după principii științifice și în care propaganda nu-și găsește locul, atunci scrii sunetul Î cu o literă derivată din sunetul I, singurul cu care se înrudește strîns. Așa o fac toate celelalte limbi care au acest sunet, ceea ce dovedește că lingviștii care se ocupă de limbile respective sînt adevărați oameni de știință, nu sclavi ai propagandei oficiale, așa cum apar lingviștii romîni în văzul colegilor lor străini.

#5866
Mount_Yermom

Mount_Yermom

    my other ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,346
  • Înscris: 09.05.2010

View PostCrugasic, on 3rd April 2011, 18:13, said:

Poți să scrii sunetul Î cum ai chef. Însă dacă vrei să arăți că ai o ortografie alcătuită după principii științifice și în care propaganda nu-și găsește locul, atunci scrii sunetul Î cu o literă derivată din sunetul I, singurul cu care se înrudește strîns. Așa o fac toate celelalte limbi care au acest sunet, ceea ce dovedește că lingviștii care se ocupă de limbile respective sînt adevărați oameni de știință, nu sclavi ai propagandei oficiale, așa cum apar lingviștii romîni în văzul colegilor lor străini.

In ce alte sisteme de scriere sunetul respectiv este notat cu "Î"?

Mie, provenienta asta din "I" mi se pare suspecta. "Ă" si "Î" suna aproape la fel. De ce sa le scriem pornind de la litere de baza diferite?

#5867
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostCrugasic, on 3rd April 2011, 17:13, said:

Poți să scrii sunetul Î cum ai chef. Însă dacă vrei să arăți că ai o ortografie alcătuită după principii științifice și în care propaganda nu-și găsește locul, atunci scrii sunetul Î cu o literă derivată din sunetul I, singurul cu care se înrudește strîns. Așa o fac toate celelalte limbi care au acest sunet
sigur? toate?


View PostCrugasic, on 3rd April 2011, 17:13, said:

Deci din punct de vedere genetic romînii nu sînt latini.
Corect. Doar ca aspectul genetic nu conteaza decat la cai, caini, vaci, etc.

View PostCrugasic, on 3rd April 2011, 17:13, said:

Eu zic că nici azi romîna nu seamănă mult cu italiana și franceza, altfel romînii din Romînia ar putea să învețe ușor aceste limbi. Înainte de 1990 limba franceză era limba străină principală învățată în școli, adică din cele două limbi străine învățate în școlile generale și licee ea era de obicei prima al cărei studiu era început. Și cu toate astea foarte puțini romîni care terminau liceul ajungeau să știe franceza la nivel mediu sau avansat, care să le prmită să vorbească și să scrie în această limbă. Cred că azi procentul romînilor care știu engleza la nivel mediu-avansat este mult mai mare decît al celor care știau franceza înainte de 1990, deși este evident că engleza nu are asemănările cu romîna pe care le are franceza.
Romana nu seamana cu italiana? Intreaba-l pe un italian care vorbeste romaneste (Marcuzzo, de exemplu) cat de usor i-a fost sa ne invete limba.

Ai dreptate engleza este azi mult mai cunoscuta decat era franceza inainte de revolutie. Explicatie: sunt foarte multe bdomenii azi in care e nevoie de engleza. Putini erau inainte de revolutie cei care aveau nevoie de franceza. Cei care o invatau bine (destul de putini) o invatau nu atat din necesitate cat mai degraba din placerea de a citi carti de autori francezi in original.

#5868
Magister_militum

Magister_militum

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 289
  • Înscris: 01.04.2011

View PostCrugasic, on 3rd April 2011, 18:13, said:


Eu nu inteleg ce vrei tu sa ne spui exact.  :huh: Ca românii nu sunt romani pur-sange dpv. genetic? Pai cu asta cred ca suntem cu totii de acord. Ca limba romana a fost relatinizata cu ajutorul unor neologisme franco-italiene in sec. 19? Pai si asta e un lucru arhicunoscut.

Poti sa ne faci un rezumat?  :rolleyes:

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate