Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?
#3871
Posted 08 January 2011 - 22:41
Nici eu nu recunosc latinitatea limbii și a poporului romîn și ignor că CĂLUȘAR ar fi latinesc. ARATĂ TU un text latinesc în care apare acest cuvînt, că sînt destule texte. CAL (animal)-CĂLUȘ (dans)-CĂLUȘAR (dansator de căluș). așa vine cuvîntul. Arată undeva într-un text latinesc că există un asemenea mod de a forma cuvinte. Eu știu precis că nu găsești pt că nu există.
Raman a descris jocul .Tu îi faci proces de intenție mincinos într-un stil de acuzator. Dai cu acuze doar-doar o rămîne ceva. |
#3872
Posted 08 January 2011 - 22:42
mirceavoda, on 8th January 2011, 22:27, said: CAL nu e cuvînt latinesc. KON e în rusă, pol calul s-a domesticit în Est. Deci dacă acolo e KON acest cuvînt e vechi de milenii. DECI CAL E TRACIC, NU LATIN. Asta pt că au fost cai mai întîi la noi și mai apoi în Italia. Deci ca nici un cuvant latinesc nu e latinesc ci tracic, cal nu latin e tracic, inainte nu e latin e tracic, toate sunt tracice, limba tracă e limba română și gata, s-a rezolvat. No comment .. Apropos, dupa rationamentul asta toate limbile europei trebuie sa fie derivate din limba română, adica tracică, pentru ca, nu-i asa, toate au fost mai intail la noi, abia apoi au fost la altii. |
#3873
Posted 08 January 2011 - 22:44
ego_zenovius, on 8th January 2011, 22:26, said: In mod evident exista o legatura intre Morris Dance si Calusul nostru. Intrebarea e - care e legatura? Raspuns slavoman: Moris-Marus-raul Morava. Raspuns latinoman: Moris-Marius-Gaius Marius Imperator+Cabalus Raspuns turcoman: Moris-Marmaris-Marmaroglu |
#3874
Posted 08 January 2011 - 22:45
mirceavoda, on 8th January 2011, 22:33, said: AT e doar armăsar și doar în Dobrogea. deci nu poate fi cuvîntul pt CAL la traci. Daca ai avea o farama de rabdare, ai vedea ca urmele tracilor sunt altele decat cele pe care le crezi tu. |
#3875
Posted 08 January 2011 - 22:50
Marcus_Ulpius, on 8th January 2011, 22:30, said: Ca sa nu le dea apa la moara nationalistilor bulgari, care si ei reclama paternitatea dansului, Daca aduci o dovada pentru aceasta afirmatie, te voi respecta ca pe tatal meu. Doua lucruri doresc: Dansul acesta la bulgari+costume+calabalik. Si reclamatia de paternitate. Multumesc. |
#3876
Posted 08 January 2011 - 22:54
ego_zenovius, on 8th January 2011, 23:38, said: eu nu te-am intrebat de "omielcus", ci de "omilie". de unde deduci ca "omilie" e trac? in legatura cu ceea ce numesti "dovada": pe inel scrie, sa spunem, "omielcus", care are, sa spunem, legatura cu "omilie". inelul a fost gasit la Apahida. se pare ca e din sec 4. cum deduci de aici ca "omilie" e de origine traca, nu greceasca? presupunand ca exista cuvantul "omielcus", derivat in limba româna din "omilie", ce-ti spune tie ca acest "omilie" e trac, nu grec. in legatura cu ceea ce numesti "indicii": spui "În dialectele grecești antice nu exista acest cuvînt." (omilie). nu te contrazic, nu cunosc dialectele grecesti antice. intrebarea e: tu le cunosti? sau, daca nu le cunosti, poti sa-mi dai sursa acestei informatii? de omilie am zis și eu. Dacă e OMIELCUȘ cum ar putea fi fără OMILIE? Nu merge....să spunem. OMIELCUȘ are sigur legătură cu OMILIE. Dar pt demonstrație, hai, să spunem.... Dacă OMILIE ar fi fost la grecii antici ar fi fost imposibil să nu se fi aflat din textele grecești care, precum știi, sînt în număr mare. La religie( aia cu Zeus, Afrodita....) ar fi fost imposibil să nu apară acest cuvînt. Cunoaștem miturile grecești ; nu apare.Deci nu a fost. Cînd veni creștinismu apăru și OMILIE. L-or fi inventat atunci grecii? că de la evrei nu e. Care era populația creștinată în sec UNU acolo afară de greci? Tracii..... E consemnată biserică tracă la anul 59 (sec unu d Cr) , zîse istoricul Dogaru.Altă sursă nu am deocamdată. E consemnată Biblie în limba tracă. Deci aceia foloseau cuvinte trace. De aici eu am tras concluzia că OMILIE e de la traci la greci, nu invers. |
#3877
Posted 08 January 2011 - 22:56
Ia sa vedem ce zice aici?
Despre Căluș Filed under: Traco-geto-dacii ? Roderick @ 12:30 am Deschid acest subiect în continuarea unor discuții începute în comentariile la alt articol ( cel despre Cluj ). Nu am nicio pretenție de a fi aflat ceva sigur în legătură cu acest ritual tradițional, ori cu numele său; etimologia lui mi se pare cu adevărat o nebuloasă, iar cele ce urmează sunt doar speculații. Sigur mi se pare faptul că, la origini, călușul nu era legat de cal. Asocierea lui cu calul provine ? probabil- dintr-o etimologie populară. *** O variantă a numelui călușarilor este ?cicălușeri?. Dacă acest nume e mai apropiat de cel originar, ar putea fi derivat din ?ciocul? călușului. ?Efigia zeului cabalin purtată în timpul jocului de Mut sau de vătaf se numește Ciocul Călușului. Acesta se confecționa în aceeași zi cu steagul Călușului sau înainte de depunerea jurământului. Ciocul este un lemn lung de aproximativ 25-30 cm care putea fi drept, răsucit sau cioplit în formă de cioc și gât de pasăre de baltă (Bârca, jud. Dolj; Crăciunei, jud. Olt), de cap și gât de cal, ca un cârlig (Boureni, jud. Dolj), de cap de cal sau de lup (Plosca, jud. Teleorman), de bot de câine și cap de om (Boureni, jud. Dolj).? (http://www.revistacl...sul-zeu-cabalin ) Oricine vede un stindard cu cap de lup se poate gândi la ?dracones?-ul dacic. Interesant e că acest cioc are ceva ?drăcesc? în el: ?Ciocul era considerat ca ceva diavolesc; numai prin simpla lui atingere putea îmbolnăvi și lua mințile oamenilor.? Călușarii purtau uneori bețe perfect identice thyrsului antic al zeului Dyonisos ( la origine, un zeu tracic ), cu un con de pin în vârf. Conul de pin se mai numește uneori ( ca și știuletele de porumb), ciocalău. Simbolismul falic este evident, pe alocuri, în jocul călușarilor. Probabil că din aceeași rădăcină provin și țic, țiclă ( = țugui ), ciucă ( măciulie, vârf ). ?ciúcă (-ci), s.f. ? 1. Culme, pisc, vîrf. ? 2. ?intă, obiectiv. ? Mr., megl. ciucă. Cuvînt care apare în toate limbile balcanice, cf. ngr. ?????? ?tumul, gorgan?, alb. èuka ?culme?, bg. èuka ?colină?, sb. cuca ?coastă înaltă ?i povîrnită?, mag. csúcs ?vîrf?. Unica explica?ie care pare posibilă este cea a unei crea?ii expresive, care ar explica numai aceste coinciden?e; cf. cioc, cu acela?i sens de ?vîrf? (cf. Capidan, Dacor., II, 462, care recunoa?te identitatea ambelor crea?ii, dar le reduce la alb. èuka). Celelalte explica?ii par insuficiente. (?)? ( DER ) Asemănător cu ?cicălușer? este ?cicală?. ?CICÁL//Ă ~e f. Persoană căreia îi place să cicălească; om cicălitor. /cf. it. cicalo? ?cícă interj. ? Cuvînt afectuos cu care se adresează unui copil. ? Var. ?ică. Crea?ie expresivă, cf. dial. it. din Latium cico, umbr. cica ?nulla? (Prati 276). Chiar dacă inten?ia este diferită, aceea?i formulă explică vb. cicăli (a pălăvrăgi, a flecări; a importuna, a deranja; a se certa), cu suf. de asemenea expresiv -li (cf. Graur, BL, IV, 91).(?)? ( DER ) ?A cicăli?, însă, cred că ar putea să aibă o origine veche în PIE *k?ik- ?a certa, a batjocori? ( v. gr. k[?]ka?s ?batjocoritor? , lit. ke?ikti ?blestem? ). E problematic dacă există vreo legătură între ?cicălușer? și ?a cicăli?. * Numele de ?cicălușer? ar putea proveni însă PIE *k??k- ? a sări ? ? din care provine lit. č??ka ?dans? ; jocului călușarilor îi sunt caracteristice salturile. Ca și în cazul derivării din ?cioc?, numele ar trebui să fi fost *ciocălușer. * ?Cicărică? este ( coincidență sau nu) un nume popular al avrămesei, plantă magică asociată călușarilor-?cicălușeri? care alungă ielele. * Din PIE *k??kAl- ?ploaie, bură? provin v.ind. s??kara-, norv. higl ? ?ploaie fină?. Călușarii, însă, nu par legați de ritualurile ploii. * ?Călușul? poate fi legat de ideea de ?tremur? ( acesta având origini supranaturale). ?In judetul Olt, luni, in a doua zi de Rusalii, se duc calusarii la casa bolnavilor din sat. Persoana suferinda este scoasa din casa, asezata cu fata in sus, cu capul spre miazazi (sau rasarit), se aseaza langa ea steagul si o oala de pamant cu apa, de care leaga o ata rosie si un pui mic de gaina. Daca, dupa executarea tuturor melodiilor, bolnavul incepe sa tremure, e semn ca e luat din calus. Atunci stabilesc o zi in care vor veni sa-l scoale din calus. Ei repeta jocul potrivit de trei ori; atunci este prins si bolnavul in joc; in acest moment vataful ia oala de lut si o arunca in sus. Cand cade, oala se sparge si puiul ramane mort. Daca bolnavul are noroc sa se scoale, sar cateva picaturi de apa pe el; atunci el se va ridica si fuge dupa calusari jucand. Daca nu are noroc sa se scoale, nu-l atinge nicio picatura de apa, inseamna ca e ursit sa moara.? ( http://www.romanianm...gate-de-rusalii ) În engleză, quake este un cuvânt cu origini incerte: ?O.E. cwacian ?quake, tremble, chatter (of teeth),? related to cweccan ?to shake, swing, move, vibrate,? of unknown origin with no certain cognates outside English. Perhaps somehow imitative. The noun is attested from c.1300, but was rare except in combinations.? ( etymonline.com) Poate că acest ?quake? nu e străin de ?cicălușer?. *** Dacă numele originare sunt ?Căluș? și ?călușari?, apar o multitudine de etimologii posibile. Rădăcini PIE care ar putea sta la baza cuvintelor: -PIE *k(?)el ?tânăr, fiu? ( germ. Held, v. gr. ke?l?r ?fiu?, tokh. B k?lys?ke ?tânăr, băiat? ) O sursă plauzibilă pentru numele unui joc de feciori. -PIE *kola- ?a bate? ( m.irl. cellach ?război?, probabil hitt. kula ?războinic? ) ? dacă ritualul călușului era la origine propriu războinicilor. -PIE *kal- ?frumos, sănătos? ( gr. ka?llos , v.ind. kalya- ?sănătos, viguros? ) De asemenea, o origine plauzibilă pentru numele unui ritual care conferă chiar sănătate și frumusețe. -PIE *kal- ?băț ascuțit? ( v. prus. kelian , m. irl. cail ?suliță? ? ceea ce probabil erau, la origine, bețele călușarilor ) -PIE (s)k?el- ?a sări? ( lit. ču?olis ?salt? ) -PIE *kel- ?a conduce? ( alb. k?il ? a duce?, lat. celer ?rapid?, celebes ?vivace? , v.ind. kala?yati ?a impulsiona, a incita?)- plauzibil pentru numele unui dans de grup. -PIE *kel?- ?a ridica? ( lat. celsus , excell? ; lit ke?lti ?a ridica? ) -PIE *kel- ?drum, cale?, călușarii fiind un fel de ?călători, companioni?. Irl. c?le=tovarăș. -PIE *k?el- ?a acoperi? ( lat. occul?, -ltum ) ? o origine potrivită caracterului ocult și apotropaic al Călușului sau PIE *(s)kew?- ?a acoperi? ( v. irl. c?l ?ascunde? ). Unele surse menționează o origine latină a cuvântului ? collusium, collusii ? care ar însemna ?dans de grup sau societate secretă?. După S. Paliga, originea este pre-IE *K-L- ?stone, cliff; earth?, Călușul fiind deci un ?dans al pământului?. * O altă posibilitate este ca ritualul Călușului să își fi luat numele de la perioada anului în care era practicat (vremea Rusaliilor, o ?vreme a Călușului? ). Un nume dispărut, dar posibil reflectat în: ?CĂL?U, -IE, călâi, adj. (Reg.) 1. (Despre lemne) Verde, neuscat. ? (Despre fructe) Necopt. 2. Căldu?. ? Et. nec.? ( DEX ) ?călîi (-îie), adj. ? 1. Căldu?, potrivit, blînd. ? 2. Crud, verde (mai ales în expresia grîu călîi, grîu care nu s-a copt). Origine incertă. Pare a fi un der. expresiv de la cald, cu suf. -îi, ca în lălîi, molîu, caz în care s-ar afla în locul lui *căldîi. După Pu?cariu, Dacor., III, 661, din lat. *calaneus (de la calere), cu -l- păstrat în chip inexplicabil; după Giuglea, Dacor., III, 618, din gr. ????????? ?verde, necopt?, fonetic ?i semantic dificil de acceptat.? ( DER ) *** ( Notă: Reconstituirea rădăcinilor PIE este conformă cu starling.rinet.ru; o ?defecțiune tehnică? ciudată nu m-a lăsat să inserez link-urile directe ) Edited by raman, 08 January 2011 - 22:57. |
#3878
Posted 08 January 2011 - 22:57
Marcus_Ulpius, on 8th January 2011, 23:45, said: Ce sa-ti mai spun, sa reflectezi mult mai bine asupra acestei chestiuni, si cand o sa ai nevoie de o parere mai altefel decat nebuniile de pe net, sa te gandesti la ce ti-am scris aici. Daca ai avea o farama de rabdare, ai vedea ca urmele tracilor sunt altele decat cele pe care le crezi tu. După cum ai văzut am răbdare. Arată clar tu urme că de dat din gură pe nimic e ușor |
#3879
Posted 08 January 2011 - 23:03
raman, on 8th January 2011, 22:44, said: Raspunsul dacoman: Moris-Maris-raul Mures. Raspuns slavoman: Moris-Marus-raul Morava. Raspuns latinoman: Moris-Marius-Gaius Marius Imperator+Cabalus Raspuns turcoman: Moris-Marmaris-Marmaroglu http://www.britannic...43/Morris-dance sau chiar si de pe wikipedia: http://en.wikipedia....ki/Morris_dance iar daca citesti aici, vei constata ca exista si ipoteza ca numele "Morris (dance)" ar putea sa vina de la cuvantul romanesc "morișcă". http://www.anglobili...ure/morris.html |
#3880
Posted 08 January 2011 - 23:07
raman, on 8th January 2011, 22:50, said: Daca aduci o dovada pentru aceasta afirmatie, te voi respecta ca pe tatal meu. Doua lucruri doresc: Dansul acesta la bulgari+costume+calabalik. Si reclamatia de paternitate. Multumesc. ori, este clar demonstrat de catre istorici si lingvisti ca vătaful este un cuvant de origine bulgareasca, care desmneaza o autoritate pe care noi, românii nu am avut-o. Ori, aici, orice discurs nationalist romanesc piere. Aceste sunt lucruri pe care voi cei mai tineri nu le cunoasteti. Nu cunoasteti nici alte argumente ale bulgarilor, printre care si faptul ca acele legiuni despre care se tot vorbeste in argumentatiile romanesti, erau in fapt, legiuni care nu proveneau in dacia traiana, ci din moesia, ori din scytia. In concluzie nu am nevoie de respectul tau. Pentru mine esti egal cu zero. |
|
#3881
Posted 08 January 2011 - 23:12
Marcus_Ulpius, on 8th January 2011, 23:42, said: Ce sa mai zic ? Deci ca nici un cuvant latinesc nu e latinesc ci tracic, cal nu latin e tracic, inainte nu e latin e tracic, toate sunt tracice, limba tracă e limba română și gata, s-a rezolvat. No comment .. Apropos, dupa rationamentul asta toate limbile europei trebuie sa fie derivate din limba română, adica tracică, pentru ca, nu-i asa, toate au fost mai intail la noi, abia apoi au fost la altii. Eu nu am spus că toate au fost mai întîi la noi. Tu mă încarci cu ce nu am spus și apoi combați. Tu și latinomanii deduceți limbile romanice din latină. Eu spun că sînt mai vechi chiar dacă nu în forma asta (au mai evoluat) și aduc argumente puternice, indicii și dovezi. Nu faci decît să vii cu afirmații și cu ipoteze visate. Țtiți de ce cîștigați voi în fața mea? adică aveți impresia asta. Pt că nu există judecător. Cu un judecător cinstit ați pierde și ar pierde orice istoric latinoman sau lingvist indiferent la ce nivel ar fi el, chiar academician. Într-o chestie ca sta trebuie judecător. vezi, în viața de zi cu zi, dacă un hoț te fură și tu îi probezi furtul nu faci nimic.El respinge acuzația și poate zice că ești mincinos. trebuia ca dreptatea să fie cerută la un tribunal, unde desigur hoțul va nega acuzația. dar proba va fi acceptată de judecător. Eu pe cine am judecător aici? Practic nu am căci nu pot fi judecători niște anonimi. E doar un forum.Discutăm. |
#3882
Posted 08 January 2011 - 23:33
Klebelsberg, on 8th January 2011, 19:21, said: Eu sunt Romano-Catolic. NU este o religie... in sensul in care cred ca folosesti tu termenul. Asa cum nici Ortodoxia nu e o "religie". Ambele sunt CONFESIUNI ale Religiei Crestine. Aceasta este religia. Crestina. --------- Liturghia s-a tinut in limba latina pana in 1967, inca se mai foloseste la anumite slujbe la ocazii deosebite. De exemplu, la Catedrala Sf Josif din Bucuresti, la slujba de Duminica de la 11.30 , o parte importanta se tine in latina. Lasa-l pe Mirciuca. Se dovedeste pe zi ce trece ca vorbeste numai aiurea si numai cu "hartag", doar-doar reuseste sa scoata pe cineva din "sarite". raman, on 8th January 2011, 19:21, said: Dunare, tu esti singurul cu care nu-mi bat capul pentru explicatii. Tu dupa ce scrii o fraza, o citesti de 16 ori si tot n-o mai intelegi. |
#3883
Posted 08 January 2011 - 23:57
ego_zenovius, on 8th January 2011, 21:51, said: Asta in contextul discutiei despre paparude. Ce sa intelegem? Ca accepti ca fiind mai probabila o influenta indiana decat cea slava? Da, in acel conext. Iar zeul e indo-arian, apartine colonizatorilor indo-europeni ajunsi in India. Dupa parerea mea (inspirata din cea a dl. Ghinoiu, pomenit si de Raman), e parca mai probabil ca inainte de "ruperea" si migrarea diverselor populatii indo-europene din vatra lor primordiala (care era chiar in zona noastra) sa fi existat un set de credinte comune sau asemanatoare, decat ca ipotetica sotie a lui Perun numita Per-peruna, Perusca sau Dodola (mai ales ultimul nume, si existenta doar la slavii sudici) sa fi influentat denumirea de "paparude". Marcus_Ulpius, on 8th January 2011, 23:07, said: Nu am nevoie de respectul nimanui. Lucrurile aste sunt postate pe topicul originea romanilor, de o multime de ani. N-ai decat sa citesti, sa te informezi, despre kalushari bulgari sau sarbi, despre faptul ei considera si calusarii si dnsul de rusalii dansuri autentice bulgaresti, iar argumentul cel mai important in acset discur pe care il au bulgarii este faptul ca aceste dansuri sunt conduse de catre un vătaf. ori, este clar demonstrat de catre istorici si lingvisti ca vătaful este un cuvant de origine bulgareasca, care desmneaza o autoritate pe care noi, românii nu am avut-o. Tulai Doamne, da intortocheat mai gandesti. Deci bulgarii au jocul numit kalushari, evident similar cu romanescul calusari si care e un nume latin dupa tine, dar fiindca exista denumirea de vataf a unui "jucator" jocul e bulgar. Aha, e chiar lamuritor, dintr-o anume perspectiva (si nu ma refer la originea calusarilor aici) Marcus_Ulpius, on 8th January 2011, 23:07, said: Ori, aici, orice discurs nationalist romanesc piere. Aceste sunt lucruri pe care voi cei mai tineri nu le cunoasteti. Nu cunoasteti nici alte argumente ale bulgarilor, printre care si faptul ca acele legiuni despre care se tot vorbeste in argumentatiile romanesti, erau in fapt, legiuni care nu proveneau in dacia traiana, ci din moesia, ori din scytia. In concluzie nu am nevoie de respectul tau. Pentru mine esti egal cu zero. Despre ce legiuni vorbesti? Si cum crezi tu ca o unitate numita Dacorum, in timpul existentei provinciei Dacia in cadrul imperiului roman, ar fi provenit din Moesia? Sa nu mai spun ca moesii erau tot daci. Si la ce Scitie te referi? Pe vremea aia nu exista nicio provincie romana Scitia, a fost Scitia Minor odata, acolo unde a fost exilat Ovidiu. Si ghici cine traiau acolo? Sa-ti dau un hint, cum zicea cineva pe topic, nu erau bulgarii (astia nu au de fapt un nume turcic si vorbesc de fapt o limba slava, ambele inexistente prin preajma la acea data?) Edited by lupu2, 09 January 2011 - 00:00. |
#3884
Posted 09 January 2011 - 00:05
Marcus_Ulpius, on 8th January 2011, 23:07, said: Nu am nevoie de respectul nimanui. Lucrurile aste sunt postate pe topicul originea romanilor, de o multime de ani. N-ai decat sa citesti, sa te informezi, despre kalushari bulgari sau sarbi, despre faptul ei considera si calusarii si dnsul de rusalii dansuri autentice bulgaresti, iar argumentul cel mai important in acset discur pe care il au bulgarii este faptul ca aceste dansuri sunt conduse de catre un vătaf. ori, este clar demonstrat de catre istorici si lingvisti ca vătaful este un cuvant de origine bulgareasca, care desmneaza o autoritate pe care noi, românii nu am avut-o. Ori, aici, orice discurs nationalist romanesc piere. Aceste sunt lucruri pe care voi cei mai tineri nu le cunoasteti. vătáf (-fi), s. m. – 1. Șef, căpitan, comandant peste 500 de oameni. – 2. În Mold., sec. XVI, administrator al unei provincii sau al unui județ. – 3. În Munt., sec. XVII-XIX, administrator de plasă. – 4. Nume a diferitelor funcții adminstrative înv.: vătaf de aprozi, portar principal; vătaf de plai, căpitan al poliției de frontieră; vătaf de visterie, șef de percepție; vătaf de cămară, slujbaș al palatului; vătaful beizadelelor, camerist principal al copiilor de domni; vătaf de călărași, căpitan de cavalerie. – 5. Conducător al unei bresle sau al unui serviciu. – 6. Șef în general; vătaf de tîlhari; vătaf de ciobani; vătaf de țigani. – 7. Administrator, intendent, garant, împuternicit, director. – Var. înv. vătav, vătah, vătaș, vatav. Origine îndoielnică, probabil tăt. vataha „grup” (Miklosich, Etym. Wb.; Lambrior 109; Tiktin; Candrea; Lokotsch 2159; cf. Cihac, II, 451). Apare în idiomuri sl. cf. vatah, vataf, rut. vatah,vatag, vatajko, vatačko, pol. wata©ha, rus. vataga, vataŸnik; dar este evident că toate aceste cuvinte se explică prin rom., cf. Miklosich, Wander., 11; Miklosich, Fremdw., 135; Candrea, Elemente, 400; Capidan, Raporturile, 191. Azi se folosește numai în sensurile 6 și 7. Der. vătășel (var. vătăjel), s. m. (funcționar inferior la primărie; înv., perceptor; Mold., vornicel (la nunți), persoană însărcinată cu protocolul); vătășoaie, s. f. (femeie, nevastă de vătaf; înv., femeie care suplinea pe tatăl orfanilor); vătăși (var. vătăji), vb. (a administra, a dirija, a guverna); vătășie (var. vătăjie), slujba, biroul vătafului; înv., impozite, taxe, podărit); vătășiță (var. vătăjiță), s. f. (nevastă de vătaf; jupîneasă care ținea cheile; Trans., prietenă care asistă mireasa în timpul nunții). Ai ceafa lată sau ești sărac cu duhul? Nu că s-ar fi pus problema vreodată să fie călușarii obicei bulgăresc. Am citit și eu că s-ar găsi prin zona Vidinului dn Bulgaria unde populația este românească sau de origine românească. Edited by C988, 09 January 2011 - 00:09. |
#3885
Posted 09 January 2011 - 00:14
|
#3886
Posted 09 January 2011 - 00:36
lupu2, on 8th January 2011, 23:57, said: Despre ce legiuni vorbesti? Si cum crezi tu ca o unitate numita Dacorum, in timpul existentei provinciei Dacia in cadrul imperiului roman, ar fi provenit din Moesia? Triburile dacice, majoritatea, au ramas in periferia imperiului, ca daci liberi. Restul, au fost rapid absorbiti de romani. C988, on 9th January 2011, 00:05, said: Ai ceafa lată sau ești sărac cu duhul? C988, on 9th January 2011, 00:05, said: Nu că s-ar fi pus problema vreodată să fie călușarii obicei bulgăresc. Am citit și eu că s-ar găsi prin zona Vidinului dn Bulgaria unde populația este românească sau de origine românească. Invata sa nu mai jignesti gratuit. |
#3887
Posted 09 January 2011 - 03:14
leogoto, on 8th January 2011, 18:43, said: Exista si lume care vorbeste esperanto, klingona, elfa si chiar html. Dar daca tu si cu mine, spre exemplu, nu reusim sa intelegem boaba de latina, si cu atat mai putin sa putem conversa sau traduce, desi italiana si romana sunt practic interschimbabile, atunci dupa parerea mea si a lui Occam ("entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem") ipoteza derivatiei directe si comune din latina nu rezista. Textul reprodus de d-l Croitoru e perfect inteligibil, sunt doua fraze simple, elementare chiar, asa ca nu pricep cum nu-ti dai seama cat esti tu de ridicol, zau. Da, unele elemente lexicale din latina se pot pricepe, dar sintaxa este complet altceva decat romana si italiana. De fapt romana, italiana sunt limbi cu sintaxa SVO pe cand latina are sintaxa SOV. S-a mai discutat si de lexic si de fonetica pe-aici, si de fiecare data singura solutie pare sa fie argumentul "magic" al latinei vulgare pe care nimeni nu e in stare sa o descrie si sa explice din ce motiv, si in ce grad, e diferita de latina "culta". Si? matale esti si tu dacoman sau tracoman? Vrei sa ne spui ca limbile astea era deja existente de dinainte imperiul roman: adica italiana,franceza,spaniola,romana etc..etc..? Daca este adevarat,atunci cand si cum s-au diversificat,devreme ce italiana si romana spre exemplu,nu sunt cu totul interschimbabile. Lexicul limbii romane este latin,n-ai cum sa tagaduiesti acest lucru. Cat despre schimbarile ce s-au produs in sintaxta avem documente si pasaje de text care ne permit,la orice limba,sa stabilim cum din latina culta au evoluat in latina vulgara. Nimeni nu este in stare sa explice care sunt diferente intre latina culta si latina vulgara pentru ca unii habar n-au ce vorbesc. diferentele se nota pe texte si pe fragmente de text care s-au succedat in cursul secolelor. leogoto, on 8th January 2011, 18:59, said: Dar tu l-ai auzit? Poate pricepeai si tu ca si galii cate ceva: Tum cuidam ex equitibus Gallis magnis praemiis persuadet uti ad Ciceronem epistolam deferat. Hanc Graecis conscriptam litteris mittit, ne intercepta epistola nostra ab hostibus consilia cognoscantur. Si esti in stare sa pricepi boaba, crestine? La confesional tot pe latina sau...? Omule ti-am mai spus ca eu n-am invatat latina. Domnul croitoru pe care-l aperi cu indarjire a afirmat ca nimeni nu poate vorbi latineste. De unde aceasta pozitie atat de radicala? Ori domnul cunoaste limba cu pricina,ori este urechist si stie grosso-modo care este fonetica limbii chit ca n-o cunoaste. Iar,atentie! devreme ce tot domnul croitoru a afirmat ca nu stie o boaba latineste si constatand eu care n-are nici o sursa sa-i permita sa stie cum se vorbea in trecut limba latina care a murit in urma cu 1600 de ani,inseama ca bate campii ca de obicei. Spre deosebire de limbile moderne in epoca latinei nu existau mijloace de inregistrare care sa ne permita sa ne facem o idee despre fonetica si sunetul limbii,asa ca trebuie sa ne multumim de scrierile pe care le avem. Deci de unde stie domnul croitoru cum se vorbeste latina? a reusit sa auda pe cineva s-o vorbeasca fluent? |
#3888
Posted 09 January 2011 - 06:37
marcuzzzo, on 9th January 2011, 03:14, said: Si? matale esti si tu dacoman sau tracoman? Vrei sa ne spui ca limbile astea era deja existente de dinainte imperiul roman: adica italiana,franceza,spaniola,romana etc..etc..? Pentru ca avem dovezi ca se vorbeau alte limbi decat latina cum ar fi etrusca ,limbi iberice non-IE ,celtica etc. Deci e clar ca veneau din dacia lui mucioala. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users