Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Dacii si Romanii vorbeau o limba asemanatoare?
#1009
Posted 22 April 2008 - 17:09
Quote interesant ca toate numeralele din romaneste in afara de "suta", DEX-ul le da din latina: unu, doi, trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece, mie. Dar de unde sa le dea? Quote Albaneza, Celtica, Armeana, Tohara, etc., sunt limbi intre Centum si Satem (poate si Romana, caci noi avem: Centa, Ciata, Cetate, Suta, Sat). Albaneza si armeana sunt satem, celta este centum, traca nu apare pentru ca nu este o unanimitate dar cei mai multi le trec la "satem", la fel pentru ilira sau macedoneana, nu se cunosc si nu se trec nicaieri. Ce are a face "sat" cu "suta"? Sau pentru tine tot ce incepe cu "s" e o apa si-un pamant? Numai tu stii ce spui in posturile tale.... Edited by tihomir, 22 April 2008 - 17:11. |
#1010
Posted 22 April 2008 - 17:20
tihomir, on Apr 22 2008, 17:09, said: Dar de unde sa le dea? Edited by criztu, 22 April 2008 - 17:28. |
#1011
Posted 22 April 2008 - 17:49
Quote ai 12 numerale, la 11 dintre ele dintre ele se poate trage de par o derivare din latina, numai unu nu poate fi explicat nici cu latina nici cu slava. sa zicem ca romanii de azi is urmasii puri ai latinilor. cum naiba s-au apucat ei sa inventeze cuvantul "suta" ? Pai daca l-ar fi inventat ar fi aparut ca "autohton", e clar ca e luat din alta limba, slava sau daca. Nu se zice ca romanii de azi sunt urmasii "puri" ai latinilor, se zice ca limba romana de azi este o limba romanica, asta nu impiedica imprumuturile de cuvinte, avem 20% cuvinte slave dar tot o limba romanica vorbim, asa cum albanezii au cam tot atatea cuvinte latine dar limba lor nu este o limba latina. Afara de cuvinte mai conteaza si gramatica si circulatia acelor cuvinte si regulile fonetice si alte chichite din astea de competenta filologiei. Numerele romanesti compuse, cu cateva exceptii, s-au format ca si in celelalte limbi latine, unsprezece la noi undici la italieni, cuvinte compuse la "unu" si "zece" , respectiv "uno" si "dieci", doar de la 17 la 20 in celelalte limbi latine se pune 10 in fata si apoi celalalt numeral in timp ce l-a noi s-a mers "ca pe aratura" tot ca la forma "unsprezece", insa tot latine sunt si numeralele noastre. Formele slave sunt mult mai diferite in special la numeralele compuse, ca pana la 10 sunt asemanatoare in mai toate limbile indo-europene (ca si gradele de rudenie). Unsprezece e mai aproape de "undici" sau de "iedanaestorica"? Nu se iau in calcul doar sunetele asemanatoare ci si modul de compunere a numerelor si regulile foneticii unei limbi. Limba celta se cunoaste si totusi francezii si-au luat numerele din latina nu din limba galilor, deci obiectia ta nu e justificata. |
#1012
Posted 22 April 2008 - 18:46
tihomir, on Apr 22 2008, 17:49, said: Pai daca l-ar fi inventat ar fi aparut ca "autohton", e clar ca e luat din alta limba, slava sau daca. Nu se zice ca romanii de azi sunt urmasii "puri" ai latinilor, se zice ca limba romana de azi este o limba romanica, asta nu impiedica imprumuturile de cuvinte, avem 20% cuvinte slave dar tot o limba romanica vorbim, asa cum albanezii au cam tot atatea cuvinte latine dar limba lor nu este o limba latina. Afara de cuvinte mai conteaza si gramatica si circulatia acelor cuvinte si regulile fonetice si alte chichite din astea de competenta filologiei. Numerele romanesti compuse, cu cateva exceptii, s-au format ca si in celelalte limbi latine, unsprezece la noi undici la italieni, cuvinte compuse la "unu" si "zece" , respectiv "uno" si "dieci", doar de la 17 la 20 in celelalte limbi latine se pune 10 in fata si apoi celalalt numeral in timp ce l-a noi s-a mers "ca pe aratura" tot ca la forma "unsprezece", insa tot latine sunt si numeralele noastre. Formele slave sunt mult mai diferite in special la numeralele compuse, ca pana la 10 sunt asemanatoare in mai toate limbile indo-europene (ca si gradele de rudenie). Unsprezece e mai aproape de "undici" sau de "iedanaestorica"? Nu se iau in calcul doar sunetele asemanatoare ci si modul de compunere a numerelor si regulile foneticii unei limbi. Limba celta se cunoaste si totusi francezii si-au luat numerele din latina nu din limba galilor, deci obiectia ta nu e justificata. Numeralul in Romana 1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.) 2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic) 3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb) 4. – țatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.) 5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg) 6. – sașh (sans./iranic) ------------ șheș (kurd.) ----------- seșh (lit.)---------- șhest (slavon) 7. – șapte (sans.)------------------- șhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.) 8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.) ---------octo (gr.) --------- out (armenian) ------- ott (ger.) 9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic) 10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesiêæ (pol.) - Avem asadar o limba tracica arhaica, proxima italicei, ori indepartata acesteia in valorile prezentate mai sus Edited by Cyber-sapiens, 22 April 2008 - 18:51. |
#1013
Posted 22 April 2008 - 19:12
Leinarius, on Apr 22 2008, 09:15, said: Descoperirea dumitale, cu parere de rau ti-o spun, seamana cu acele descoperiri de pirita pe care le faceau cautatorii de aur fara experienta... Nu tot ce straluceste in apa riului e aur.... aurul prostului - cum ar veni in daca. |
#1014
Posted 22 April 2008 - 20:20
tihomir, on Apr 22 2008, 17:49, said: Pai daca l-ar fi inventat ar fi aparut ca "autohton", e clar ca e luat din alta limba, slava sau daca. ar fi interesant de citit un link ceva in care sa se arate cum au fost "romanizate" 11 numerale din lb. daca, numa al 12-lea - "suta" asta - era la pescuit cand au inceput cursurile de latina si au uitat sa-l romanizeze si pe el Edited by criztu, 22 April 2008 - 20:23. |
#1015
Posted 22 April 2008 - 20:54
Quote o fi sau nu din slava, DEX-ul il da et.nec. nu cred ca s-ar fi jenat sa il dea din slava. Probabil retinerea o veni de la faptul ca poate acest cuvant nu urmeaza regulile cuvintelor venite din slava si mai contine si sunetul "ă" sunet pus pe seama limbii dace. Daca as fi lingvist as putea sa-ti dau mai multe amanunte, nu sunt.... Quote ar fi interesant de citit un link ceva in care sa se arate cum au fost "romanizate" 11 numerale din lb. daca, numa al 12-lea - "suta" asta - era la pescuit cand au inceput cursurile de latina si au uitat sa-l romanizeze si pe el Tot asa cum din latina am luat majoritatea cuvintelor dar nu si cel pentru "branza" si alte cateva dacice iar mai apoi cand au venit slavi am pierdut cuvintele din latina care desemnau "gardul, lopata, undita, glasul, iubirea s.a.m.d." Si de ce doar 11 latine? Toate sunt latine afara de "suta" sau alea compuse nu se pun, nu sunt tot cuvinte? Tu nu esti convins ca numeralele vin din latina, cu exceptiile de rigoare desigur? Poti face o comparatie aici dintre numeralele in limbi latine si in alte limbi indo-europene: http://www.economice...:languages.html P.S. : mai e si zero care nu e latin |
#1016
Posted 22 April 2008 - 21:19
#1017
Posted 22 April 2008 - 21:50
tihomir, on Apr 22 2008, 16:49, said: Pai daca l-ar fi inventat ar fi aparut ca "autohton", e clar ca e luat din alta limba, slava sau daca. Nu se zice ca romanii de azi sunt urmasii "puri" ai latinilor, se zice ca limba romana de azi este o limba romanica,(se zice dar ie greșit) asta nu impiedica imprumuturile de cuvinte, avem 20% cuvinte slave dar tot o limba romanica vorbim(multe sînt trecute anapoda la slave), asa cum albanezii au cam tot atatea cuvinte latine dar limba lor nu este o limba latina.(tot nu știți bine care.Sînt trecute ca fiind latinești multe cuvinte din fondul comun IE) Afara de cuvinte mai conteaza si gramatica(iete domne că știe el ceva așa în general; în amănunt se încurcă) si circulatia acelor cuvinte si regulile fonetice si alte chichite(??) din astea de competenta filologiei. Numerele romanesti compuse, cu cateva exceptii, s-au format ca si in celelalte limbi latine, unsprezece la noi undici la italieni, cuvinte compuse la "unu" si "zece" , respectiv "uno" si "dieci", doar de la 17 la 20 in celelalte limbi latine se pune 10 in fata si apoi celalalt numeral in timp ce l-a noi s-a mers "ca pe aratura"(daaaaa? De ce? că ziceați că dacii învățară mai bine ca italienii; taman la lucruri simple nu vrură?) tot ca la forma "unsprezece", insa tot latine sunt si numeralele noastre. Formele slave sunt mult mai diferite in special la numeralele compuse(oare?), ca pana la 10 sunt asemanatoare in mai toate limbile indo-europene (ca si gradele de rudenie)(aha,te-ai prins că nu vin în toate din latină). Unsprezece e mai aproape de "undici" sau de "iedanaestorica"?(asta cu storica în ce limbă ie? poate vrei să spui ieden-na-desiat,bulgară,care are clar aceeași schemă cu unu-spre- zece; na înseamnă spre) Nu se iau in calcul doar sunetele asemanatoare ci si modul de compunere a numerelor si regulile foneticii unei limbi.(exact aia spusei) Limba celta se cunoaste(fals; secunosc unele limbi celtice.În această categorie sînt înghesuite limbi f diferite.Galii nu au vorbit limbi de tipul celor din Anglia de azi sau din Irlanda) si totusi francezii si-au luat numerele din latina nu din limba galilor, deci obiectia ta nu e justificata.(mai vedeți formarea numeralelor în franceză ca să nu mai scrieți așa o gogomănie; vedeți cum se zice 70,80,90; vedeți ce schemă de formare au; nu e schema latină) |
#1018
Posted 22 April 2008 - 21:55
Quote si care e procedeul acela ? poti sa il descrii sau e un mister ? Nu cred ca e un procedeu, o lege anume, ca la matematica, e pur si simplu ceva natural asa cum azi cuvintele intrate in limba romana nu au ajuns dupa o lege anume sau din motive precise, ma refer la cele pentru care avem si corespondent in romana. In cazul cu "branza" am facut o mica gresala termenul latin a dat "caș" dar s-a pastrat si cel autohton. Populatia din Dacia a pastrat anumite cuvinte de substrat sau a adoptat cuvinte latine pe care ulterior le-a pierdut in favoarea celor slave. Nu e o lege anume dupa care o populatie poate imprumuta/pastra doar o lista precisa de cuvinte. De ce oare azi se foloseste "job" in loc de "servici, slujba sau loc de munca"? Poate peste 50 de ani o sa se foloseasca exclusiv "job" iar celelalte sa devina arhaisme, asa s-a intamplat cu cuvintele slave intrate in romana de exemplu. Nu e nici o lege in privita imprumutului de cuvinte, doar preferintele si obisnuintele vorbitorilor. Quote daaaaa? De ce? că ziceați că dacii învățară mai bine ca italienii; taman la lucruri simple nu vrură? Din 2 motive : 1. in daca erau obisnuiti sa puna numeralul mic in fata si asa au facut si cand au invatat latina (nu inseamna ca numerele ar veni din daca ci doar obisnuinta de a pune numeralul mic in fata celui mare cum latinii facau la fel pana la 17) sau cea mai plauzibila, 2. au uitat sa numere corect si au inceput sa numere babeste "ca pe aratura" cum am zis, au dat mai departe cu "saptesprezece, optsprezece", pana la 20. Fenomenul de ruralizare si cadere in barbarie de dupa retragerea aureliana loveste si comertul si contactul cu viata urbana si deci cu modul corect de numarare, in acelasi timp rupe limba romana de evolutia lingvistica din restul latin al imperiului, adica de occident (vezi pastrarea neutrului). Quote aha,te-ai prins că nu vin în toate din latină In limba romana vin din latina chiar daca mai departe din latina vin dintr-o radacina comuna si altor limbi indo-europene. Edited by tihomir, 22 April 2008 - 22:07. |
|
#1019
Posted 22 April 2008 - 22:26
ego_zenovius, on Apr 22 2008, 18:12, said: in limba americaneasca piritei i se mai spune si fool's gold. aurul prostului - cum ar veni in daca. criztu, on Apr 22 2008, 20:19, said: si care e procedeul acela ? poti sa il descrii sau e un mister ? Văd că Tihomir dă în continuare voios cu stigu-n dreptu.Acum a pus un linc cu numerale din care se vede clar ce asemănări sînt cu limbi care nu au treabă cu latina.Adică vrea să zică iel că dacii învățară numeralele latinește după care făcură o schemă ca bulgarii că și ăștia ai dreacu nu au schema slavă de la limbile slave din nordul nostru,descoperiră așa întîmplător să zică șase și șapte adică asemănător cu ăi de vorbeau sanscrită în loc să zică mai departe cum le zîseră profii romani și uite așa cu mici șmecherii demonstrară și "științificii" noștri cum se formă limba noastră din latină. Voi latinomanii v-ați uitat pe tabelul acela cu numerale măcar fo juma de oră ? tihomir, on Apr 22 2008, 20:55, said: Din 2 motive : 1. in daca erau obisnuiti sa puna numeralul mic in fata si asa au facut si cand au invatat latina (nu inseamna ca numerele ar veni din daca ci doar obisnuinta de a pune numeralul mic in fata celui mare cum latinii facau la fel pana la 17) sau cea mai plauzibila, 2. au uitat sa numere corect si au inceput sa numere babeste "ca pe aratura" cum am zis, au dat mai departe cu "saptesprezece, optsprezece", pana la 20. Fenomenul de ruralizare si cadere in barbarie de dupa retragerea aureliana loveste si comertul si contactul cu viata urbana si deci cu modul corect de numarare, in acelasi timp rupe limba romana de evolutia lingvistica din restul latin al imperiului, adica de occident (vezi pastrarea neutrului).(ia-uzi ! nu uitară dacii o groază de cuvinte și procedee gramaticale inclusiv folosirea genului neutru dar se-ncurcară la numerale:Păi dv aveți mare nevoie de un curs de logica) In limba romana vin din latina chiar daca mai departe din latina vin dintr-o radacina comuna si altor limbi indo-europene.(aha și nu ie voie să vină din alta !dacă dacii aveau asemănătoare fo vorbă cu romanii deoarece mai sînt așa și prin alte limbi IE,au învățat latina și după aia nu știu cum vorba a semănat mai tare cu aia sanscrită.Fă,domne un curs scurt de logică și nu o să mai scrii așa ceva) |
#1020
Posted 22 April 2008 - 22:34
florincroitoru, on Apr 22 2008, 22:18, said: Păi,domne,ciobanii (adică păcurarii ca să priceapă mai ușor ăștia romanizații) au auzit iei de la soldații romani de lapte (și de la coloniștii gata romanizați) dar se vede treaba că de brînză uitară și au zis mai departe cum știau iei. Si ce daca, nu aveau voie? florincroitoru, on Apr 22 2008, 22:18, said: Că lapte se spune asemănător în niște limbi IE care nu au treabă cu latina d-nii "științifici" nu vor să audă In care limbi? Quote .Adică vrea să zică iel că dacii învățară numeralele latinește după care făcură o schemă ca bulgarii că și ăștia ai dreacu nu au schema slavă de la limbile slave din nordul nostru E la fel si la bulgari si la rusi si la sarbi (si la noi si la francezi si la italieni daca la modul de compunere va referiti). Cuvintele sunt cele care conteaza, mai putin micile diferente din modul de compunere care se pot schimba usor in timp (de ce in popor se mai zice si "unspe", "doispe", sunt astea venite de altundeva decat "unsprezece", "doisprezece", "unu", "doi" si "zece"? Nu, sunt combinatii si forme ale lor. Quote aha și nu ie voie să vină din alta !dacă dacii aveau asemănătoare fo vorbă cu romanii deoarece mai sînt așa și prin alte limbi IE, E posibil dar eu nu te cred pe cuvant, pana la proba contrarie ramane cum am stabilit. Din lista de plante in limba daca, una singura a intrat in româna (brusture), restul sunt fie din latina fie din slava fie au primit denumiri noi in popor, asta s-a ales de limba dacilor, cateva cuvinte ici si colo. Spor la batut campii don` florin pentru ca a face afirmatii fara nici o acoperire asa se cheama. Edited by tihomir, 22 April 2008 - 22:41. |
#1021
Posted 22 April 2008 - 22:45
tihomir, on Apr 22 2008, 21:34, said: In care limbi? (püi vezi pe la sanscritü) E la fel si la bulgari si la rusi si la sarbi (si la noi si la francezi si la italieni daca la modul de compunere va referiti). Cuvintele sunt cele care conteaza, mai putin micile diferente din modul de compunere care se pot schimba usor in timp (de ce in popor se mai zice si "unspe", "doispe", sunt astea venite de altundeva decat "unsprezece", "doisprezece", "unu", "doi" si "zece"? Nu, sunt combinatii si forme ale lor. Spor la batut campii don` florin.(acum iar minți și spui prostii;ți-am mai pus de 3 ori schema de formare a numeralelor la NOI,BULGARI,RUȘI,POLONEZI;LIMBILE CENTUM DIN VESTUL EUROPEI.Ie clar că schemele sînt diferite dar a noastră este identică cu aceea a bulgarilor chiar dacă sînt diferite cuvintele și cine spune că nu ie așa ie un mincinos josnic și cine mă acuză pe mine că bat cîmpii în această privință să citească cu atnție numeralele în limbile ălea din lincul tău și se se GÎNDEASCĂ înainte să scrie aci. Edited by florincroitoru, 22 April 2008 - 22:53. |
#1022
Posted 22 April 2008 - 22:59
Quote püi vezi pe la sanscritü Pai am vazut, nu e nici acolo, nici la slavi, nici la germani. In sanskrita cica se zice "ksira" si inca in 2 feluri la "lapte". Deci cum mai stati cu batutul campilor? Unde sunt denumirile dacice ale plantelor in limba romana? Se pare ca dacii au preferat sa le zica pe latineste, nu-i condamn, de fapt ii felicit. Uite ca acolo unde exista dovezi clare limba daca nu seamana cu latina si nici cu româna "seamana" doar in acele cuvinte nedovedite (ca cica poate si dacii ziceau la fel ca latinii), avand ca singur argument "as vrea sa fi fost asa". Au inflorit florile pe camp? Quote acum iar minți și spui prostii;ți-am mai pus de 3 ori schema de formare a numeralelor la NOI,BULGARI,RUȘI,POLONEZI;LIMBILE CENTUM DIN VESTUL EUROPEI Numeralele slave sunt numerale slave, cele latine sunt latine, restul sunt detalii, cateva seamana intre ele, 4, 5, 1, 3 dar ale noastre seamana toate (fara suta) cu cele latine, la fel si la celelalte limbi romanice si un copil vede asta, nu si dumneata, asta e, nimeni nu-i perfect.... Edited by tihomir, 22 April 2008 - 23:06. |
#1023
Posted 22 April 2008 - 23:10
tihomir, on Apr 22 2008, 16:49, said: Unsprezece e mai aproape de "undici" sau de "iedanaestorica"? Nu se iau in calcul doar sunetele asemanatoare ci si modul de compunere a numerelor si regulile foneticii unei limbi. Limba celta se cunoaste si totusi francezii si-au luat numerele din latina nu din limba galilor, deci obiectia ta nu e justificata. iedanaestorica"? inventezi cuvinte. aici zici una mai sus alta.Aici zici că importantă e modul de compunere ,nai sus ai zis că nu, importante sînt cuvintele. Am pus asta ca să DEMONSTREZ că bați cîmpii. tihomir, on Apr 22 2008, 21:59, said: Asa si care ar fi concluzia, ca slavii si romanicii din vest au invatat sa numere de la daci? Sau ca slavii puteau sa se influenteze de la daci dar dacii nicidecum nu puteau fi influentati de romani? In fine, a treia varianta, nici o limba nu s-a schimbat, au ramas asa din antichitate dar cum se face ca intelegem greoi limba cronicarilor moldoveni de acum 300 de ani, cum puteau limbile astea sa nu se schimbe atata timp? Oricum ai da-o nu cade bine domnule. Numeralele slave sunt numerale slave, cele latine sunt latine, cateva seamana intre ele, 4, 5, 1, 3 dar ale noastre seamana toate (fara suta) cu cele latine, la fel si la celelalte limbi romanice si un copil vede asta, nu si dumneata, asta e, nimeni nu-i perfect.... Răspuns; LIMBILE indo-europene kentum și satem s-au răspîndit din neolitic adică în epoca de piatră.NU AU ÎNVĂȚAT ROMANII DE LA DACI !!! Nu am susținut ieu așa ceva. Nu am spus ieu că nici o limbă nu s-a schimbat,ci că unele au fost înlocuite iar altele ,nu.Aceste din urmă au evoluat dar în esență nu s-au sxchimbat. Dacă nu poți să vezi nici treaba simplă cu numeralele nu mai am ce discuta cu tine. Și în această postare și în cea din nainte ți-am arătat cîte minciuni spui. |
|
#1024
Posted 22 April 2008 - 23:43
faptul ca in graiul moldovenesc exista tendinta de a inlocui pe "ce", "ci" cu "șe", "și" poate sa fie interpretat ca o "satemizare" de influenta slava (ruso-ucraineana in principal)? aceeasi tendinta o gasim si in graiul banatean - "satemizare" indusa dinspre sarbi?
|
#1025
Posted 23 April 2008 - 00:26
tihomir, on Apr 22 2008, 21:55, said: Nu cred ca e un procedeu, o lege anume, ca la matematica, e pur si simplu ceva natural asa cum azi cuvintele intrate in limba romana nu au ajuns dupa o lege anume sau din motive precise, ma refer la cele pentru care avem si corespondent in romana. 1. termeni de areal/cosmos/ocupationali: presupunand ca proto-romanii ar fi fost redusi ca areal la zona de munte in urma invaziei slavilor, lb. proto-romana preia termeni legati de munca campului de la bulgarii care "desteleneau" si "praseau" de "buruieni" pe "ogoare" cu "plugul", "toporul"(lol), "lopata" si "grebla" si faceau "capite" de "coceni"(toate din slava bulgara). in skimb, cuvintele ce tin de arealul presupus retras al dacilor "pititzi" in "cătune" pe dupa "jepi" si "brazi" si "stanci" langa un "pîrîu" sus pe "pisc" (toate cf. albaneza). ramane sa inteleg cum intra "camp" si "munte" si "riu" si "ripa" (din latina) in ecuatie. aparent formele majore de relief is latine, la fel cum numele riurilor majore is dacice. 2. termeni de specializare/cosmos: dacii deveniti "păstorii"(un mare neologism) de "oi", "capre", "vaci" si "porci" ai latinilor carora le vindeau "lapte", "cas", "carne", "lana" si "piele" (toate din latina) au preluat cuvintele latine, dar organizarea lor pe meserie - "baci"=boss-ul, si "cioban"=angajatul, paziti de "mocan"=security officer, cu "bata"=tomfa, care lucrau la "strunga" si traiau la "stana", unde "chefuiau" si "chiuiau" si "tzipureau" toata ziua din "cetere" si "fluiere" si din "cimpoaie" (toate et.nec.+turca pt "cioban" si lituana si turca pt "chef" desi dau pariu ca turcii le au din substrat, uite-te ca welshii zic "ciobair"=sheperd, iar de "cetera" din maghiara ma iau cu mainile de cap, grecii insisi spuneau ca "gitara" fusa inventata de traci) a ramas dacica. 3. neologismele. cea mai usor de explicat lege: cuvinte pt obiecte noi: "aeroplan", "video"; cuvinte pt concepte noi "iminent", "a declansha","a demonstra". de ex: "serviciu" sau "job" despre care zici tu, sunt concepte noi in cultura romana. romanii pana acum 200 de ani nu aveau "servici". asa. deci ce vedem din asta ? daca ne luam dupa lingvistica oficiala, vedem cum: 1. muntenii romani comunicau cu campenii bulgari desi traiau in arealuri separate, si lb. romana a preluat termeni din bulgara pt obiecte si concepte agricole. ori au plecat, ori au fost risipiti bulgarii, ori asimilati de catre romani, azi avem o limba romana cu import masiv de termeni agricoli din bulgara. desigur, putem zice si ca romanii au fost bulgarizati iar noi vorbim astazi o limba slava. exista insa o limba latina atestata premergatoare bulgarilor, deci se poate demonstra ca nu suntem bulgari. doar ca fapt divers, slavii zic "ia sum", ce usor ar putea aranja o eventuala "Scoala Ardeleano-slava o sistematizare a limbi romane din "eu sunt" in "io sumt" ca sa le potriveasca 2. ciobanii din catunele dacilor comunicau cu orasenii latini desi traiau in arealuri separate, si lb. romana a preluat termenii din latina pt obiectele din industria animaliera. ori au plecat, ori au fost risipiti, ori asimilati de catre daci, azi avem o limba romana cu import masiv de termeni animalieri din latina. desigur putem zice ca dacii au fost romanizati iar noi vorbim azi o limba latina. nu exista o limba daca atestata premergatoare latinilor, deci nu se poate demonstra ca nu suntem latini. tihomir, on Apr 22 2008, 21:55, said: In cazul cu "branza" am facut o mica gresala termenul latin a dat "caș" dar s-a pastrat si cel autohton. tihomir, on Apr 22 2008, 21:55, said: Din 2 motive : 1. in daca erau obisnuiti sa puna numeralul mic in fata si asa au facut si cand au invatat latina (nu inseamna ca numerele ar veni din daca ci doar obisnuinta de a pune numeralul mic in fata celui mare cum latinii facau la fel pana la 17) sau cea mai plauzibila, 2. au uitat sa numere corect si au inceput sa numere babeste "ca pe aratura" cum am zis, au dat mai departe cu "saptesprezece, optsprezece", pana la 20. Edited by criztu, 23 April 2008 - 00:48. |
#1026
Posted 23 April 2008 - 01:15
arealul presupus retras al dacilor "pititzi" in "cătune" pe dupa "jepi" si "brazi" si "stanci" langa un "pîrîu" sus pe "pisc" la "curmătură" (toate cf. albaneza sau et.nec.).
asa, e prea frumos ca sa las 'curmatura' nescris Edited by criztu, 23 April 2008 - 01:16. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users