Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania
Last Updated: May 29 2023 15:39, Started by
djl
, Jun 12 2006 09:12
·
34

#37
Posted 20 October 2009 - 23:46

Lămpile de la Căminul Poligrafiei sunt ca cele din poza făcută pe Bd. N. Bălcescu (lămpile de lângă mașinile parcate, la alea mă refer). Oare o mai fi - nu am mai ajuns prin zona aia.
Zona Brăila - Galați e o mină de aur pentru cei care vor să admire lămpile vechi. De ce? 1) La benzinăria de la ieșirea din Ianca (benzinăria de la ieșirea dinspre Brăila) se mai află o lampă tronconică cu.... abajurul de sticlă mată! (nah, am ajuns să fiu nostalgic și după lămpile tronconice) 2) La fosta benzinărie (acum desființată - au mai rămas coloanele) de la interescția Șos. Mihai Bravu cu Bd. Ferdinand I (fost Oborului, Regele Ferdinand, Gh. Dimitrov) se aflau 2 corpuri de iluminat lungi, în poza color de mai jos, dar nu opuse una alteia, ci alăturate; acum 2-3 ani le-au scos (și fira-ar - să - fie, erau complete). Credeam că nu o să mai văd așa ceva vreodată, dar când mă întorc de la Galați pe centură... ce văd la C.F.R. !!! Din păcate nu mai erau complete (sau nu erau toate complete). Păcat de alea 2 de la mine din cartier... Poate să-mi explice cineva care era principiul lor de funcționare? 3) Tot în zona Brăila - Galați (mai exact în Municipiul Galați, la capătul Bd. Brăila - cel dinspre Dunăre) am zărit lângă un bloc din anii '60 2 stâlpi care aveau o salbă de 5 lămpi din astea (m-am uitat și nu mai funcționau). Boala acestor lămpi mai rotunjite era că atunci când se murdărea oglinda din lampă, nu mai lumina cum trebuie. 1 sau 2 lămpi din astea se mai află pe latura nordică a clădirii I.S.P.E. din Tei. Attached Files |
#38
Posted 23 October 2009 - 23:50

Cineva care stă prin zona Floreasca - Tei mi-au spus că în zona lui a fost făcută trecerea de la 120 V la 220 V în 1967. Pe Cal. Victoriei trecerea la 220 V s-a făcut prin 1975-1976!!!
Tot nu știe cineva principiul de funcționare al acelor lămpi lungi care se găsesc în poza color? |
#39
Posted 24 October 2009 - 00:07

lampile acelea erau corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente de 65w fabricate la electrofar si erau in numar de cate trei in corpul de iluminat alimentate pe cele trei faze droserul pentru zona sub incidenta retelei de 120v avea o constructie mai speciala deoarece indeplinea functia de autotransformator ridicator de tensiune
|
#41
Posted 24 October 2009 - 10:12

Tu ai dat singur raspunsul: daca tot s-a trecut de la 120Vac pe 220Vac, lampile au fost gandite sa fie alimentate si monofazic, deci au renuntat la o tehnologie veche.
|
#43
Posted 24 October 2009 - 11:38

Cine mai modifica o instalatie de la 120V la 220V, daca este deja iesita din perioada normala de exploatare? Nu e rentabila aceasta actiune.
|
#44
Posted 25 October 2009 - 02:20

Acum exista balasturi electronice care pot functiona la 120, 208, 240, 277V in mod automat. Din pacate tehnologia nu era disponibila pe vremea aia, tot ce se putea face erau balasturi cu diferite prize de tensiune. Cum ideea era de a se trece la un mod mai eficient de alimentare stradala...
|
#45
Posted 25 October 2009 - 03:36

Iar lămpile cu vapor de mercur ofereau o soluție mai economică?
Just curios, la lămpile de iluminat stradal, care au becul la vedere (cum sunt cele de la țară) foloseau becuri cu vapori de mercur sau alt tip de becuri? |
#46
Posted 25 October 2009 - 03:48

Ar putea si pe sodiu, cele galbui-portocalii in speta.
|
#47
Posted 25 October 2009 - 13:22

Cele portocalii sunt cu vapori de sodiu si nu sunt din cele mai vechi. Iluminatul stradal este realizat cu ele.
Iluminatul de mare putere a inceput cu incandescent dar din motive de eficienta a tracut repede la cele cu vapori de mercur (de joasa si inalta presiune). Dar: "Mercury vapor lamps will be banned in the EU in 2015. In the USA, ballasts and fixtures was banned in 2008." Acum s-a trecut la interioare pe Metal-Halide din motiv de color rendition si "about 24% of the energy used by metal halide lamps produces light (65-115 lm/W), making them generally more efficient than fluorescent lamps, and substantially more efficient than incandescent bulbs." Bataia pentru viitor se da intre LED si Induction. Toate becurile de mare putere de pe strada pe care mi le amintesc din '70 - inceputul '80 erau cu vapori de mercur de inalta presiune. Cele mai vechi fara coating-ul corector de culoare (balonul transparent), schimbate cu cele cu balonul alb cam dupa '77. [ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/MV_Lamp_175_W.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Interesant este subiectul iluminatului stradal US pe wiki: http://en.wikipedia....e_United_States Edited by SuperDuper, 25 October 2009 - 13:49. |
|
#48
Posted 25 October 2009 - 16:19

posibil datorita eficientei scazute a acestora in perioada anotimpului rece, trebuie sa reamintim faptul ca tuburile fluorescente isi reduc eficienta cand sunt expuse unor temperaturi scazute deoarece presiunea scazuta a vaporilor de mercur din interior nu face fata condensului acestora pe suprafata interioara a tubului
lampile cu vapori de mercur inalta presiune au inceput sa fie fabricate in tara pe la mijlocul anilor 50 de catre 'Electrofar' o fosta divizie a General Electric din perioada interbelica nationalizata dupa 1948 devenita astazi Luxten lighting |
#49
Posted 25 October 2009 - 17:10

Iar înainte de becurile cu vapor de mercur ce becuri se foloseau? Becuri cu incandescență? Primele știu că au fost lămpile cu arc voltaic.
Alea cu vapor de mercur produceau o lumină albă (și după 1989 erau destule în București). Când au apărut în România becurile cu vapor de soidu. Ghiță Dragoș, mersi de pont. Chiar nu știam de acea caracteristică a neoanelor. |
#50
Posted 25 October 2009 - 19:54

Romania interbelica era destul de apropiata de sistemele americane din motive de investitii existente. Nu stiu ce s-a folosit stradal inainte de anii 50 (cand GE a introdus lampile cu vapori de mercur), presupun ca incandescente din motive de pret de achizitie si intretinere mai reduse fata de cele cu arc. Romania nu avea prea multe insa, cred ca s-a trecut relativ brusc la vapori de mercur.
In Ploiesti primele lampi cu vapori de sodiu au inceput sa apara cam prin 1992, in intersectii. Edited by SuperDuper, 25 October 2009 - 20:04. |
#51
Posted 25 October 2009 - 20:40

Oricum cele pe sodiu sunt printre cele mai bune si destul de eficiente.
|
#52
Posted 25 October 2009 - 21:35

Romania interbelica era destul de apropiata de sistemele americane din motive de investitii existente. Nu stiu ce s-a folosit stradal inainte de anii 50 (cand GE a introdus lampile cu vapori de mercur), presupun ca incandescente din motive de pret de achizitie si intretinere mai reduse fata de cele cu arc. Romania nu avea prea multe insa, cred ca s-a trecut relativ brusc la vapori de mercur. In Ploiesti primele lampi cu vapori de sodiu au inceput sa apara cam prin 1992, in intersectii. SuperDruper, cam trebuie să te contrazic. Unele județe ale României erau destul de eletrcificate. Cele mai electrificate zone erau cele adiacente Bucureștiului și județele Prahova (cu 51 localități; să nu uităm că până în 1950 Prahova avea o întindere mai mare), Brașov (actulalele orașe și 33 din 150 de sate) și Sibiu (cam 40% din sate). Poate pun și o listă mai târziu. |
#53
Posted 26 October 2009 - 02:47

Nu stiu exact, dar am presupus ca erau incandescente pt ca asa ceva mai vazusem prin Sinaia.
Erau localitati electrificate, dar hei-rup-ul mare a venit dupa planul de electrificare din 1951 care urma sa dureze 2 cincinale: http://istoriacomuni...statele_13.html Quote Guvernul României a redactat ?Planul de electrificare a țării și de folosire a apelor? (1950), care trebuia aplicat pe durata a două cincinale, începând cu 1951. Atenția planificatorilor s-a îndreptat spre construirea de termocentrale și hidrocentrale, dar și a liniilor de transport și stațiilor de transformare. Pentru a reduce decalajul economic între provinciile României, guvernul a decis construirea unor hidrocentrale și baraje de acumulare în Moldova (prioritare erau hidrocentrala ?Vladimir Ilici Lenin? de la Stejar, pe Bistrița, lacul de acumulare de la Bicaz, amenajarea pentru irigații în lunca Siretului și în nordul Bărăganului). Revistele economice prezentau cititorilor avantajele folosirii energiei electrice. Astfel, cu energia dezvoltată de un kilowat în decurs de o oră se puteau mulge 40 de vaci, alimenta zece ore un aparat de radio, rula o oră un film cinematografic, lumina o locuință cu trei camere timp de trei zile, țesăla 22 de cai sau tunde 500 de oi. Fiecare sat urma a fi înzestrat cu un cinematograf și cu aparate radio, iar lumina nu putea lipsi din case. În frenezia ?întrecerilor socialiste? declanșate în uzine au fost prinși și țăranii, dar sub o altă formă ? întrecerea pentru titlul de ?comună model?. Pentru a primi statutul de comună ?fruntașă?, un sat trebuia să-și modernizeze clădirile primăriei și școlii. Prezența căminului cultural, mijloc de ?culturalizare a maselor?, era, de asemenea, o condiție de înscriere în ?cursă?. Drumurile trebuiau reparate, iar apa potabilă, adusă prin conducte speciale, și lumina electrică erau, de asemenea, prevăzute în plan, conform lozincii ?lumină în fiecare cătun?. Edited by SuperDuper, 26 October 2009 - 02:51. |
|
#54
Posted 28 October 2009 - 01:09

Văd că au apărut ceva denumiri, gen CET 125 (pentru lămpile tronconice) sau LVF250, 400. Îmi poate spune cineva ce indicativ avea fiecare lampă?
Pe Str. Ion Zalomit, pe partea cu Parcul Cișmigiu, în apropiere de interescția cu Bd. Regina Elizabeta mai e un stâlp de iluminat stradal vechi, nefuncțional însă. Avea lampă cu becul la vedere. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users