Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Fiecare cu plăcerile lui. Mie mi se pare că se potrivesc arhitectural în anumite condiţii.
Cum adică aveau 2 societăţi unele oraşe?  
Oare în România cam ce pondere în procente are electricitatea în folosit în anumite domenii: industrie, casnic, public?

Timisoara, jumatate Luxten (cu corpuri facute la AEM) si jumatate Elba.

Iasi cu Flash Lighting si Luxten. Orase mari cu cate 2 firme. Acum si Iasi si Timisoara au un singur SIP in cadrul primariei.

In afara de tronconice,acum caut si corpuri de la Luxten pe sodiu.
Servicii Publice care apartine de primariei se ocupa de iluminat,doar ca nu am luat nimic de la ei,imi spun sa scriu email primariei dar nu raspunde nimeni.Vreau sa mai iau corpuri,unele pentru balasturi si becuri.In 2017 au tocat cateva corpuri abandonate,sper sa nu se intample si acum.
La fel si cativa privati,abia am reusit sa iau niste piese de tronconice si una intreaga de la o biserica din cartier,mai urma un PVC02 si inca una dar imi trebuie scara

O tronconica cu sticla albastra din Iasi.
Si PVA 1A cu mercur 250 functional

Rare ambele. P.V.A. 1A era cu Mercur?... că din poză parcă e prea portocaliu.
Are cineva o listă tehnologia folosită de diverse oraşe pentru a porni/opri iluminatul public?
Păcat că au rămas abandonate şantiere unor hidrocentrale...    

Edited by djl, 19 September 2023 - 12:58.

In mai toate orasele au fost fotocelule, in 2006 sigur erau, erau si in anii '90 fotocelule ce teleactionau mai multe puncte de aprindere, in 2006 sigur era fiecare punct de aprindere cu fotocelula lui.

Acum, ceasuri programatoare, in goana dupa ieconomie a primariilor, astea se folosesc, nu stiu exact cand s-a renuntat la fotocelule, pentru ca acesta a fost un act tacit, deloc facut public.

Numai pasionatii de meteo puteau gasi din prima marele dezavantaj al ceasurilor-daca e furtuna sau nori seriosi in preajma orei de apus sau rasarit, te alegi cu bezna pe strazi, fotocelula nu face asta, bine ca satul Miesti inca e pe fotocelula, vineri seara a venit ploaia, s-au aprins mai devreme frunzele si paletele LED.

Am calatorit astazi pana la Tg Jiu-Bumbesti Jiu si retur, mi-a placut sa trec pe langa ceea ce mi se pare o bijutierie a energeticii electrice romanesti-Termocentrala Rovinari.

2 cosuri sunt vii, fumega (Ursula, stai jos ) dar mai e un corp de cladire cu alte 2 cosuri, inactive, si pare santier abandonat. Poate ala va fi corp pe gaz, iar cel cu carbune ramane de rezerva in caz de nevoie. Oricum nu as scoate carbunele din SEN pentru ca de gaz avem nevoie in case.

La intoarcere am trecut, in judetele Gorj si Valcea, atat prin comune cu ledurile stinse la ora 21-22, cat si prin comune cu leduri mari pe fiecare stalp si iluminat generos.

Mulțumită faptului că deocamdată pe https://adt.arcanum.com/ro
e gratis să cauți informație deocamdată (valirex mi-a zis că a găsit și despre iluminatul public - fiind mai pasionat de asta, îl aștept pe el să posteze), am găsit ceva informație despre electrictate în general.
Despre dezvoltarea electricități înainte de comunism + tarife. În epocă se tot făcea comparația cu tarifele din alte țări. Numai că în alte țări erau și veniturile mai mari. În Belgia consumul de energie pe cap de locuitor era cam de 150-200 k.W.h.., adică mai mare decât în România, chiar dacă tarifele erau mai mari. Dar exista și dezvoltare industrială. Despre asta cu tarifele găsiți chiar în primul articol, din "Vremea" D. 12 Mai 1935 pg. 13 "Desvoltarea electricității în Capitală" de Prof. I. Ștefănescu - Radu - ha, uite că face comparație totuși cu consumul din Bruxelles (Belgia) și cu cel din Elevția. Ce ne dă Elveția nouă? Generatoare și turbine.
Următorul articol e din "Viitorul" din 1936 - nu am reușit să găsesc data, dar în acel număr cu multe pagini am găsit informații despre... trecut. "Viitorul" care te conectează cu trecutul. Articolul de la pg. 100 se numește "Uzinele electrice din București 1908-1936 - 28 de ani de fucnționare - ". Se face ceva referință și la iluminatul public.

În "Dreptatea" (ăsta era ziarul Partidul Național Țărănist) din Mie. 1 Ian. 1936 (anul X nr. 2461) găsim la pg. 2 o reclamă la Magazinul "TotElectric" de pe Cal. Victoriei. Micile electrocasnice erau cele mai răspândite consumatoare de energie după cea pentru iuminat.
la pg. 3 "Avantagiile oferite de Societatea Generală de Gaz și Electriciate, abonaților săi" (virgula aia nu cred că avea ce să caute în titlul).
Principele Nicolae = Pantelimon/Titan, Lupeasca = Ghencea.
Acel stâlp metalic pentru rețeaua rurală cred că era pe rețeaua București - Ploiești.
Despre tarife se mai pomenește și în "Argus" J 7 Ian. 1937 pg. 6 "Electriciate pentru toți - Opera societății de Gaz și Electrictatea pentru civilizarea Capitalei". Numai pentru toți nu era electricitatea la tarifele alea și la cât costa racordarea...
Oare "Ford"-ul era din cele asamblate în România?
La Grozăvești au scris clădiri în loc de căldări (= cazane).


 Vremea D. 12 Mai 1935 pg. 13.jpg   362.05K   2 downloads
 Viitorul_1936_06-1650838895__pages332-332_page-0001.jpg   398.63K   55 downloads
 Dreptatea anul X nr. 2461 pg. 2 Mi. 1 Ian. 1936 reclama la TotElectric.jpg   234.74K   3 downloads  Dreptatea anul X nr. 2461 pg. 2 Mi. 1 Ian. 1936 pg. 3 Avantagiile oferite de Soc. Gen. de Gaz si Electricitate abonatilor sai.jpg   340.51K   4 downloads
 Argus J. 7 Ian. 1937 pg. 6.jpg   381.69K   53 downloads

Trecem la comunism
"Informația Bucureștiului" anul XII nr. 3679, pg. S. 5 Iunie 1965 în cadrul "Proitect de directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la dezvoltarea Economiei Naționale în perioada 1966-1970" (avea să devină Partidul Comunist Român în toamnă, și cam tot pe atunci Republica Populară să devină Socialistă), pg. 5 Proitect de directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la valorificarea resurselor energetice și electrificare Țării în perioada 1966-1975"

 InformatiaBucurestiului anul XII nr. 3679 S. 5 Iunie 1965 pg. 5.jpg   369.7K   5 downloads

Într-un număr al aceleași publicații, dar de peste 20 de zile (25 Iunie) vedem o poză cu tehnicianul Adrian Szasz de la I.C.M.E. nr. 1 (I.C.M.E. cred că însemna Întreprinderea Construcții-Montaj Eelectric sau Energetic în acest caz) montând ceva la un stâlp. După cum pare e ceva trece cablu aerian - cablu subteran. Nu-mi dau seama dacă era și stâlp pentru medie tensiune.
pg. 2

 Informatia Bucurestiului V. 25 Iunie 1965 pg. 2 instalare linii electrice Adrian Szasz tehnician I.C.M.E. nr. 1.jpg   109.03K   5 downloads

Tot într-un număr din 1965 suntem anunțați în cadrul rubricii la "La zi" de lucrări pentru îmbunățirea distribuției energiei electrice. Transformatoareleerau medie - joasă tensiune, însă mă întreb dacă lucrările la joasă tensiune au însemnat doar schimbarea cablurilor sau și trecerea la 220 Volți.

 InformatiaBucurestiului_1965_06__anul12-1668719596__pages18-18_page-0001.jpg   84.4K   5 downloads

În numărul din S. 18 Martie 1967 (anul XIV -  nr. 2.430) se anunță că s-a reușit montarea înainte de termen a celui de-al doilea autotransformator (nu transformator) de 200 M.W.A. pentru rețeaua de 220 k.V. (deci deja aveam așa ceva). În total erau 2 asemenea autotrasnformatroare.
Se lucra și la asamblarea carcasei cazanelor 3 și 4. Energie electrică și termică, căci eram în creștere.


Fie ca viitor luminos să aibă Țara Noastră!

ICME inseamna: Intreprinderea de Cabluri şi Materiale Electroizolante
https://jurnaluldeaf...tia-de-cabluri/

Ştiu ce era I.C.M.E., dar vezi tu, nu ştiu să fi existat mai multe I.C.M.E-uri de genul.  În schimb, am găsit Întreprinderea de Construcţii şi Montaje Energetice nr. 1 I.C.M.E. 1 pe [Alexandru] Candiano-Popescu (probabil pe la C.D.E. Filaret, despre care am să postez pe viitor). În 1965 era Fabrica de Cabluri Electroizolante, adică F.C.M.E.  

S-a zis de fotocelule. Probail primăriile au înlocuit acele fotocelule cu ceasuri ca să nu stea aprins toată noaptea iluminatul public. La Proviţa nu ştiu dacă a fost vreodată non-stop iluminatul public... am să întreb.
Fotocelulele alea cu ce materiale o fi fost? Eu ştiu de ele de la foto. Primele erau cu Seleniu şi se foloseau în exponometre. Pe urmă au apărut cel cu Cadmiu, care se băgau şi în aparatul foto, însă aveau nevoie de baterie (cele cu Seleniu nu au nevoie, sunt şi generatoare de curent). Uite, dacă tot am zis de foto: am reuşit să cumpăr acum 1 sau 2 ani o carte despre fotografia la lumină artificială. Ceva în Franceză. Carte ce a fost în Biblioteca UCECOM (are ştampilica). Se menţionează şi despre sursele electrice de lumină - probabil am să scanez pe viitor partea de becuri şi lămpi.

Edited by djl, 24 September 2023 - 14:55.

Satul Miesti, comuna Cungrea, era luminat cu leduri mici de tip frunza, paleta sau talpic, plus un PVB 11 C cu becoled.

Aseara m-am trezit cu un iluminat total nou, pe fiecare stalp cum nu a fost niciodata, console noi, leduri noi puternice cu lumina semi-calda.

Sper sa fi pastrat fotocelula, e beton asa ceva pentru rural. Oare cand va face si Spineniul asa?

djl, acum cu LED-uri sigur e toata noaptea aprins la Provita.

Am mai gasit niste tronconice ratacite printre blocuri.In 2021 au disparut 3.
Flash a mai dat jos din ele,dar au lasat stalpi.Luxten nu
Una e darmata cu tot cu stalp,am sa o prind.

Prima tronconica e gata 100%.Ca noua

Am vopsit si discul care era praf,de pe o alta tronconica distrusa la demontare.Am sa pun cateva poze din timpul lucrului.

A doua asteapta o palarie metalica,defapt ambele,prima un dispersor din fibra imitatie de carbon flexibila(rafia) si a doua o sticla alba sau gri.Ar mai fi bec de 250W cu vapori(nu mizeria asta cu autoaprindere care e acum),si un balast BVA250.

A fost un weekend frumos. In el consemnam a 4-a primarie ce colaboreaza cu Muzeul Lampilor. Dupa Mioveni, Pitesti si Slatina, ni s-a alaturat Cungrea din Olt.

Numai ca in rural ledizarea se face integral dintr-un foc, asa ca a fost si prima si ultima data cand vorbesc cu d-l primar pe tema asta si vizitez magazia din spatele acestui UAT.

Vineri noapte am fost singur acasa si am avut aprinse Z2 pe 250 W sodiu plus Malaga Sgs 102 150 W timp de 4 ore si apoi 3 ore Malaga mercur 125 W.

Sambata dimineata m-am dus la pomana de 40 de zile a lui tataie, dar mai intai la Primaria Cungrea. Ledurile date jos din Miesti nu erau in gramada de lampi de acolo, deci vor fi refolosite undeva.

Gramada avea neonase rurale, unele cu carcasa oribila fibroasa cu mizerie adunata intre fibrele de sticla. Apoi alte porcarii rurale precum acele turcisme Total Green/Spot Vision echipate cu becoled.

Becoleduri si CFL-uri sparte. Dar spre surprinderea mea, erau si cateva corpuri Luxten Roma, AEM Timlux S11, 2 corpuri Schredder Sintra (unul din ele il vazusem in satul Cungrea spre biserica), si evident ceea ce cautam, acel Elba PVB 11 C care a fost in Miesti in dreptul mosiei cumparata in 2021 de maica-mea.

Am recoltat 5 corpuri: 2 Sintra, 1 Roma, 1 Timlux S11, PVB 11 C-ul.

Am efectuat examinarea lampilor preluate in curtea de la tara, mult mai comod dpdv al facutului de mizerie si am constatat urmatoarele:

- Schreder Sintra (exista si in Slatina pe 2 strazi un model diferit ca culori vopsea) este un corp fabricat in Romania la Energobit Cluj Napoca, de capodoperele Z2 din Slatina stiam ca sunt la Tungsram Budapesta, dar iata aceasta Sintra e Made in Romania
- Roma fara aparataj e usoara ca fulgul, are cuib de pasari in ea
- in Timlux si in Sintra exista adaptoare Hepol de dulie, E40 la E27
- una din cele 2 Sintra are aparataj complet, balast, igniter, condensator, siguranta, marci dubioase
- cealalta Sintra lipsa balast, patron fuzibil spart
- In PVB 11 C exista balast Luxten mercur 125 W, asta a avut mercur pana in martie 2022 cand a fost becoledizat, dar balastul nu a fost scos din circuit
- PVB 11 C are o crapatura in carcasa laterala datorita manipularii prin trantire

Logatu a concluzionat ca celelalte sate ale comunei Cungrea nu au avut leduri cum avea Miestiul dupa 2014, ci corpuri care candva au avut sodiu, apoi au fost reduse la CFL si becoled. Deci Miestiul are parte de re-ledizare, celelalte sate doar ledizare.

S-au montat corpuri LED smart, cu antena aflata dedesubt langa leduri, nu sus ca o fotocelula cum au cele din Caciulata.

La prima vedere, pentru rural, noile LED-uri lumineaza extraordinar de bine, dar problema e ca prin modulele smart ele pot fi dimmate, redusa intensitatea luminoasa dupa o anumita ora in noapte.

Vechile leduri din Miesti functionau cu fotocelula generala.

Alte tronconice gasite de mine azi.
In aceiasi zona de blocuri Alin Chiriac care nu mai e cu noi din 2022 a prins cateva.Intr-una din poze a prins una cu fibra schimbata cu o sticla albastra.

Cateva rutiere mai jos.Mai sunt alte corpuri rare in oras,Elba din anii 90,Zurich cu sticla si unul oribil cu rasina armata cu fibra in loc de sticla si nu cred ca-l voi prinde,"Harefeu" aparataj(HRF) dar e intr-o curte pe domeniu privat si nu am acces,PVD complete cu doza,un 7B cu bec de 400W si niste tronconice pe tuburi.

Tronconicele cu disperor din rasina armata mult si prost cu fibra,unele fara strat de lac(ale mele au mai putina fibra,mai mult rasina si unele din ele strat de lac),sunt deja banale aici,doar daca gasesc una uitata o postez aici.Cu sticla vad ca incep sa dispara,fix ce caut eu pentru cealalta care o detin dar slabe sanse,sunt pe domeniu public abandonate sau institutii ori privati care nu colaboreaza

Tu te vaieti de necolaborarea institutiilor administrative din Iasi, eu aici in Olt am avut o surpriza cu colaborarea primariei rurale Cungrea, dar cum s-a zis in seara asta pe Whatsapp, este one hit wonder, o singura vizita, o singura preluare, pentru ca la tara ledizarea se face integral si dintr-o singura miscare, nu treptat treptat pe parcursul a ani de zile ca la orase.

In Slatina s-a promis multa ledizare cu leduri smart anul asta, a durat mult cu licitatia si contestatiile, acum abia au tras niste cabluri noi subterane si s-au turnat fundatiile unor stalpi noi care vor fi, vezi doar fundatii si cabluri iesind din beton cu tuburi roz riflate.

In ritmul asta in decembrie de la Slatina tot cateva resturi de lampi voi prelua, ca si in 2022.

Daca nu gasesc o sticla si o palarie metalica cred ca voi face unele contracost la cineva specializat.
Pacat ca am vazut una cu tuburi si cu sticla intacta,printre cele mai vechi.Si e in cartier,la o scoala privata

1) Văd că la Iaşi au rămas ceva tronconice cu abajurul de sticlă mată. Astea sunt cele mai rare şi cele mai frumoase. Tronconicele, la modul general, ar trebui să fie puse în valoare;
2) Acum ceva zile am văzut panoul electric general al scării. 2 contoare: unul cu afişaj digital şi altul cu afişaj clasic (însă probabil contorul tot inteligent era), ultimul fiind folosit pentru lift (ascensor);
3) Dacă există contoare inteligente sau digitale cu afişaj clasic, adică a la contoarele clasice, pot cere montarea unuia când mi se va schimba contorul? Afişajul clasic e mult mai uşor de urmărit - pentru că e mai vizibil.

Lasa djl ca pe grupul de FB mai ales dar si pe Whatsapp, tronconica este chiar cel mai pus in valoare corp, eu sunt chiar stresat cu ea, indiferent de varianta de abajur. Dp meu de vedere merita pentru muzeu doar abajurul de sticla, dar el a fost inlocuit cu diverse improvizatii unele chiar urate.

Tronconica e de departe cel mai povestit si studiat corp pe grup, pe Muzeul Lampilor, cu schite, cu reconstituire, PFT, PVT etc, e mult prea dezbatut, transat si supra-evaluat.

Tronconica a provocat multe sentimente si a hranit imaginatia multora, multora, sunt multe povestiri pe seama ei, mai ca avem si Muzeul Tronconicelor. Vreo 5 membri sau mai multi au mare crush pe tronconica.