Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Dar dulie E40 "Goliat" aţi văzut pe la panourile de siguranţe? Că cel puţin în Germania s-au folosit.
L.E.A. din Popeşti - Leordeni şi cea de la Valea Cascadelor mai sunt în uz sau au fost mutate în subteran cabluri, dar au rămas liniile aeriene?    
Cabluri subterane pentru tensiuni de peste 110.000 Volţi există?

Bineinteles ca acel 110 KV de la Popesti Leordeni este in uz. Cand o linie aeriana este dezafectata, de regula raman doar stalpii si cel mult portiuni de cabluri atarnand de ei.

Nu vad ce ar cauta o dulie E40 la un tablou electric. In tablourile de telecomunicatii RCS-RDS din blocuri in alte orase au existat becuri incandescente cu dulie ebonita E27, in Slatina nu am vazut. Acele cutii sunt pe cale de desfiintare pentru ca s-a mers cu fibra optica si pana in apartamente, nu doar pana in case/blocuri.

Cel putin la noi in tara mai sus de 110 KV in subteran nu am vazut. In afara era un proiect de traversare a Marii Negre Romania-Turcia cu un cablu mai sus de 110 KV ca voltaj.

Liniile de inalta tensiune si magistralele de gaze naturale trebuie sa co-existe.

Probabil acele siguranţe cu E40 erau pentru puteri mari - ai nevoie de suprafaţă de contact mai mare.
Deci ăia stau cu corentul de mare tensiune pe deasupra capului.    
Deşi nu are tocmai legătură cu electricitatea în România: oare în România mai sunt proiectate reţele electrice pentru beneficiari din afară, aşa cum se făcea în anii '60-'90?         No, laboratul de înaltă tensiune, mai bine zis instalaţia sa din Parcul Politehnicii arată nasol...       Măcar sunt tronconicele la locul lor.

Edited by djl, 10 July 2023 - 10:10.

Reteaua de inalta tensiune din Dubai (aer conditionat non stop juma de an, consum urias) e proiectata de romani.

Da, in haosul imobiliar sunt multe situatii de genul sub LEA de inalta tensiune.

Am scos sa pozez si sa masor cateva repere din tronconica cea mai noua, de anii 90, ultima fabricata de Elba.

Cele 3 tije sunt din otel cu diametrul de 8 mm si lungimea de 67 cm.



Gatul de fixare pe stalp are o lungime de 10 cm, are forma conica avand 50 mm grosime in partea de sus si 45 mm in partea de jos, diametrul interior fiind de 24 mm. Fixarea pe stalp se face cu 3 suruburi M8.



Stutul filetat din varf are un diametru de 20 mm si o lungime de 60 mm.



Corpul de baza este din aluminiu, dintr-o bucata, nu exista tabla adaugata sub el ca la vechile modele ci este un sant format pentru a sustine dispersorul, avand si cateva decupaje pentru scurgerea apei.

Corpul de baza are diametrul exterior de 21 cm, santul interior are 2 cm iar grosimea este de 2,2 cm.



In partea de sus exista un singur disc mare care inchide cele 3 tije, acesta este din aluminiu si are diametrul de 17 cm, peste palarie mai urmeaza un disc mic, tot din aluminiu, cu diametrul de 7,8 cm iar apoi piulita de inchidere care este din plastic.



Placa aparataj este din tabla de otel, are inaltimea de 23 cm, latimea de 16 cm avand si 2 aripioare laterale, pentru montaj igniter si condensator, cea mai lata fiind de 5 cm.

In partea de jos, placa are 2 gauri prin care trec 2 dintre tije si o gaura intre ele prin care se fixeaza cu un surub M8 de placa de baza pentru a nu culisa in sus pe tije.

In placa se pot da diferite gauri si filete pentru diferite tipuri de balasturi, dulii si alte accesorii in functie de echipare.



Dispersorul original este din fibra de sticla foarte subtire, tip rafie tesuta. La partea de sus are diametrul de 36 cm iar la partea de jos 18 cm.

Interesant că au produs şi după 1989 aşa ceva. Credeam că o dată cu introducerea în producţie şi în uz a "casoletelor", s-a renunţat la aşa ceva, că doar de ce mai era nevoie de modele vechi? În finine, în cazul "casoletelor", d.p.d.v. al eficienţei, a fost o îmbunătăţire a performanţelor. A calităţii, nu ştiu. În uz casnic, când intrau unele produse noi în fabricaţie, se întâmpla să aibă o calitate inferioară celor vechi: prize, întreup(ă)toare, poate chiar lustre.
"Luxten" a produs vreodată copruri de iluminat?  
La bloacele noi se montează toate contoarele la parter? Dacă vrei să tragi trifazat ulterior, cât de greu e?    

djl, on 13 iulie 2023 - 10:13, said:

Daca te referi la stradale, da, e plin de ele, s-au tot postat pe aici.
Daca te referi la casnice, nu am vazut, nu cred

In anul 2000, unul dintre distribuitorii Elba & Philips din tara era firma Rombal, avea depozite in mai multe orase si, probabil, unele corpuri existente azi prin diverse locuri au fost cumparate de la ei.

Iata cum arata un stand de expunere de la sediul din Bucuresti in anul 2000.

Inca o data s-a observat inferioritatea controlarii iluminatului public prin ceasuri programatoare fata de fotocelule. Daca la Slatina in luna mai din 2022 o furtuna a venit cu o ora inainte de apusul soarelui (ceasurile se ghideaza dupa apus si rasarit) si iluminatul nu a pornit desi a fost bezna, iata ca in 2023, in dimineata de vineri, 14 iulie, a venit furtuna la ora 05:30, adica incepuse sa se lumineze de ziua si s-a reintunecat la loc, iluminatul public bineinteles ca s-a stins cand s-a implinit ora rasaritului minus X minute, lasand strazile in bezna in timpul furtunii.

*************
Vreau sa punctez ceva legat de Luxten, eu tot laud si iubesc Luxten pentru ca a fost cea mai frumoasa perioada cu cea mai multa lumina si cel mai generos consum de energie electrica, prinsa intre ieconomia de trista amintire a anilor 80 si ieconomia de viitoare trista amintire (sper, desi cred ca numai noi vom mai avea lampile faine de alta data) de acuma, insa se pare ca Luxten a facut si nefacute.

In primul rand se delimiteaza orasele in care Luxten a executat doar lucrari de montaj si inlocuire (in Slatina preponderent montaj de la 0 ca nu toate strazile aveau iluminat rutier cand au venit ei) si orasele in care Luxten a fost pe post de SIP. La Slatina nu au fost ca SIP dar tot a fost frumos.

Eh, daca in Bucuresti pe iluminat pietonal, Luxten a facut curatenie scotand tronconicele (mai ales alea oribile cu dispersoare de rafie si fibra ori mancate de rugina si partial distruse, sau scheletizate) si stalpii lor, constatam ca in alte orase precum Iasi, Oradea, Deva, Luxten a preferat doar sa plaseze stalpii cu Selux langa stalpii comunisti de beton cu tronconice pe ei si sa ii abandoneze cu tot cu acestea.

Nici montarea lampilor pietonale noi pe stalpi de beton vechi, practicata des in Bucuresti, nu mi-a placut, dar in Bucuresti au lucrat bine fata de Iasi mai ales unde este plin de tronconice oribile abandonate, cum mie nu mi-au placut tronconicele si oricum nu sunt cu lampile pietonale, la Slatina s-a facut cel mai bine aceasta curatenie, inca din 1992-1995 tronconicele au disparut cu tot cu stalpi, s-au pus in 94-95 PVC 02 in zonele centrale, cu stalpi de metal, iar pana in 2007 in multe zone nu a mai existat iluminat pietonal si s-au montat in 2007 stalpi de unica folosinta cu corpul execrabil de calitate indoielnica Elba Bega sau lampa de gradina Novalux cum am gasit intr-o Bega eticheta spunand asa, Novalux Italia.

Pai frate, decat cu stalpii de beton si "cosurile de gunoi" tronconice rafie/fibra/scheletizate abandonate langa stalpii cu Selux Timlux si mereu cate 2 stalpi vechi si nou unul langa altul, chiar ma bucur ca Luxten nu a intrat si pe pietonal in Slatina, doar la Bucuresti au facut o treaba cat de cat buna, in alte orase unde Luxten a fost SIP a facut bataie de joc pe pietonal abandonand vechile relicve.

Totuşi, la pornitul cu ceasuri, ar trebui să existe un dispecerat central de verificare, iar pornirea să poată fi comandată de la distanţă. Hai că la ţară e mai greu de făcut, că ar trebui montate prea multe dispozitive, dar în oraşe se poate face. În Bucureşti, deşi e cu fotocelule, văd că se aprinde destul de târziu, adică abia după orele 20.30 - 20.40. Singura explicaţie pe care o pot găsi pentru asta e că au setat fotocelule astfel încât să comande aprinderea iluminatului stradal doar când e foarte puţină lumină... ori sunt foarte sensibile şi doar la aproape 0 lumină nu mai generează curent, ori se poate modifica cu ajutorul unui limitator de curent tensiunea/intensitate la care se declanşează mecanismul de închiderea a circuitului. Pentru cei care nu sunt în domeniu, atunci când trece curentul printr-un circuit se numeşte circuit închis. Sunt curios care dintre cele două metode descrise de mine o fi în uz în Bucureşti când se comandă aprinderea/stingerea iluminatului public.
În Bucureşti s-au folosit stâlpii vechi adeseori din motive de costuri. Că totuşi e un oraş întins şi ar fi fost nevoie de investiţii mari. De fapt asta cu costurile legate de întinderea oraşului este menţionată şi în catea aceea din 1938 - nevoie de multe investiţii pentru electrificare, mai ales în zona rurală. Pe alocuri, i-au schimbat totuşi, probabil în funcţie de nevoie. La iluminatul stradal pe arterele mai intens circulate au fost uneori schimbaţi stâlpii o dată cu schimbarea şinelor de tramvai, când au fost înlocuiţi şi stâlpii, nu numai şinele. În unele cazuri au fost plantaţi (nu fac mişto, asta e denumirea) stâlpi în anii '80 în locul altora mai vechi. Cei din beton erau mai ieftini, dar nu sunt aşa de rezistenţi în timp, cel puţin ăia rutieri cilindrici. Pe Bd. Iuliu Maniu au pus iluminatul pe mijlocul bulevardului, plantând stâlpi de metal, deşi e nevoie şi pentru trotuare de iluminat. Ah, uneori, pe arterele importante, acolo unde circulă troleibuze, dar şi unde nu e deloc transport electric (de suprafaţă) au fost montaţi stâlpi de metal, din annii '90 până recent, dar asta nu a fost o practică aşa de comună.
În poza 2 postată de valirex se observă o P.V.C. 03 ("pahar") - nu credeam că le mai produceau în 2000, dar şi o lampă cu 2 culori ... ultima era cumva pentru piste de avion sau "ghidaj luminos" al arterelor de circulaţie?
@ valirex : "Luxten" a avut şi matriţe pentru copruri de iluminat, sau doar asambla?
Oare ce tehnologii folosesc substaţiile electrice pentru transportul electric urban azi în România.

Edited by djl, 19 July 2023 - 14:31.

Deci, in momentul de fata, in Bucuresti, sistemul de fotocelule functional in trecut, este abandonat.
Aprinderea si stingerea se face automat, printr-un automat programabil instalat in fiecare Punct de Aprindere iar comunicarea cu centrul se face prin GPRS, in reteaua 2G a Vodafone.
Acest sistem a fost implementat inca de pe vremea Luxten.

Corpul colorat fabricat de Elba era de tip ornamental si montat prin gradini si alei. Poze mai jos.

Luxten a fabricat toata gama de corpuri ale lor inca din 1997, aici la fabrica din Bucuresti.
Ulterior a cumparat fabrica AEM Timisoara si a mutat productia acolo.

Ce drăguţe sunt coprurile acelea    
Deci de prin 2000 şi ceva se face prin telecomandare aprinderea? Prin sistem G.S.M. Scump, dar interesant. Şi cred că mult mai eficient d.p.d.v. al controlului - probabil de asta a fost scos din uz sistemul cu fotocelule. Programul este făcut însă pentru ieconomie, de se aprinde aşa de târziu.  
Pe Bd. Ferdinand I, între Str. Avrig şi "Mega Image" Avrig, de ceva ani tot se apucă să schimbe la cabluri electrice. Oare de ce? De fapt poate fac doar conexiuni, că nu au săpat pe distanţă mare...

djl, on 20 iulie 2023 - 20:42, said:

Pai depinde de ce fel de cabluri sunt, sunt tot felul de firme subcontractoare care lucreaza, si tot felul de instalatii, de exemplu daca sunt din alea rosii sau portocalii sunt de medie, 10 si 20 KV, adica legaturi intre posturi si statii. Asa ca in poza:

Am să mă uit mai bine. Erau şi roşii, şi negre. Alea negre cred că aveau 3 perechi în ele, dar fiecare cablu cu mantaua lui şi toate băgate în mantaua mare.
La Muzeul Tehnic "Prof. Dimitrie Leonida" au expuse diverse cabluri de transport electricitate. Nu mai ţin minte dacă au şi din astea noi expuse. Am găsit şi termenul "conducte de electricitate".
Până la urmă se mai face pe undeva upgrade de la 10 k.V. la 20 k.V.?  

Generatoare acţionate de motoare cu aburi. Motoare cu piston, nu turbine. Probabil aveau diametrele mari, pentru a putea aveai mulţi poli, deci turaţie mai mică - conform ˝"Manualui "A.E.G."˝ cu cât ai mai mulţi poli, cu atâta e mai mică turaţia. De exemplu 36 poli - 83 r.p.m., 12 poli - 250 r.p.m., 10 poli - 300 r.p.m. Turaţie mai mică, uzură mai mică. S-a renunţat la cele cu pistoane, pentru că turbinele sunt mai compacte şi au unele avantaje. Ca f.d, la transportul feroviar nu au avut prea mare succes turbinele, pentru că pentru eficienţă, nu trebuie să fie variaţii prea mari de viteză a materialului rulant faţă de viteza eficientă economic, adică dacă locomotiva funcţiona eficent la 100-120 k.m./h., la 50 era cam ne-eficientă economic. În centralele electrice ai o turaţie constantă şi aici sunt avantajoase turbinele, că pot fi proiectate eficient. Iar în afară de pale, nu prea ai piese care să se strice des. Cureaua din a doua filmare cred că acţiona generatorul de excitaţie.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/c3pArjrP1O8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/s9M3qVL2PvQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Postat pe un alt subiect de către un user - se văd 2 x P.V.B. 7b: https://www.google.c...i8192?entry=ttu
Staţia laborator de înaltă tensiune de la Politehnica din Grozăveşti mai funcţionează?    

Dar când s-a făcut trecerea de la 220 la 230 Volţi?    

Pe Fluerului la intresecția cu Str. Mătăsari se găsește un corp de iluminat montat pe o consolă ce se atașa pe la mijlocul stâlpului, nu în vârful lui. Asemenea console se găseau și pe Bd. Chișinău în anii '90, pe stâlpii pe care nu fuseseră montate în anii '80 corpuri de iluminat - un stâlp avea, unul nu avea. Corpul din link e mai nou decât consola - probabil inițial era una dintre primele modele de "casolete".
https://www.google.r...i8192?entry=ttu

Azi de dimi s-a oprit curentul maxim 1-2 secunde. Că restart P.C. și televizor. A mai fost și săptămâna trecută, tot de dimineață. Să fie de la cădură?

P-ța Unirii, circa 1960 - maxim Iulie 1964, vedere pe Bd. Ion Constantin Brătianu (pe atunci Bd. 1848) spre Bărăție, P-ța Sf. Gheorghe (P-ța 1848 pe atunci), Colțea. Poză pe care ziceam că o voi posta pe Bucureștii de altădată, dar o postez aici. Se vede un C pe stil interbelic (probabil și pozarea cablurilor e pe stilul ăla), precum și corpul neidentificat. Tramvaiul de mare capacitate ce intră spre Bis. Sf. Gheorghe Nou era probabil pe linia 5 (P-ța 1848 - Universitate - P-ța Kuibîșev (Al. Lahovary) - Dorobanți - Floreasca - Cal. Floreasca - Șos. Pipera). Cu tramvaie era mai eco centrul.

 P-ta Unirii si Bd. 1848 spre Bartie, Sf. Gheorghe 362252720_6694411660578827_2388784022145699255_n.jpg   1.13MB   37 downloads

djl, on 22 iulie 2023 - 09:51, said:

Sigur dupa 2007. Dupa trecerea in UE, cand si UK a trebuit sa scada de la 240 la 230 V.

Am masurat tensiunea la hotel in Turcia de data asta. 212-215-220-222 V pe retea si 230 V cand cadea reteaua si intra generatorul hotelului. Am prins o singura cadere anul asta, in 2021 cele mai multe.

Turcia nu e in UE si e pe norma de 220 V, ruseasca.

Edited by Neaceasca85, 26 July 2023 - 23:33.