Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Ieri dupa ora 17 am coborat la demisol in laboratorul de lampi (temporar, casa ca a mea trebuiau sa aiba cei mai mari colectionari, dar asta e viata) sa deschid ouale Kinder luate vineri, ce anume contin, surprizele nu or lipsit:

- Elba Delfin, echipare BSN 150 Philips MK4 cu igniter digital Philips Skd 78 (cu auto cut-off la cycling), fara bec
- Malaga Sgs 102, doream echipare Philips BSN 150 cu igniter SN 58 sau 58 S, dar are balast Vossloh Scwabe, igniter SU 20 si o prostie de power switch, probabil modul contactor la care sa se ataseze o fotocelula; corpul e din 2005, becul Philips SON T 150 W e din 2006
- General Electric dintr-o gramada demontata din comunele judetului Arges, o mizerie de corp, balast Elt 70 W, bec GE 70 W sodiu, igniterul nu se poate vedea daca nu demontezi placa de aparataj, carcasa fibroasa ce absoarbe toata mizeria atmosferica, dezgustatoare, apa adunata in optic si aparataj, ele fiind cu fata in sus depozitate in aer liber
- PVB 7 B de la un magazin de termopane, balast Cbz 250 W, bec Lohuis Holland mercur 250 W, grad mic de uzura
- PVB 7 B de pe o strada de sat arondat Mioveniului, dispersor prismatic, bec 250 W mercur Lohuis dezlipit de soclu, grad de uzura mic
- ambele 7 B sunt pline de rugina, insecte moarte, compost de insecte, panze de paianjen, cam dezgustatoare si ele

Edited by Neaceasca85, 26 June 2023 - 09:45.

Gata, aseara am dus lampile luate vineri de la Mioveni, la Pielesti.

Cristi a fost dezamagit de cat de greu se pune/schimba bec la Elba Delfin. La acest corp aparatajul se deschide usor, pe baza unei cleme cum au dispersoarele la majoritatea, dar dispersorul e cu 6 suruburi.

Iata mai jos o reclama Electrofar din 1964, dar si tabelul de culori pentru tuburile luminoase, produse de Electrofar la nivelul anului 1967.

djl, on 15 iunie 2023 - 10:13, said:

Nu am vazut, poate la straini sa gasesti asa ceva.

Am pus această întrebare deoarece atunci când a fost introdus iluminatul public cu lămpi cu vapori de Mercur în București în centru tot 120 Volți erau la tensiunea rețelei. Deci ori a fost o perioadă așa, după care s-a trecut la 220 Volți, dar nu au supraviețuit lămpi din perioada aia, ori când au pus Mercur s-a trecut direct la 220 de Volți, deși mă îndoiesc că ar fi putut face direct peste tot asta.
Unele aparate erau făcute să funcționeze la ambele tensiuni. În general aparatura audio și video. Se practică uneori și azi asta cu multivoltaj. No, bine că am zis de video că uitam de reclama asta - am pus o poză din Marea Britanie în care se vedeau tronconice la un depou de locomotive, dar uite că am găsit una din întâmplare într-o reclamă. Deci tronconice au fost în România, Bulgaria?, Germania (de Vest), Elveția, parcă Danemarca și în Marea Britanie.

 vo3800p1.jpg   96.34K   11 downloads

Reclama la "Electrofar" e cumva dintr-o revistă legată de comerț?      Iar tuburile alea colorate erau tuburui pentru reclame luminoase sau "neoane"?       Existau și cataloage cu culori. Eh, pe vremea aia era încă o știință a culurilor.

djl, on 01 iulie 2023 - 06:45, said:

Poza cu reclama e facuta de tine iar tuburile sunt cele pentru reclame luminoase.

Deci e din revista "Reclama şi Tehnica Comercială". Reclama aia era făcută la modul laudativ, că ce concurenţă exista pe atunci? Deşi cred că "Recom" ("Reclama Comercială") sau "Pavazoarea Capitalei" se ocupau de firme luminoase de asemenea, însă "Electrofar" avea probabil tehnologie mai modernă. Şi înainte de comunism au existat firme care făceau reclame luminoase cu tuburi în descărcare. La Eforie [Nord] a fost construit în comunism Restaurantul "Neon", azi abandonat; habar nu am dacă îi zicea aşa datorită tuburilor fluorescente (neoanelor) sau reclamei luminoase.
P.V.B. sau H.R.F. (fără abajur, fireşte, desigur) într-o curte de pe Str. Preciziei: https://www.google.r...i8192?entry=ttu
Pe undeva prin România - ce corpuri de iluminat sunt cele din stânga de pe stâlpul din poliuretan?  



Are cineva idee, motoarele de tracţiune ale ascensoarelor din România sunt sincrone sau asincrone?  
Ieri am ajuns cam la spartul târgului la talciocul din Valea Cascadelor. Dar am luat o lampă de veghe cu abajur stil de veioză (abajur din plastic) făcută probabil la I.M.A.I.A. Timişoara. O crăpătură (nu gigantică) a abajurului, ceva pe la restul de părţi, dar nici alea mari, deci per ansamblul, o.k. Nu am probat-o că vreau mai 1 s-o curăţ şi să găsesc alt bec pentru probă - are un bec de frigider produs la "Steaua Electrică" în 1969!

C cu dispersor clar (probabil din sticla)

djl, pe 02 iulie 2023 - 12:52, a scris:

Două lampadare care seamănă cu Elba Olimp.
Vali cunoaște numele lor.

Edited by Logatu, 03 July 2023 - 09:42.

Lampile cred ca sunt Elba Olimp.

Nu se vede bine dar posibil sa fie Olimp GR, ultimul din dreapta in poza de mai jos.

Posibil să fi şi 'IR'. Dar la ce foloseau inelele alea? O mai bună disperise a luminii?       Mă întreb cum de au avut curaj să pună cablu subteran când apa nu e prea jos faţă de sol.  
Parţial off-topic: când a fost realizată reclama la aparatura video "Sony", camerele video aveau nevoie de multă lumină pentru a oferi o imagine bună. Abia după 2004-2008 au devenit mai sensibile chestiile videocaptoare. Azi e revoluţie faţă de 2008 în ceea ce priveşte sensibilitatea chestiilor videocaptoare. Tot ai nevoie de ceva lumină, dar nu e neapărat să fie puternică precum lumina zilei. La filme foto şi cine color erau daylight şi Tungsten... deşi uneori se rezolva cu filtre.
Mai funcţionează reflectoarele clasice de la Compexul TVR de pe Cal. Dorobanţi (lor)?    

În Casa familiei Panco din București, 1914. Se văd prize din vremea aia... Cine avea curent pe atunci... ăștia erau bogați.

 Fam. Panco, Buc., 1914 326758821_240775398717863_2367518909303489650_n.jpg   65.89K   519 downloads

djl, on 05 iulie 2023 - 11:32, said:

Au rol de protectie anti orbire acele discuri, te poti uita la el fara sa te orbeasca.
Cat despre proiectoarele de langa gard de la TVR, uneori le aprind, alteori nu.

Astazi vreau sa cunoastem cateva detalii despre duliile E 40.

Cele mai mari dulii folosite in corpurile de iluminat stradal sunt de tipul E 40, cunoscute si sub denumirea de dulii Goliat.

Datorita puterilor si temperaturilor mari la care lucreaza, aceste dulii sunt fabricate, de obicei, din ceramica.

In corpurile folosite in tara noastra, vom observa cateva modele de dulii de la cele mai vechi pana in ziua de azi.

Cunoasterea acestor dulii si identificarea lor corecta poate ajuta si la o datare mai exacta a vechimii corpului.

Incepand cu cele mai vechi corpuri si pana in anul 2000 s-au remarcat 3 modele de dulii romanesti uzuale, sa le spunem 3 generatii. Dupa 2000 au aparut o varietate mai mare de dulii ceramice dar si din plastic, din China, Italia, Turcia, Germania etc. care nu fac obiectul prezentei postari.

Dupa cum vedem si in prima poza dar si detaliat in celelalte:

-Generatia 1 de dulii, cea mai veche, folosita intre 1950 si pana in anii 70, aceasta dulie avea bornele neizolate, in exteriorul corpului ceramic, din aceasta cauza, montajul ei se facea pe un suport metalic astfel incat bornele sa fie protejate la atingere. Aceasta dulie poate fi intalnita in corpuri PVA 1A, PVT, specifice anilor 60.



-Generatia 2 de dulii, intermediara, folosita intre anii 1960-1980, aceasta dulie avea bornele izolate intr-un cartus cu contacte detasabil, corpul ei era compus din doua parti atasate fara suruburi, printr-un filet ceramic. Montajul ei se putea face direct pe un suport metalic sau in varful unei tije filetate, daca se atasa in partea de jos, o placuta metalica speciala cu gaura filetata. Aceasta dulie o putem intalni in corpurile tip C, PVT, PVA 1A, PVA 2A, PVD, HRF.



-Generatia 3 de dulii, si ultima produsa, folosita intre 1970-2000, aceasta dulie a fost produsa atat de Elba cat si de Elco si a fost cea mai longeviva dulie dar si cea mai intalnita, avand in vedere explozia de corpuri produse in Romania in acea perioada. Este compusa din 2 parti ceramice prinse intre ele cu 2 suruburi, bornele sunt izolate si aflate in partea de jos a duliei. Dezavantajul acestui model o reprezinta prinderea dintre corpuri cu cele 2 suruburi, de obicei se strica sau rugineste capul surubului si nu mai poti avea acces la borne decat prin spargerea ei. Aceasta dulie o intalnim de obicei in corpurile tip C, PVT, PVA 2A, PVB 7, PVB 12 B.



Ocazional, mai putem gasi in corpuri vechi si alte modele de dulii vechi straine, din Rusia, din Bulgaria etc, dar mai rar si nu montata din fabrica, despre acestea intr-o postare viitoare.

Duliile de import E40 din corpuri precum Philips Malaga (modelul mare,102, cel mic 101 are dulie E27 de ebonita), Schredder Opalo, Philips Estoril, Gestas sau Schredder Z2 au in filet niste cleme metalice care previn desurubarea becului la vibratiile stradale induse de vreme sau de traficul de mare tonaj.

De asemenea, soclul becurilor difera in functie de generatii, avem soclu cu ceramica la cele mai vechi, la tubularele cu sodiu Philips am observat cupru aplicat pe contactul central.

E40 sau Goliatul apare la becurile de la 250 W in sus la mercur si de la 100-150 W in sus la sodiu, pentru puterile mai mici de aceste valori se foloseste dulie E27 de multe ori de ebonita, casnica.

In cazul celor romanesti prezentate mai sus, prima generatie este numita drept dulia gulerata.

*************
In copilarie au fost 2 cuvinte care ma duceau cu gandul la dulie, desi ele insemnau cu totul altceva:

- Duiliu Zamfirescu, scriitor
- a fi diliu, poti zice dilie in loc de dulie, mai nou sa spui ediliul in loc de edilul-primarul, cum iluminatul public are intotdeauna de-a face cu primarii, merge

***********
Lustrele si aplicele erau specific urbane, la tara se purta doar simplul bec atarnat de tavan, cu dulie neagra de ebonita. Ori neagra, ori cu o jumatate de portelan.

La Spineni doar la becurile din antreu si prispa era dulia jumi-juma alb-neagra, in rest complet neagra. Cu cablu galben in dormitor.

Edited by Neaceasca85, 06 July 2023 - 19:07.

Vali a omis un mic detaliu legat de dulii, observam pe ultimul tip de dulie romaneasca, al 3-lea, o dunga verde trasata imprejurul intrarii in dulie, eh, Vali spune ca atunci cand au aparut si echiparile cu sodiu la Elba PVB 7 B, se trasa pe dulie dunga neagra pentru sodiu si dunga verde pentru mercur, pentru ca nacelistul care facea inlocuirea de bec sau montajul initial sa stie ce fel de bec sa puna. Desi ramane in discutie puterea becului, pentru care tot deschiderea capacului de la aparataj este imperios necesara spre a citi pe balast wattajul.

Edited by Neaceasca85, 07 July 2023 - 09:36.

Duliu Marcu a fost un arhitect. Activ din interbelic până în comunism. No, cine ştie ce chestii electrice vechi se mai găsesc prin blocuri ante-comuniste făcute de el. Pe Ştirbei Vodă are un grup de 3, inclusiv unul cu iluminat electric indirect sau în scoafe la parter (Ştirbei Vodă nr. 20).