Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Privatii care au cumparat diverse terenuri si fabrici comuniste au distrus din pacate multe lampi si amintiri, ori patronii sunt asa de obtuzi ca nu le dau sau le dau pe bani multi, cel mai mare regret e Condor Paduraru HRF complete, de cusca de pe Elena Doamna cu bec complet consumat in 2022 am ceva sperante.

Sunt toate premisele ca becul cu mercur de 250 W din B-ul cu plasa de cusca sa fie complet consumat, in ultimii ani lumina obosit si la vreme rea cu greu facea revenire, hot restrike, mai mult de 3 minute cate sunt maxim la un mercur fresh si vioi.

Vreau un bec consumat in colectie, la mercur se poate dupa 20 de ani de functionare, ala e chiar din 1998, mort in 2022, greu adica, la sodiu e si mai greu ca ala poate functiona in regim de cycling ani buni, la Spital sunt 2 ce cicleaza din 2016-2017 si inca nu vor sa moara, trebuie si igniterul sa tina numar nelimitat de reaprinderi, pare-se ca Philips SN 58 este indestructibil.

Si becurile din HRF Condor Paduraru pot fi mercur Electrofar consumat.

Vali are si sodiu mort, ars complet, in colectie, evident ca nu pleaca nici cu igniter, la mercur pot fi unele care sa se mai aprinda pe igniter, altele nici asa nu mai misca, doar ar carai igniterul ca si cum becul ar fi lipsa din dulie.

La o lampa cu mercur nefunctional sau lipsa nu mai auzi nimic, balastul nu bazaie, igniter nu exista, la o lampa de sodiu sau halide caraie igniterul cat timp e alimentat cu bec ars sau lipsa.

Un bec foarte uzat care inca se mai aprinde, fie sodiu fie mercur, provoaca bazaieli si baraieli nervoase ale balastului.

Hmm, mercur sau sodiu care arse fiind sa nu mai faca nimic nici pe igniter nici legate la retea fara balast? La un mercur fara balast bubuie si crapa arzatorul ori doar se ard electrozii, la sodiu nu poti ca nu vad cum ai lega sodiu cu igniter si fara balast, el se aprinde doar cu igniter, ca si metal halide, si trebuie sa legi igniterul in schema cu un balast.

Şi eu cred că acel corp neidentificat e de origine Italiană, după aspect. Dar la fel de posibil e să fie inspirat după ceva Italienesc.
Alea de la Şos. Panduri (lor) spre Bd. Geniului, cu siguranţă le-am văzut cu ochii mei, în una din ocaziile în care am trecut pe acolo. Păcat de ele, că era interesante. Ce e prea mult strică ... în cazul ăsta cred că vorbim de L.E.D.-uri.
Non, ceva pagini de catalog în care apar aparate de măsură electro-magnetice pentru tablou şi contoare electrice. Produse la Uzina "Grigore Preoteasa/Electromagnetica". Primele, nici nu ştiut până să văd acele pagini că au fost produse şi pe acolo - de genul sunt şi la locomotivele electrice. În liceu am văzut aşa ceva. Dacă îmi dădea cineva un catalog din ăsta vechi, poate mă interesa mai mult domeniul în liceu. În cazul contoarelor trifazate, eu mă gândeam că se puneau doar în locuinţe şi fabrici, dar am uitat că şi scările de bloc, şi posturile trafo au nevoie de aşa ceva. Şi dacă creştea numărul lor, era nevoie de contoare trifazate, deci de ce să importăm? (mă întreb unde le exportam).

 Catalog U.G.P. - U.E.M. cca 1961-1963 Aparate masura.rar   14.01MB   3 downloads

Am zis că în "Licht und Beleucthung" (coordonator Wilhelm Lotz), apărută la Ed. Hermann Reckendorf G.M.B.H. Berlin W35 în 1928,
Tipărită folosind fontul Renner-Futura de către B. Heller, München (ha, ia uite, aflu că Paul Renner a inventat fontul ăsta!)
Legătoria: Fritzsche-Hager A.G., Berlin Schöneberg.
carte ce face parte dintr-o serie legată de arhitectură, design, artă
apare un corp de iluminat ce a existat şi în Bucureşti - pus poză. Uite-l noaptea în Berlinul anilor '20. Se vede şi "gâtul de lebădă", care era şi în Bucureşţi - modelul de stâlp era diferit însă în Bucureşti. În poza din stânga, Frankfut pe Main pare a fi ceva stil C cumva? De fapt şi ăla din Berlin/Bucureşti cred că era o rudă de C.

 Wilhelm Lotz - Licht und beleuctung (1928) pg. 34.jpg   158.24K   10 downloads

Şi dacă tot am scanat pagina aia, am zis să mai scanez din carte, ca să vadă lumea ce e aia lumină fără de economie prea multă, pentru bucuria oamenilor. Breslau = Wrocław
Readaug, dar de data asta din altă carte, Prof. Paul Schimdt - "Handbuch der Hochbaus" (circa 1930), Editura Heirnich Killinger, Nordhausen
Tiparul şi grafica? E.? Grumback, Leipzig
pg. 649 ceva cu cum se puteau face reclamele luminoase cu becuri.

 Wilhelm Lotz - Licht und beleuctung (1928) pg. 47.jpg   178.57K   7 downloads  Wilhelm Lotz - Licht und beleuctung (1928) pg. 55.jpg   180.21K   7 downloads  Wilhelm Lotz - Licht und beleuctung (1928) pg. 57.jpg   193.38K   6 downloads  Wilhelm Lotz - Licht und beleuctung (1928) pg. 62.jpg   158.11K   5 downloads  Wilhelm Lotz - Licht und beleuctung (1928) pg. 63.jpg   164.05K   5 downloads  Prof. Paul Schimdt - Handbuch der hochbaus (cca 1930) pg. 649.jpg   238.35K   6 downloads

Ce e mai misto? Sa ai o magazie veche la tara, chiar din 1916, vai de mama ei, dar cu ea sa monitorizezi excelent vremea (camere video si statie meteo, am si la oras) dar si reteaua electrica in detaliu ca si cum ai fi acolo desi nu esti.

Priza smart+veioza echipata cu CFL 23 W+alta camera video inauntru spre veioza. Genial, Logatu fiind cel ce m-a luminat in smecheriile astea.

Pai la tara nefiind nimeni pot tine mult timp aprinsa lumina aia, cat timp bate vantul ori e vreme rea. Priza smart se programeaza cum vrei, ori sa dai doar tu aprindere-stingere, ori sa le pui intre ce ore vrei, ori sa le pui pe apus si rasarit (ora si minut care se modifica dinamic sezonier calendaristic) ori pui doar stingere la rasarit si aprinderea o faci cand vrei.

23 W, putere confortabil de mica, pai un sodiu mai mult de 4 ore devine stres la contor, pe cand CFL-ul la acest episod de vreme, l-am tinut pornit intre orele 20 luni seara si 14 marti dupa amiaza, 18 ore, 400 W consumati, nu 3 kwh cum ar fi pe sodiu 150 W in corpul Gestas sau peste 5 kwh cu Z2 cel cu sodiu de 250 ce se duce in 300.

Am aprins la ora 20, am dezactivat temporar stingerea la rasaritul soarelui, fara sa o sterg, am reactivat-o dupa ora 14 cand vremea s-a calmat.

A prins o pana de curent de 18 minute la miezul noptii si pe la 9 dimineata 2 fluctuatii severe, se aud rafalele de vant, CFL-ul palpaie si sunetul camerei se intrerupe putin, absolut genial, abia astept furtunile de vara.

CFL-ul e cel mai fezabil in acest set-up, incepusem cu un mercur pe autoaprindere pentru ca are acel hot restrike zapacit cand arzatorul in reamorsare da curent "in valuri" catre filament, dar asta duce si la decesul prematur al filamentului, care s-a si intamplat, un singur restrike am prins, apoi s-a ars, si am facut in ianuarie drum special la tara (40 km) ca sa inlocuiesc autoaprindere Lohuis cu CFL Gelux (Gigelux).

In magazie poate sa si ploua, acoperisul este partial distrus de trecerea timpului si de pisicile care s-au inflitrat prin el, deci nu trebuie nici un bec prea fierbinte in acest caz.

*********
djl, da am vazut contor trifazat si pentru lift in scara blocului. Semana cu cel de la tiribombe la parcul de distractii din Mamaia, deci si liftul si tiribombele, motoare trifazate.

Nu stiam ce inseamna mono si trifazat, am aflat dupa 2000 dupa ce m-am mutat la casa, ca inainte de asta, apartament monofazat, la taranoaia la Spineni tot monofazat, nu-mi placea ca in 1997 la tara imi inlocuisera contorul cu carcasa metalica neagra cu unul cu sticla transparenta.

La parcul de distractii eu citeam "Contor trafazat de energie activa" nu trifazat. Cand eram copil citeam sau pronuntam pocit unele chestii. La radio la difuzor intelegeam a cost ora in loc de a fost ora. Sunet de calitate de AM, ce sa-i faci.

Edited by Neaceasca85, 05 April 2023 - 00:25.

Se pare ca pana la urma, am deslusit misterul acelor stalpi care au fundatie cu capac de tabla acoperita, cum sunt cei de la Sala Palatului.
Asa se pare ca acolo se montau si balastul si siguranta, de aceea la acest tip de montaj nu vedem balastul sus pe stalp cum vedem in alte cazuri.
Detalii si schite voi prezenta pe larg intr-o postare ulterioara, ce vreau sa arat azi, este ca si pe bd. Cantemir, in urma studierii mai multor poze, am observat ca se folosea aceeasi metoda cu fundatia acoperita cu capac de tabla rotund, de asemenea nu vedem niciun balast pe stalp, desi sunt 2 corpuri per stalp.
Stalpii folositi pe Cantemir sunt de alt tip fata de cei de la Sala Palatului, doar fundatia e la fel. Din pacate aici nu mai exista nicio urma a vechilor stalpi, bulevardul fiind complet schimbat.

valirex, on 05 aprilie 2023 - 04:04, said:

ÎN zona ce începea la nord de cimitirul Sfânta Vineri și continua adânc în Bucureștii noi, erau stâlpi pietonali cu tronconice cu acel cerc jos, metalici. În zona Crângași, erau stâlpi pietonali de beton ce o aveau. Tronconica avea balastul sus. Atunci pentru ce ar mai fi fost acel cerculeț acolo? Pentru siguranță doar?

Fundatia cu lighean de tabla era si la stalpii pietonali negri fier forjat cu mercur 125 W sau autoaprindere in globuri galbui de sticla. Nu vad unde ar fi balasturile decat acolo.

Pe AI Cuza erau acesti stalpi in 1992, dupa 1995 li se pusesera globuri PVS in varf, apoi in toamna 1998 s-a venit cu stradali inalti metalici si Mira PX cu sodiu.

Eu am găsit într-o revistă din comunism că erau la bază şi am spus asta. Probabil fiind zone nou construite, cu stâlpi noi şi vrând să arate mai bine acele zone, au pus aparatajul în fundaţie. Se ţineau la unele aspecte pe vremea aia.
La mine pe scară ştiu unde e contorul pentru lift (era să scriu lifturi - ce bine ar fi fost să am două). Cred că e deja digital. În cazul că blocul avea 2 sau 3 lifturi, eventual separate (lift principal - lift de serviciu) se făcea/se face contorizarea împreună sau separat?
În liceu, întrebare la o oră: ce fel de curent aveţi în casă? Eu: trifazat. De ar fi fost adevărat...
Indicatoarele rutiere luminoase când au apărut la noi? Anii '60. În "Licht und beleuctung" sunt date deja, dar acolo era Jermania.
Din păcate această reclamă fost-luminoasă nu mai există la Timişoara  
https://www.google.c...!7i16384!8i8192

Tronconica romaneasca se pare ca are influente germane.

In Germania apar diferite tipuri si modele de tronconice inca din anii 50, in filme si fotografii.

Acolo existau si mai multe variante de echipare, cu tuburi fluorescente, cu 2 sau chiar 3 becuri de 80-125 W, cu un singur bec de 250 W.

De asemenea, la ei, dispersorul din sticla a fost repede inlocuit cu unul aproape identic, dar din plastic alb translucid.

La noi stiti bine, s-a gasit solutia cu fibra de sticla ramasa din rebuturi, grosolana, inestetica si ineficienta din punct de vedere luminotehnic.

Un alt model des intalnit la nemti, era tronconica cu grilaj de protectie pe exterior, cunoscuta ca si "cos de rufe", folosita in zone rau famate, rezistente la vandalizari.

S-au gasit si la noi asemenea sisteme, dar facute de proprietari sau diverse institutii in mod artizanal, mai mult sau mai putin estetice, dar, despre cele romanesti, intr-o postare viitoare.

Observam mai jos diferite modele de tronconice din Germania.

Lotusisrael, on 05 aprilie 2023 - 08:34, said:

Am gasit mentionat doar la stalpii mari, in acea fundatie se mai asezau si legaturile electrice cu derivatiile spre ceilalti stalpi, sigurantele si balasturile, dupa caz.
In cazul celor pietonali, evident ca balastul nu mai era acolo daca era in corp, dar puteau fi doar legaturile si capetele terminale ale cablurilor, ca nici siguranta nu avea cum sa fie acolo ca, dupa cum stim, era si ea amplasata langa corp, la guler.

djl, on 05 aprilie 2023 - 10:12, said:

Eu am avut noroc de trifazat. In repetate randuri. Nah, la bloc cand chiar era nevoie nu am avut, dar in rest:

- acasa din 2000 pentru ca asa s-a bagat din start la toti, poate s-au gandit la incalzire electrica in faza de proiectare a caselor dar in 2000 poc au aparut centralele pe gaz care au usurat, degrevat si rezolvat multe; cei ce au facut instalatia au tinut sa dedice o faza pentru iluminat ca erau multe becuri de 100 incandescente si o faza pentru prizele parterului ca acolo se spala rufe, e bucataria etc.; a 3-a faza is prizele de la etaj si cele de la demisol (consum mic centrala fiind pe gaz, o centrala pe curent are nevoie de priza trifazica sau se ia direct din tablou)
- la birou, am ramas cu PC-uri, imprimante, frigider, microunde, cafetiera si briz-brizuri dar a fost magazin, care magazin a mers pe mono 2003-2009, in 2008 am pus aer conditionat 2 aparate si a luat foc monofazatul, deci trifazat in 2009, tata era nervos atunci ca a trebuit o declaratie cum ca renunti la monofazat Dar a fost tare ca i-am fortat pe cei de la CEZ sa repare a 3-a faza a scarii de bloc, scara functiona in 2 faze de multi ani
- la taranoaia, cumparat mosie cu casa parasita ne-electrificata, demolat casa, bagat trifazic ca doar fiind bransament nou, asa am cerut, daca gaseam monofazat deja existent il foloseam pe ala, mai ales la ce "consum" am acolo cel putin momentan, 3 camere video, aparate de internet si 1 bec CFL 23 W actionat de la distanta
- casa fratelui, facuta in aceiasi curte la 18 ani dupa a mea, bransament nou, putere maxima permisa pe casnic, desi el consuma mai putin decat mine, mai ales vara

*************
In 2020 la bucatarie am montat un set de prize cu cate 3 cai fiecare, legate pe faze diferite. Exista cuptor electric, dozator apa si masina de spalat vase, rareori folosita. Dar este ready si pentru plita electrica, chiar daca nu vreau asa ceva cata vreme mai exista gaze.

Edited by Neaceasca85, 07 April 2023 - 22:53.

Am descoperit o trupă de darkwave din Turcia. Darkwave este urmașul dark al New Wave, muzica pop/techno pe sintetizatoare din anii 80. O ascultam la greu când eram copil, la Radio România, eu m-am născut la începutul lui 85, Darkwave există și acum,. Una din cele mai cunoscute trupe de darkwave din lume este She Past Away, din Bursa (bizantinul Prousa). Din orașul unde s-a inventat doner kebab, pe frigare verticală, numit în românești astăzi shaorma. She Past Away fac muzica ce are din spiritual anilor 80, plini de tronconice pentru mine, de PVC 02.1, de macarale multifuncționale la metrou. Îi ascult obsesiv de vreo două trei săptămâni. Cred că băieții ar oferi un fond sonor pentru clipurile de restaurare ale lui Valirex.
Primul lor EP, mai târziu inclus în primul LP, piesa titulară m-a făcut să visez la o ciulama cu ciuperci. Ei cântă în turcă și îmi suna a ciulama.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/QQhIgra-AvA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
O piesă de pe ultimul album, mai mult new wave decât darkwave, poate, mi-a adus aminte de aleea cu tronconice cu dispersor de sticlă albastră de anii 80, din spate la Nicolae Titulescu, pe stâlpi de beton. Cum sunt în Pitești încă. O parte din dispersoare erau sparte, dar lămpile mergeau. Ieșeam de la grădiniță, apoi de la școală pe acolo [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/6DM_MnNgZkc?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Avem lămpi turcești în București. Dogan și nu numai. Neaceasca85 se tot duce pe acolo. Putem merge la restaurante turcești, unde poate fi un televizor cu un post de muzică turcesc, unde să îi auzi pe cei de la She Past Away. Se armonizează interesant lucrurile. Sper să nu considere cineva că aș comite trădare de neam, că m-am dat cu turcii.

Eu chiar din 2006 sunt nebun dupa shaorma, as manca zilnic de s-ar putea, dar ma rezum la weekend si la zilele libere in general, o servesc seara tarziu si nu e OK cand urmeaza zi de munca ci zi libera.

Imi place si aparatura cu care se prepara, m-am visat si patron de shaormerie, dar concurenta e demult foarte mare in domeniu si spatiul comercial detinut cu magazin intre 2003 si 2020 e oricum in dos ca amplasament cu vad prea mic pentru asa ceva. Fiecare zona din Slatina si din Bucuresti are shaormeria ei.

Intre 2006 si 2009 am mancat la Melissa de vis a vis de Electromagnetica (Elma, de la ei sunt toate ledurile din Slatina si acum monteaza statii de incarcat jucariile electrice denumite impropriu masini, tot de la ei) in Bucuresti, zona Rahova, initierea intr-o placere maladiva culinara, alaturi de multe altele, viciul meu. Apoi dupa o pauza de 3 ani, din 2011 am inceput cu Shaorma House Slatina.

Forma rotunda a kebab-ului, a suportului pe care se roteste, culoarea rosie ca de lampa cu sodiu a arzatoarelor care desi sunt pe gaz, nu iau flacara albastra a aragazului si a centralei termice, cutitul care taie din ea in timp ce se roteste, cartofii care se scalda veseli la prajit in baia de ulei din friteuza (spre deliciul meu la Slatina intre 2015 si 2023 au avut friteuza pe gaz, o raritate) si apoi sunt ridicati in acele cosuri de sarma, asemanatoare si cu cosurile artizanale de la unele becuri cu mercur, tava rotunda in care carnea taiata de pe sis (sau teapa) cade, o shaormerie este magie, este arta, daca e facuta ca la carte.

Turcia, in Turcia-Antalya merg la mare inca din 2008, pentru un amator de scaldat si de mancare precum sunt eu, e locatia perfecta, la All Inclusive, daca vrei sa gusti un colt de Rai unde ai totul la bot si la indemana fara vreo grija, ala este. Mancarea si muzica turceasca merg mana in mana dand o stare de bine, manelele noastre sunt mizerii. Nu inteleg versurile dar imi plac mult melodiile, la unele i-am pus sa-mi scrie cum se numesc sa le pot asculta pe Youtube de acasa. E greu si sa scrii asa ceva.

In Turcia e full de lampi Simmetry Point cu sodiu, dar mai poti gasi si mercur, sporadic, ledizarea acolo e abia la inceput, in 2016 erau stalpi in Kemer cu sodiu sus si mercur jos la pietonal, in corpuri Pelsan.

CMIPB continua simularea unor ledizari false, cu ajutorul becurilor metal halide care pot avea multe nuante, mai reci sau mai calde.

Acum 1 an era valul de halide calde, acum este unul cu halide reci care dau impresia de mercur/mercur obosit. In Mira PX chiar ca un mercur uzat ar arata, in VTP arata...ciudat.

Contor in dormitor! Asa avea un vecin de la Spineni in copilaria mea, contorul si tabloul in dormitorul principal, la mine era pe prispa, pe sala inchisa, l-au scos afara in 2008 si in 2022 s-a demolat casa copilariei.

La Miesti contoarele sunt inca in casele oamenilor, doar al meu de la mosie/gradina/magazie este la strada pe stalp, bransament nou, deh, dar la tataie matern este in antreu si la matusa este in holul de la intrare.

Unul dintre cele mai rare corpuri ( nu exista indicii ca ar mai exista pe undeva ) este corpul PVC, cum apare in unele carti.

Acesta era unul de tip pietonal, de dimensiuni mari, putea fi echipat cu 3 becuri de 80 sau 125 W.

Personal cred ca tipul constructiv dar si materialul plastic din care era facut, rudimentar pentru acele vremuri, au dus la disparitia si slaba lui popularizare.

Mai jos avem cateva poze si schite din unele carti, o poza cu corpul surprins langa un hotel, intr-o reclama turistica, dar si o captura dintr-un film din 1979, unde apare acest corp in mai multe exemplare, in jurul unui stadion.

Pe litoral la Venus in 2002 era in curtea interioara a hotelului o ciudatenie de plastic alb oval pe teava metalica verde. Ceva de forma apropiata de o lamaie, dar alb.

Am mai vazut intr-un reportaj recent pe Youtube despre decaderea statiunii Olimp. Recent, filmat intre 2012 si 2020, nu mai stiu anul.

In Mamaia intre 98 si 2000 se sodizase un bulevard in zona Hotel National si Patria, corp apropiat de Opalo sau Gestas ca design dar nu stiu ce anume era.

Pana dupa 1995 erau niste pietonale metalice inalte cu mercur 250 sau 400, fara dispersoare, doar grilaj alb vopsit precum intreg stalpul, forma grilajului din jurul becului era asemanatoare cu mingiile alea in care se dadea cu pumnul dupa ce bagai o fisa.

Mai vedeam mercur pe litoral la masinutele care se loveau, sus era o plasa electrificata si observasem ca masinutele electrice se alimentau cu un fel de antena ce mergea pe acele plase.

Parca o singura data m-am dat cu fratele in masinute. Preferata mea era tiribomba sasaitoare.

@ valirex : poza aia am postat-o eu mai demult. Cea în care se vede hotelul. Că ai pus tu cu P.V.C. 01 şi când m-am uitat din întâmplare pe acel alamanah, ia uite, au existat!
La Bis. Sf. Ştefan de  Cal. Călăraşi (lor) x P-ţa Sf. Ştefan x Str. Argetoaia x Intr. Pristolului (sau Bristolului, cum mai zic eu în glumă) pe lângă cele 2 relicve de tronconice (care ar merita un abajur la renovarea bisericii) şi în interior găseşti interesante... instalaţia electrică pozată pe pereţi cred că e originală, cred că şi un întrerupător basculant e original (sau e maxim anii '60, oricum), aplicile cu siguranţă sunt de epocă (deşi nu mai au abajurul) şi cu becurile alea cu L.E.D., dar care au filament stil a la becurile cu filament de carbon, chiar pare de epocă.
Din curtea unei biserici care se alfă pe o stradă paralelă cu Str. Negustori (Theodor nu mai ştiu cum parcă se numeşte acea stradă) am observat într-o curte vecină un P.V.D. sau H.R.F. cu abajurul intact! E montat pe un perete. Nu vă sfătuiesc însă să vă uitaţi, că deşi acea biserică e frumoasă, are parte de o scârbă de femeie (maxim 40 de ani şi 1,60 metri fără tocuri, ochi albaştri) care ţipă ca dementa... păcat de frumuseţea bisericii.