Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Nu ştiu dacă au fost pe la noi, dar până ieri nu am ştiut de ele     

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/9d7bsCiRFLE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Adică credeam că lămpile cu arc au fost folosite doar la iluminatul stradal

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/jcpS_Vz0BiA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dar s-au folosit şi la proiectoare cinematografice

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7BUwHCI4qsE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Au fost pe la noi - la proiectoarele cinematografice s-au folosit pana spre anii 60 - si chiar mai tarziu ptr unele cinematografe rurale ce aveau proiectoare vechi.

Si vezi ca in Romania nu a existat niciodata 120 V. Erau 110V.
La fel cum de 10 ani avem 230V, nu 220...

Vad ca s-a blocat subiectul cu tensiunea de 120 volti
Eu am prins, in casa parinteasca era tensiunea de 120 volti. S-a schimbat la inceputul anilor '70.
Stiu ca pentru televizorul Opera (tuburi) cumparat la sfarsitul anului 1969 foloseam un traf ridicator de tensiune 120/220.
Ce imi mai amintesc este ca aveam un bec deasupra intrarii, in curte, care a luminat inca multi ani fara sa se arda chiar dupa schimbarea tensiunii la 220 volti. Il aprindeam destul de putin, numai cand aveam treaba in curte si era intuneric.
Am mai avut un aspirator sovietic Raketa care avea motorul pe 120 volti. L-am folosit cu transformatorul de la televizor (nu mai era necesar), i-am inversat intrarea cu iesirea. Dupa niste ani, am ramas fara transformator dar Raketa tot functiona. E adevarat ca mirosea destul de puternic emailul incins al bobinajului, am vrut sa vad daca ia foc dar nu a luat. Aspiratorul a fost dat de pomana, functiona. Un electrician mai in varsta mi-a spus ca bobinajul era facut cu sarma emailata peste care era invelis textil din matase.
Trainice mai erau aparatele sovietice desi am auzit ca numai cele pt export erau asa, cele similare pt piata interna erau mai slabe. Lucru de altfel cunoscut si la noi, de ce ne inghesuiam sa cumparam marfa refuzata la export? Eu asa faceam.

L.E.
Rectific dupa ce am citi mesajul anterior. Si eu stiam de 110 volti dar nu mai eram sigur.

Edited by altuser09, 10 December 2017 - 18:40.

S-a blocat dar nu-i asa ca subiectul asta incepe asa:
Are careva idee, în Bucureşti,  care au fost ultimele zone alimentate cu o tensiune de 120 V c.a şi în ce peridoadă? (am eu o carte cu istoria eneregticii în România, dar e până în anul 1950).
?

Eu am apucat si retele de 110v, in case, instalatiile erau facute aparent, cu fire rasucite, izolatie de cauciuc+ panza gudronata si montate pe izolatori de forma rotunda, din "porcelan". smaltuit. Prizele erau toate aparente, din acelasi "porcelan" smaltuit, cu capace din bachelita. Intrerupatoarele era, la inceput doar rotative, aveau un rotor din "porcelan" crud, cu ax metalic si cu lamele de contact din alama si cu un clichet  cu arc care facea miscarea de rotatie sa se faca brusc, pentru a se elimina scanteia. Ulterior, au aparut si intrerupatoare basculante, tot aparente, pe tencuiala. Mai apoi, s-a trecut la tuburi "Bermann" din tabla de Pb, cu interiorul captusit cu hartie gudronata, cu doze la fel, cu cleste de formatat coturi,  trecandu-se la instalatii ingropate in perete. Tata era electrician, iar eu, am facut primii bani "ai mei" la 8-9 ani, mergand cu tata si spargand tencuiala cu dalta si ciocanul, facand canale in mortarul de var din vremurile acelea, pentru enorma suma de 25 de bani pe metrul de canal. E adevarat, ca o "iesire in oras, dumineca costa cam asa: 25 de bani tramvaiul dus in centru, 1leu 50, un cinematograf, (deobicei, la Filimon Sarbu, sau I.L Caragiale, mai rar Capitol sau Victoria sau Arta, preturile erau "prohibitive, porneau dela 2lei 50), 1 leu 50 o prajitura, (amandine sau savarina mica, diplomatul era raritate, costa 3 lei) 65 de bani un suc sau sirop cu sifon, (de fapt asta era doar 50 de bani) si 25 de bani tramvaiul la intors acasa, asta daca nu ne hotaram sa "facem blatul", urcandu-ne prin fata, cu ochii la taxatoare.(pe vremea aceea fiecare tramvai avea o taxatoare.) sa nu ne vada si sa tipe la noi sa ne faca de rusine in fata calatorilor. Restul de pana la 5 lei, cate era "ratia" de duminica, se ducea la "mintz-copf", un joc de noroc cu monede. As mai putea sa va povestesc despre acele vremuri, in prostie. Dar sincer, nu stiu daca mai pot interesa pe cineva, in afara de cei care au si ei la randul lor, romane intregi de povestit.

myshyk, se pare ca am prins cam aceleasi vremuri... si eu am spart pereti pentru tubulatura instalatiei electrice. la mine in casa cand s-a refacut instalatia, am apucat tot cabliri din cupru cu izolatie cauciuc+textil gudronat, marfa de calitate. Eu am lucrat pe la 15 ani, mai tarziu ca tine dar am luat si bani mai putini. Deh, nu lucram cu tata....Nu am lucrat la mine in casa, am lucrat peste cativa ani. Am lucrat in vacanta dintre clasa a 8-a si a 9-a, dupa ce am dat admiterea la liceu. Da, intrasem la liceu, am avut o medie aproximativ buna. 8,25, cea mai mare a fost 8,75, cea mai mica a fost 5,25. Si dupa examen, m-am odihnit la munca... Nu imi pare rau, am invatat cate ceva, mi-a fost de folos in viata.

Edited by altuser09, 10 December 2017 - 19:17.

E chiar ce a povestit myshyk. Dar sunt curios dacă el a mai prins 42 Hz în Timişoara.
Deschisesem subiectul celălalt pentru că din păcate subiectele vechi se uită + am zis că dacă a fost lăsat cel cu frecvenţa...
@ eiffel : au fost 120 de Volţi, nu 110! Trifazatul era de 208 Volţi. Cel puţin aşa am găsit în cărţi.

Edited by djl, 10 December 2017 - 19:44.

Sincer, habar nu aveam de frecventa, doar tensiunea stiu ca era 110 sau 120 de  V. Asta am retinut cand mi-a explicat tata cum sa ma feresc sa nu raman "razand cu firele in mana"

E drept, trecerea la 50 hz s-a făcut la Timișoara în perioada 1951-1959, însă omul avea o vârstă fragedă la vremea aia, să fim serioși, nicicare la grădiniță nu se preocupa de regulă de alfatul frecvenței rețelei

Inițial branșamentele se făceau din cupru de 1.5mmp neizolat, trecut prin ceramică. Casele mai vechi încă mai au așa ceva, nu pot "suge" mai mult de 2kw putere instantă.

myshyk, on 11 decembrie 2017 - 08:37, said:

Dacă era 110 sau 120 înseamnă că erau 42 Hz. Când s-a trecut la 50 s-a trecut şi la tensiunea de 220 Volţi.

djl, on 10 decembrie 2017 - 19:42, said:

Tu ai gasit prin carti, eu am avut-o la priza. 110V toata ziua.

Teoretic 50 Hz au fost mereu, dar pana dupa revolutie nu se puteau obtine corect.

Unele aparate erau multivotaj. Era nasol dacă lăsai pus pe 120 şi băgai la 220      

Puteti sa imi spuneti pentru ce putere de bec este acest droser vechi Electrofar pe care nu se mai distinge scrisul, sau cum pot sa aflu?

Lampi vechi reechipate cu vapori de sodiu in Sibiu.

cristi699, on 20 februarie 2018 - 04:09, said:

par a fi corpurile model HRF sau PVD,de mult caut asa ceva pentru colectia mea dar sunt foarte greu de gasit prin bucuresti,desi pentru multi sunt gunoaie,ajung pe la remat.

cristi699, on 09 februarie 2018 - 23:02, said:

pare sa fie balastul de 40W sau cel de 65W pentru tuburi fluorescente,nu-mi dau seama de dimensiune din poze

Daca ne uitam la lista de preturi si produse a firmei Romlux din 2009 vedem ca aveau o gama destul de variata de produse,ba chiar si lampi si echipamente pentru vapori de sodiu,ceva rar pentru Romania la vremea aia,apoi cum au aparut au si disparut brusc,nu mai gasesti in ziua de azi nici urma ca ar fi produs asa ceva,poate doar pe la colectionari,oare de ce? http://www.profittoo...ri_iluminat.pdf

Ori erau de proastă calitate, ori era mai ieftin importul.
Nu ştiam că există colecţionari de corpuri de iluminat stradal. Dar e bine că există, că măcar se mai păstrează istoria.
Lămpi din alea erau la acum total demolata (mânca-i-ar Vişinescu şi cu Ficior) Fabrică "Zefirul" (textile, Şos. Iancului). Nu cred că mai aveau abajurul. Lămpile de genul pe care le-am văzut aveau în general abajurul lipsă.
Dar vreuna din aia în care intrau 3 tuburi fluorescente ai?

Am și eu veioza asta. Credeam că e Sovietică (are ceva textil lipit pe fund ca să nu zgârie mobila). Dar a mea încă are abajurul de sticlă mată. A fost a tatălui meu (era pe biroul la care stau eu acuma).

 118476604_1_1000x700_veioza-lampa-elba-timisoara-ani-70-bucuresti.jpg   56.67K   12 downloads  118476604_2_1000x700_veioza-lampa-elba-timisoara-ani-70-fotografii.jpg   44.51K   13 downloads  118476604_5_1000x700_veioza-lampa-elba-timisoara-ani-70-bucuresti-ilfov.jpg   53.11K   12 downloads  118476604_6_1000x700_veioza-lampa-elba-timisoara-ani-70-.jpg   42.58K   10 downloads  118476604_4_1000x700_veioza-lampa-elba-timisoara-ani-70-sport-timp-liber-arta.jpg   39.36K   10 downloads


Cei de la "Romlux" au reușit vreodată să producă tuburi fluorescente de calitate, că am citit că alea produse pe vremea lui Ceaușescu...
De ce s-a făcut trecerea de la 220 Volți la 230 Volți?

Edited by djl, 10 March 2018 - 15:16.