Bojdeuca lui Ion Creanga

Saraca bojdeuca a fost distrusa.
Sub obladuirea PSDNL, istoria Romaniei dispare incet, incet.
Nu e clar daca e prostie, prostie, ori psdnlism pur.

Responsabili directi:

Costel Alexe, sef la CJ Iasi
Mihai Chirica, primar al orasului Iasi, PNL, IND, PSD, PNL

Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelilor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii.
Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor.

Avem o bojdeuca moderna, asa cum i se cuvine lui Ion Creanga:

 media-170032933007325000.jpg   415.66K   283 downloads

2.700.000 lei + TVA.

Edited by pasilla, 19 November 2023 - 01:21.

Cred că tu ai postat şi pe un alt subiect despre ea. Ce să le ceri. Atâta nu se poate. Sunt ca ăia care bagă nu ştiu ce interioare stil veac XVIII - XIX ca să iasă retro şi iese.
Nici lucrările făcute de urmaşii lui Creangă, Ion Creangă III şi Horia Creangă nu au o soartă bună. Renovare 0.
Culmea, mai o.k. arată asta (deşi cred că i-au pus termopane), care probabil e maxim 1880, dar nu a locuit vreo personalitate în ea... de când eram în anii '90 la şcoală, ţinea de salubritatea parcului (nu avea gard pe atunci): https://www.google.r...i2736?entry=ttu

Edited by djl, 19 November 2023 - 01:45.

500.000 de iepuroi. Îmi aduce aminte de nenorocirea de la Capidava. Erau în joc 15 milioane de iepuroi, s-au băgat atunci cele mai mari societăți cu experiență în pietrărie, licitând între 30% și 60% din prețul estimat. La 60% puteai să-ți aduci cei mai buni pietrari din lume, și să le mai și aduci și Metallica să le cânte lunar. A câștigat o asociere de firmulițe care au mers cu 99,99% și au restaurat-o cu betoane și blocuri BCA

Lasati ca la Deva la cetate au pus termopane ... ultima data cand am fost pe acolo au fost si ciuperci crescute inauntru

A fost distrusa? Eu cred ca arata destul de bine.Oricum nu va fi locuita de nimeni. Va fi transformata in muzeu (daca nu e deja). Era mai bine sa fie demolata cu totul? Nu cred.

Mai bine-i dădeau un jet de apă. La Poarta Sărutului a funcționat...      

Oricum nu intra nimeni sa o vada. La bojdeuca era 25 lei intrarea si nu o vizita nimeni, gard in gard cu ea, cineva din sat a facut un parc tematic cu scene din povestile lui creanga si era 3 lei intrarea. Puhoi de lume.

 20231014_133916.jpg   762.07K   247 downloads

Poza facuta de mine la ipotesti acum vreo 2 saptamani. Macar asta se stie ca nu e originala, ci una construita in 1979 dupa planurile celei originale.

Am fost ultima data la Humulesti acum vreo 10 ani, cred. Casa era deja "renovata" de atunci în stil... modern. Totul era tras la sfoara (poate chiar laser), nu m-as fi mirat sa aibă pereții placați cu rigips ca prea erau drepți, la fel prispa era un exemplu de muchii drepte și colturi la 90 de grade.  Nu-mi aduc aminte de geamuri dacă erau termopane sau nu. În apropiere toată fauna din povestirile lui Creanga strânsă la un loc. Ori caprele Irinucai, de exemplu,  nu au ce sa caute acolo fiind tocmai la Broșteni.
De atunci n-am mai călcat pe acolo, deși anual petrec o săptămână de concediu în zona, la Agapia.

Edited by akeem, 19 November 2023 - 06:54.

De fapt, problema e alta: cum sa repari ceva cu materiale noi, asftel incat sa para vechi?
Cred ca putini din noua generatie inteleg cate primitiv era traiul acum 100 de ani (nu ma mult).

Dusumeaua de lemn era un lux (nu parchet).
Majoritatea caselor aveau podea de pamant batatorit, peste care se puneau paie.
Paiele se schimbau din cand in cand si ajutau la stransul prafului si noroiului inerent.

Eu am prins la strabunici salteaua de paie si bordeiul de chirpici.

Tot baga vara strabunicul fan nou in ea si in bordei atingea cu capui tavanul.

Erau frumoasele vremuri... BIO, cand te stergau la *ur cu coceanul, in fundul curtii.

Imi si inchipui cum ar fi fost sa refaca bojdeuca cu chirpici de la Dedeman

Dar materialele tradiționale culmea, chiar există, azi găsești și lut la sac pentru astfel de lucrări.

Adm, pe 19 noiembrie 2023 - 06:53, a scris:

Construită în 1842, căsuţa din mahalaua Ţicău a devenit primul muzeu memorial din România, al unui scriitor român, pe data de 15 aprilie 1918. Era la aproape 30 de ani de la moartea povestitorului. Cealaltă Casă „Ion Creangă”, cea din Humuleşti, a devenit muzeu mult mai târziu: în 1951. Actuala restaurare este însă a treia, iar multe din elementele puse acum “la zid” în public, cum ar fi cimentul de pe pereţi sau curtea pavată, existau dinaintea acestei intervenţii. Care este povestea birocratică a actualei restaurări, considerată de unii una controversată?


Potrivit proiectului avizat la Comisia zonală a monumentelor, restaurarea Ansamblului muzeal „Ion Creangă”, inclusiv a Bojdeucii, a urmărit generarea unui spaţiu de aducere aminte, care să aibă rol şi de educaţie. De la iniţierea lui, cu aproape şapte ani în urmă - motivat şi de deschiderea unei linii de finanţare dedicate - proiectul a trecut de câteva ori prin comisia menţionată.

Amintim că restaurarea Ansamblului muzeal s-a făcut „la pachet” cu refacerea şi dotarea Muzeului de Istorie şi Etnografie al raionului Făleşti şi cu restaurarea drumului istoric „Ştefan cel Mare”, pavat cu granit, din zona centrală a reşedinţei raionului. Întregul proiect transfrontalier, lansat şi susţinut de Consiliul Judeţean Iaşi, poartă numele „Călător pe meridiane culturale”. Din finanţarea europeană de 1,72 milioane de euro, puţin peste un milion era destinat restaurării Complexului „Ion Creangă”, iar diferenţa de 681,5 mii euro trebuia să meargă peste Prut, la Făleşti. Până la urmă, costul licitat de firma ieşeană de construcţii Iaşicon SA a fost de 2,68 milioane de lei (fără TVA). Adică puţin peste 500.000 de euro.

Bojdeuca se află la a treia restaurare. Prima a fost înainte de deschiderea ca muzeu, în ajunul Primului Război Mondial, iar a doua, după cutremurul din 1977. De atunci, casa are deja pereţi cimentuiţi - deci atunci au dispărut vălătucii -, iar curtea este amenajată cum o ştim astăzi. Tot atunci a fost construită clădirea muzeu, care a fost şi ea renovată acum, odată cu Bojdeuca.
Pavajul, micul amfiteatru, fântânile şi statuile aflate în curte de la ultima restaurare au primit acum o altă înfăţişare. Alături de ele, o Masă a amintirilor, o lucrare ce cântăreşte mai mult de o tonă, realizată de artistul vizual Felix Aftene dintr-un bloc masiv de limestone în cadrul unui proiect al Muzeului Naţional al Literaturii Române. Masa e ca o staţie în timp, deschisă la Centenarul Muzeului „Ion Creangă” ca să primească 100 de scrisori ale unor cărturari contemporani (ce încep, toate, la fel, „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la...”), care vor fi deschise peste altă sută de ani, în 2119.
Redeschiderea Ansamblului muzeal este programată să aibă loc pe 15 decembrie. De remarcat că şi Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Humuleşti va ieşi până la sfârşitul acestui an dintr-un şantier de lucrări menite să conserve şi să protejeze casa copilăriei povestitorului. Cu doar 12 ani mai veche decât Bojdeuca din Ţicău, casa de la Humuleşti a avut la rândul ei o listă lungă de intervenţii - la instalaţii (electrică, termică, apă-canal, pluviale, drenaj, gaz, semnalizare şi alarmare la incendiu, iluminat arhitectural, paratrăsnet - la fel ca „sora” de la Iaşi) şi în curte (desfiinţarea şi construirea unor anexe şi refacerea împrejmuirii) - care au costat 1,23 milioane de lei.

https://www.ziarulde...ui--368021.html

https://www.ziarulde...ia--367970.html

Inițial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervențiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale și orizontale din beton armat. Planșeul peste parter are grinzi din lemn și termosistem de argilă armată cu fibre vegetale.
Soluțiile arhitecturale și tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit îndeplinirea urmatoarelor obiective şi nevoi prin:
-    consolidarea clădirii în concordanță cu principiile de intervenție asupra monumentelor istorice;
-    desfacerea șarpantei existente din lemn și refacerea acesteia integral;
-    refacerea învelitorii tip șindrilă din lemn, precum și a sistemului de preluare și evacuare a apelor pluviale;
-    bordarea golurilor de uși și ferestre existente;
-    deoarece fundațiile existente sunt dispuse la cota -0,70m față de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundațiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic;
-    protejarea elementelor din beton armat prin execuția de hidroizolații verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat;
-    refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii;
-    refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip;
- refacerea tencuielilor și a finisajelor.
Lucrările de execuție au demarat cu desfacerea dușumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundațiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a dușumelilor și nu desfacere cu recuperare și restaurare, așa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziție de șantier în vederea înlocuirii.
La pereții interiori și exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor și injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut și în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănușa.A fost refăcută învelitoarea de tip șiță din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al șarpantei a fost tratat ignifug și antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuși la interior cu plumb 2 mm grosime.
Soclul perimetral este protejat prin execuția de hidroizolații verticale  exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele și sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundațiilor din piatră a fost curățată și rostuită cu mortare hidrofobe.
De asemenea, s-au executat lucrări de recondiționare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum și planșeul, au fost decapate, reparate și rebăițuite.
Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost și el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele fețe, cu lambă și uluc, protejat ignifug, antifungic și împotriva insectelor. Șipcile au fost așezate conform modelului din planșele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată.

Edited by Daco_Get, 19 November 2023 - 07:34.

Nu știu câți dintre voi știu ceva despre construcții...
Dar, dacă e făcută din pamant (chirpici sau din nuiele), șanse sa supraviețuiască mult timp nu avea fără sa fie renovata.
Ca au transformat-o într-un *chici*, asta...

Depinde ce se vrea si ce se (mai) poate face.
Asa si Monalisa ar trebui plasticată. Nu ca aia expusă ar fi chiar originalul.

cui ii pasa (in afara de djl) ca a fost inlocuit lemnul la nush e tamplarie sau parapet?

am desfacut eu la casa mea dusumeli de lemn masiv vechi de 65 de ani. erau pline de carii si emanau un miros nasol.
scos tot si inlocuit, da-le dreacu de vechituri...

Edited by laffin, 19 November 2023 - 08:26.

Puteau sa faca si o mansarda draguta, pentru scoala altfel, cercuri literare, conferinte ))

acordam prea multa atentie trecutului si prea putina prezentului. e ok sa tii minte istoria si sa inveti din ea, dar s-a dus da-o incolo. si cu si fara coliba aia tot problemele actuale ne dor. de ex cat a costat renovarea pe hartie vs in realitate? se putea investi mai bine suma aia in altceva cu mai mult folos pt comunitate? si tot asa...

laffin, pe 19 noiembrie 2023 - 08:23, a scris:

Dacă atât ai înţeles tu din subiect, nu mă miră ce s-a întâmplat acolo.

Au renovat-o de arată ca miile de pensiuni de la noi din țară acuma. Nu mai are niciun fel de personalitate.

Trebuia cumva făcut să arate cât de cât la fel, dar probabil nu au contractat specialiștii potriviți.

În plus, chiar era nevoie să paveze curtea? Alerga Creangă prin curte în izmene când era mic, pe pavaj?