Ce parere aveti: am gresit sau nu ?

GRATEFUL, on 24 septembrie 2023 - 16:43, said:

Posibil si asta... Nu m-am gandit atat de departe atunci

Apoi am plecat in concediu, ulterior si ea si nu ne-am mai intersectat

Nu am mai apucat sa bem „ o cafea cu lapte fara zahar ” ( cum ii place ei sa zica)

MKdens24kw, on 24 septembrie 2023 - 16:41, said:

Exact conteaza foarte mult sa te descarci. Dar trebuie sa stii si la cine.

Eu ma gandesc ca sinuciderea este rezultatul unui moment maxim de deznadejde, de care daca treci fiind ajutat intr-un anumit fel, atunci nu o vei face... De aceea este necesar cand te simti groaznic de rau sa apelezi la ajutor. ( daca nu ai prieteni sinceri, atunci macar cere ajutorul unui medic specialist. trebuie sa faci tot posibilul sa iesi din bucla aceea nefasta in care te afli si astfel sa schimbi macazul care nu mai duce la sinucidere)

LordulCapdeMort, on 24 septembrie 2023 - 16:51, said:

Imi pare rau ce i s-a intamplat colegei tale.

Edited by GRATEFUL, 24 September 2023 - 16:58.

LordulCapdeMort, on 24 septembrie 2023 - 15:46, said:

E o posibilitate, la fel cum e posibil sa nu fi avut nici un efect. Nu vei afla niciodata raspunsul la aceasta dilema, asa ca treci peste.

Nu are alta solutie, decat sa treaca peste...

GRATEFUL, on 24 septembrie 2023 - 17:01, said:

Dumnzeu s-o odihneasca in pace !

george_alexandru, on 24 septembrie 2023 - 17:04, said:

Bine punctat.

Am trecut peste.

Tot ce pot sa mai fac este sa-i mai duc din cand in cand o lumanare si o floare la mormant ! SI sa pastrez mereu in sufletul si-n inima mea.

Continuund totusi subiectul sa nu credeti ca ar fi usor de actionat.. .asa pe hartie/ taste poate ar fi usor dar nu e deloc simplu spre exemplu sa fi vorbit cu mama ei/ cu o colega sau chiar de discutat cu un psiholog/psihiatru mai ales la acest aspect daca ea nu ar fi dorit !

Nu esti responsabil pentru actiunile altora daca nu sunt determinate direct de actiunile tale. Nici macar nu ti-a cerut tie ajutorul ca sa spui ca l-ai fi refuzat.

Sigur puteai macar sa o asculti sa vezi ce-o doare... de aici si mustrarile de constiinta.

SpaceSound, on 24 septembrie 2023 - 17:48, said:

Adevarat. Dar stii cum e decat sa fim ignoranti macar o intrebare putem pune.

Vorba unui alt prieten „ pana la urma si cu boschetarul de la coltul blocului poti discuta daca vrei ”

GlCA_Contras, on 24 septembrie 2023 - 18:15, said:

Asta nu inseamna neaparat ca ar fi fost alt deznodamant.  Dar e un punct de vedere. Stiam o parte din problemele ei ( pierduse pe cineva drag). Dar trecusera aproape 2 ani de atunci.

Cu totii am trecut (presupun) prin momente de deznadejde la munca sau momente de "bag in ea de munca" dar, pana la urma, depinde de fiecare unde si le rezolva sau unde le lasa sa explodeze.
Noi avem "terapie de grup" la munca, saptamanal avem iesire la bere. Mai impartim un of, mai vorbim deschis de ce rahaturi am facut, mai barfim si desfatam. Are vreunul ceva pe suflet, acolo e momentul sa si-l verse si, intr-o atmosfera relaxata, sa se linisteasca singur sau sa primeasca sfaturi.

La 2 luni distanta, probabil nu ai avut nici o importanta (nici sa, nici sa nu) dar, poate, daca tu i-ai fi acordat mai multa atentie, un alt coleg la fel si apoi altii, lucrurile s-ar fi schimbat. Pe de alta parte, poate ca ultima zi a fost ceva care a rasturnat paharul, indiferent cat de plin ar fi fost asa ca nu ati fi vut nici o sansa. Pe viitor insa, poate cu totii ar trebui sa fim ceva mai atenti la astfel de replici.

sorin147, on 24 septembrie 2023 - 19:25, said:

Nu a avut legatura cu munca sau cel putin nu cu actuala munca ! De asta sunt sigur.  Nu stiu daca a fost ceva in ultima zi sau nu. Asa cum am perceput a fost putin cate putin in fiecare zi. Dar doar Dumnzeu stie ce era in sufletul ei.

Totusi sper ca nu a facut un gest necugetat si a fost doar un tragic accident.

Chiar daca poate nu esti religios, incearca sa vorbesti cu un preot. Dar unul bun, mai intereseaza-te asa. Is putini cei care au harul vorbelor.

Ce scurt, ce pot sa iti spun eu:
E normal ce simti si asta arata ca esti un om bun, ai empatie. La finalul zilei fiecare suntem responsabili pentru faptele noastre si nu putem fi acuzati pentru ce nu am facut fara a avea o responsabilitate directa/contractuala in sensul asta (ceea ce la tine nu e cazul). La rece e normal sa vedem altfel situatia, sa identificam varianta in care poate situatia ar fi evoluat diferit. Insa la cald fiecare suntem prinsi in viata noastra (familie, serviciu, nevoi, etc), fiecare avem propriul stres ce ne poate distrage de la anumite detalii curente. E normal, e natural. E sistemul creierul de a supravetui, pentru a nu se arde reduce din stimulii ce ii considera.

Daca nu vrei si nu crezi preot desi iti recomand profund, poti incerca la un psiholog bun. Dar bun, nu pentru bani. Te va costa in schimb niste bani pentru sedinte.

Eu am avut multi ani vinovatia mortii bunicii mele fiindca tot asa la rece am realizat ca puteam anticipa momentul si lua atitudine. La final singurul lucru care il pot face e sa ma rog pentru bunica mea. Si in timp mi-a disparut acea vinovatie. Insa am constientizat cum as putea reactiona pe viitor daca s-ar repeta o situatie similara.

Edited by MooF2010, 25 September 2023 - 01:05.

Sclavagea la patron ? daca da si asta ar fi un motiv , vezi ca trece viata si tu  doar ai imbogatit patronul si bugetaru'.

MooF2010, on 25 septembrie 2023 - 00:56, said:

Multumesc pentru sfat ! Sunt chiar eu absolvent de teologie (chiar daca momentan nu o practic). Nu ma invinovatesc! Doar cautam niste raspunsuri. Mi-a placut partea cu omul bun si empatie.

mihai_mc, on 25 septembrie 2023 - 01:04, said:

Nu ! Am zis ca nu are legatura cu munca. Si nu muncea la patron.

LordulCapdeMort, on 24 septembrie 2023 - 18:55, said:

Nu scapi toata viata de traumele traite, nici macar de cele din copilarie. Poti sa mergi mai departe, dar ele nu dispar, raman acolo si depinde de tine sa le stapanesti. Pana la urma asta inseamna viata, o insiruire de "experimente" traite de individ...

Singurii care nu sunt afectati deloc sunt sociopatii...

bine cu forta nu prea poti sa faci nici macar in relatii apropiate, cu atat mai putin in cele politicoase dar amicale.

a fost un intreg context care a dus-o inspre gest..

in situatii de genu trebuie apelat la specialisti - psihiatru & psihoterapeut.

LordulCapdeMort, on 24 septembrie 2023 - 15:19, said:

LordulCapdeMort, on 24 septembrie 2023 - 15:57, said:

dacă te „citeai”, îți dădeai seama că soarta îi era pecetluită

(nu numai băieții care rămân sub fusta mamei o iau pe arătură, ci și fetele..., ba chiar plusez - mai rău o fac fetele!)

dpdv-ul meu, orice ființă umană care încă viețuiește cu părinții după 30 de ani, este pierdută

gushpi, pe 25 septembrie 2023 - 11:46, a scris:

Nu avea nevoie de mai mult, de asta a ramas. Iti trebuie un motiv pentru orice faci in viata, nu se pleaca doar in ideea de a pleca de la parinti. Pleci sa-ti faci o familie, iar daca tu nu vrei asta.. de ce ai pleca? N-avea nevoie de mai mult. Cunosc multe cazuri.

In afara de asta, oamenii pe care i-am cunoscut stand cu parinti sunt printre cei mai "cuminti" oameni posibili. Unii.. nu au vicii. Nimic. Atat de mult au stat cu parintii inca au preluat tot ce a fost mai bun de la ei; modul lor de gandire; modul de trai, si n-au putut fi atrasi de nimic rau. E ca si cand ai avea un model si un mentor, pe langa parinte.
Sunt tare curios daca avea vreun viciu.. orice si ce fel de om era.

pelecaci, on 25 septembrie 2023 - 11:23, said:

Da pai la specialisti, sincer  iti spun ca daca mi-ar fi cerut ajutorul as fi ajutat-o fara sa stau pe ganduri ! Pot spune ca am pierdut o aliata! Dar mergem inainte cu toate panzele sus !

gushpi, on 25 septembrie 2023 - 11:46, said:

Am sa te rog sa te abtii de la asemenea judecati. Nu o cunosti , nu stii ce era in sufletul ei. Asa ca nu are sens sa emitem asemenea afirmatii. Toti trecem prin momente mai putin placute sau grele de-a lungul vietii asa ca fereasca Dumnezeu pe toata lumea.  

Daca s-a intamplat ce s-a intamplat iti garantez eu ca nu de bine s-a intamplat !