Cand si de ce incepe omul sa se apere de cei din jur?

șocul încasat la ajungerea (în 2000) într-un sătuc elvețian, la un prieten care n-avea gard, a fost imens.
dar mai imensă fu stupoarea când rottweiler-ul vecinilor, la chemarea mea, s-a oprit fix pe limita de proprietate!

azi, io am gard pt ca jivinele mele să aibă unde lătra-n voie, dar porțile de acces nu au zăvoare - sunt conștient că hoții nu vor intra niciodat' pe poartă!
acest aspect face ca rudele, pe care le rog să vină-n CO-ul meu să pună apă și boabe blănoșilor, să se mire: „păi tu nu încui poarta? ”

PS: odat', porțile de acces cu mașina au stat deschise 2 zile de weekend, pt că un animal lătrăcios a acționat senzorul de proximitate înainte ca poarta să se-nchidă total la plecarea noastră...
cre'că tare s-au mirat câinii când s-au văzut fără obiectul muncii lor (au o plăcere deosebită să latre în spatele porții - când trece cineva; dacă poarta e deschisă - nu latră: stau și se uită ca blegii!!! )

PPS: v-ați prins - niciun câine nu este legat! doar vaccinați

Cred că depinde de ce ai trăit în copilărie.

Dacă ai fost victima bullyingului unei găști din clasă/școală permanent, normal că nu vei avea încredere în oameni cât vei trăi.