Cand si de ce incepe omul sa se apere de cei din jur?

Intrebarea mea poate parea prosteasca, dar chiar ma macina.
Ma uit la copilul meu de 2 ani jumate ca are incredere in orice di oricine, desi romanul matur ajunge sa nu mai aiba incredere in nimeni si nimic din jurul lui. Ma uit la copilul meu ca nu stie ce e violenta, nu are reflexele clasice de aparare cand cineva din exterior ar putea sa il loveasca.
Imi puteti spune va rog cand si cum se face transpunerea din a avea incredere in tot din jur in a nu mai avea incredere in nimeni si nimic?
Cred ca e o transformare fundamentala in sufletul unei fiinte umane.

Edited by Matrix40, 06 July 2023 - 22:09.

Depinde de mediul in care creste si de experientele personale.
Poate fi la 6 luni, sau la 80 de ani.

Edited by pasilla, 06 July 2023 - 22:18.

Cum adica romanul matur ajunge sa nu mai aiba incredere in nimeni si nimic? Nu e adevarat. Eu sunt roman matur si nu pot sa zic asta.
Cat despre copii, ei se nasc cu capabilitati de aparare, dar le folosesc in momentul in care ajung sa consientizeze ca e nevoie de aparare.
Poate nu chiar la 2 ani, dar mai tarziu, in interactiile cu altii de varsta lui, invata sa foloseasca si el, daca e stimulat, capabilitatile de aparare.
Si acum invata. Insa se apara de podea, sa nu mai dea cu capul de ea. Adica invata sa puna mana sa nu cada cu capul. Si alte reflexe pe care le dobandeste odata cu explorarea mediului. Astea se numesc reflexe conditionate.
Mai exista si reflexe neconditionate, cu care se naste.
Ca ala cu ciocanelul in genunchi, care probabil ca foloseste si ala la ceva in evolutie. Sau reflexul de a inchide ochii cand trece o insecta sau ceva prea aproape. Asta sigur e bun la ceva, ca-si protejeaza ochii.
Reflexele de aparare sunt in majoritatea lor unele conditionate, care se invata din mediu. Copilul tau sigur le are, sau le va avea daca va fi cazul. Si sigur va fi.

Matrix40, on 06 iulie 2023 - 22:08, said:

Mie mi-a trecut foarte probabil mai mult de jumate din viata si sunt departe de stadiul in care sa nu am incredere in nimeni si nimic. Am incredere implicit intr-o gramada de persoane pe care nu le cunosc prea bine. Si nu am motive sa nu am incredere in oameni, nu am luat prea multe "tepe" la viata mea, nici prea multe dezamagiri din partea altora nu am avut. Bine, sunt si genul mai independent, care se descurca singur in general, nu astept si nu apelez la ajutorul altora prea des.

Tine de perceperea realitatii, mai precis de constientizarea pericolelor, nu ai incredere in ceva ce-ti poate dauna.

Nu e bine mai Marix sa fii asa.
Trebuie sa mai acorzi si incredere oamenilor, altfel vei fi un vesnic incordat si nefericit. Nu-ti face bine nici tie, nici copilului tau.
Nu zic sa fii zen ca calugarii budisti, ca mai gasesti tot felul de oameni care sa ti-o traga daca nu esti pe faza, insa sunt putini aia, daca nu-ti faci singur dusmani aiurea.
Daca ai copil de 2 ani, insamna ca probabil esti mai tanar ca mine. Nu e bine, mai ai mult de vaslit prin viata si daca gandesti asa, o sa-ti faci fara sa vrei multi dusmani. Va fi o profetie autoindeplinita, dar doar daca tu vrei asta. E alegerea ta, nu e o stare de fapt care exista si pe care nu o poti controla.

Increderea n-o acorzi orbeste, fara vreo ratiune acceptabila, doar in baza unui compromis personal. Compromisul presupune adoptarea unei pozitii de superioritate fata de cealalta parte implicata si de aceea nu are valente definitorii. In schimb, acceptarea unei relatii de reciprocitate intre valori similare e binevenita in acordarea increderii.

Cine are timp de asa ceva @manelistule (moama, ce nick ti-ai tras)?
Eu zic ca poti acorda prezumtiv incredere, fara probleme, si fara sa stai sa faci analize de reciprocitate. Cu masura. Si pe masura implicatiilor ce decurg din aceasta incredere. Pe masura posibilelor beneficii care ar decurge din nerespectarea increderii pe care ai acordat-o.
Adica, nu dai bani cu imprmut, la pesneala. Dar poti sa ai incredere daca intrebi ce statie urmeaza si ti se raspunde. De ce sa n-ai? N-are persoana aia niciun fel de avantaj, daca iti raspunde voit gresit.
Genul asta de interactiune il ai si e firesc cu persoane necunoscute sau cvazinecunoscute. Doar nu dormi cu ele in pat.
Apropo de dormitul in pat. E bine totusi sa ai incredere in partenerul de viata. Altfel lucrurile sunt mult mai rele si profetiile se indeplinesc de regula.
In neamuri, atata timp cat increderea pe care le-o acorzi si nu e rasplatita nu le-ar produce lor un beneficiu.
In prieteni, tot asa. Cand dai ceva, nu te astepta lsa primesti ceva in schimn, daca n-ai avut o intelegere in prealabil. De regula, vei fi rasplatit, dar nu te astepta la asta ca daca o faci, asteptarile iti vor fi inselate. Asa merg lucrurile.
In colegi, tot asa. Daca le faci un serviciu, nu te astepta la ceva in schimb, daca n-ai stabilit asta in prealabil. De regula, contraserviciul va veni, dar daca stai agatat din asta, mai bine nu le faci acel serviciu inca de la bun inceput.
Vecini.. si ce-o mai fi prin cercul de cunoscuti, tot asa. Nu te cumetri aiurea. Nu fa ortodoxie, nu va spalati pacatele in acelasi lighean, ca s-ar putea ca sa scapi de un pacat mai mic dar sa primesti unul mai mare. Ca asa-i la comun, la lighean. Dai ceva cu care esti deja obisnuit, dar primesti ceva ce nu te astepti. N-ai sa fii multumit din aceasta liturghie de spalare a pacatelor.
Cand tie iti merge bine, lumea iti va fi prietenoasa. Cand nu-ti va merge bine, astepata-te sa nu mai fii vizitat. Ca si tu ai face la fel cu ceilalti. Fiecare cu treburile, cu pacatele, cu napastele lui. Nu vei interveni. Nu-l vei ajuta, daca acel om nu-ti cere, dar se asteapta doar.
Si nu umbla dupa fericire. Ea exista doar atunci cand nu o cauti. Cum incepi s-o cauti, cum dispare. E ca si umbra, dar pe invers. Asa cum n-ai cum sa fugi de umbra, tot asa nu ai cum sa fugi inspre fericire.

Edited by maccip, 07 July 2023 - 01:18.

eu pana la pubertate eram mai mult "somebody stop me!". ma supara cineva, era anihilat instant. dar a venit pubertatea...si de atunci incerc sa imi revin la loc. :/

Better safe than sorry, il înveți tu

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kN29b1-hhZ0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Matrix40, on 06 iulie 2023 - 22:08, said:

Extinde zona, nu numai la oameni se intampla, chiar si la plante

dacă găsești un pui de pisică care n-are ochii deschiși încă și-l crești de ce când vede primul câine se umflă la el și-l scuipă?

în subconștient sunt toate informațiile

Este ca in relatie. Ma gandeam cat de naiv si de tanar eram. Cum intram ca naivul intr-o relatie.
Acum gandesc ca un adult, am grija ce zic, am grija cum ma comport, deja gandesti dupa ce se termina relatia inainte sa inceapa.

Asa si cu garda asta lasata jos. Te frig si intelegi ca lumea reala este bazata pe bani.

EMPP, on 07 iulie 2023 - 07:54, said:

pt că ABSOLUT toate animalele sunt făcute pt acest pământ
omu' NU!!!

(nu mă luați că și omu-i animal, că blufați )

-puiul tuturor animalelor în maxim 3 luni poate supraviețui
-puiul omului are nevoie de peste 3 ani

-puii animalelor comunică din prima zi
-puii oamenilor sunt indescifrabili cel puțin 2 ani

-să vb și despre când se pot ține pe picioarele lor?

așa că, nene matrix, puiul de om începe să dea cu pumnii-n jurul său abia după ce tat-so îl învață expres asta - altfel rămâne un pămpălău
și fi-tu, la 2 ani, știe instinctiv/GENETIC că depinde, ÎNCĂ, de cei din jurul său!
cum drakku să muște mâna care-l ține-n viață?

Matrix40, on 06 iulie 2023 - 22:08, said:

sigur l-ai pus în brațele lu' moș crăciun?
99% dintre odrasle, la 2 ani urlă din toți rărunchii când îl vede pe marele bărbos!!!

Edited by gushpi, 07 July 2023 - 08:38.

maccip, on 07 iulie 2023 - 01:17, said:

E o fractura de logica in ceea ce spui, ignori cu nonsalanta empatia. Apropo de reciprocitate, nu degeaba se zice ca cea mai grea lovitura pe care o poti da prezumtivului dusman e sa ii arati ca tie iti merge bine (Dusmanii-mi poarta pica ca n-au valoarea mea, vorba filozofului autohton ).

In fapt, fericirea e esentiala pentru evolutia spirituala, esti nevoit sa o descoperi, e un scop motivational in sine. Actiunile intreprinse in acest sens genereaza involuntar conflicte, sunt si astea importante pana la urma, poate chiar la fel de importante ca si indeplinirea acelui tel. Adica atunci cand mergi in vacanta apreciezi si experientele traite de-a lungul traseului, nu doar bifezi ajungerea la destinatie si gata, hai inapoi acasa ca mi-ajunge deja. Din contra, evenimentele la care ai participat pentru a considera misiunea indeplinita contureaza efemeritatea interpretarii fericirii.

Fericirea e complicata si prezinta umflaturi. In mare spus, nu-ti va fi bine daca nu stii ce e rau. E chiar un principiu fundamental in teoria muzicala acest tandem antonimic, fie ca ii spune contrast cu rezolutie, fie disonanta cu consonanta.

@ inițiator, chiar de nu îți doreai, ai parte de o prelegere (destul de) academică de la @manelis!
...cu care io-s de acord!
cu prelegerea, nu cu (toate) ideile din ea... hihi

ps: empatia e o chestie cu care rumânii nu au de a face - ea se aplică altor sisteme, de obicei binare!
pps: empatia a dispărut odat' cu dispariția corului de bocitoare din cortegiile funerare, datorită obligativității deplasării preponderent auto spre cimitir...

Exista si copii mici agresivi sau mereu nemultumiti, deci nu e o dovada.
Lipsa de agresivitate tine si de lipsa potentialului de a fi agresiv, cand se face mai mare si POATE, atunci ii vezi caracterul.
In rest, lumea functioneaza tacit pe prezumtia de VINOVATIE, de aia avem garduri, usi, incuietori peste tot.