Tentative de sinucidere si autovatamare minora

Astfel de momente sunt mana cereasca pentru șarlatanii care vând miracole.

Chayah, on 06 aprilie 2023 - 07:54, said:

Exista asa ceva. O serie de afectiuni pe baza genetica, bombe cu ceas. Cand se declanseaza , concomitent poate fi trait un anumit eveniment, dar nu este triggerul, desi asociem repede, pentru nevoia noastra de explicatie. In situatia respectiva ideea e ca simptomele s-au declansat la acel eveniment, nu din cauza lui

Asta a fost de dragul de a contrazice.

Atreides7, on 06 aprilie 2023 - 12:05, said:

Posibil doar teoretic, ca si idee de investigat.
Ca si teorie, eu nu o gasesc deloc plauzibila.

Chayah, on 06 aprilie 2023 - 16:16, said:

Absolut deloc. Si nu cred ca vrei sa te contrazici cu literatura de specialitate

djpadrecito, on 05 aprilie 2023 - 16:14, said:

Cati ani are?

Trebuie sa va invatati sa aveti rabdare, am o cunostinta al carui copil are autism, trebuie sa va impacati cu treburile astea.

Ai scris nitel si cred ca mama ei se ocupa mai mult de fata, ai scris unele lucruri de parca ai vrea o pastila sa le vindece in loc sa intelegi ca asta este normalitatea pentru cineva cu autism.
Tu ai 2 psihiatri dar cred ca trebuie sa mergeti si la psiholog, terapia ABA este pentru autism. TSR.

Sincer chiar si cunostintele mele sunt limitate in cea ce priveste psihologia in cazul copiilor. Este greu ca adult sa treci prin anxietate, depresie, dar sa patesti treaba asta ca un copil.
Cred ca i-au prescris SSR-uri, arketis si alte astea de le poti scrie fara probleme ca doar un psihiatru le poate prescrie pe o reteta de o alta culoare, deci sunt pastile la care nu poate avea acces cineva de pe forum sa inceapa sa se automedicamenteze.

Ai scris ceva in legatura cu discutiile purtate cu fata si m-am gandit la ce zice la minutul 02:30
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gdSzM3MHfOA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Tu incerci sa discuti normal, fata a fost dusa la un psihiatru. Psihiatru prescrie pastile.
Psihologul face terapie.

Si ia de incearca sa iti imagineaza ca si copil sa te treaca pe pastile care te fac sa te simti ca un robot fara emotie.
Cam asta este efectul pastilor prescrise.

Tu vrei sa schimbi copilul dar nu intelegi ca terapia implica cumva sa poti discuta tu cu el, nu sa-l readuci prin minune, prin pastile, la starea aia de normalitate.

Edited by MindArchitect, 07 April 2023 - 13:10.

maccip, on 06 aprilie 2023 - 19:16, said:

Ideea a fost investigata si s-au gasit dovezi empirice. Ca detaliu tehnic, este vorba de afectiunile de tip psihotic, nu cele de tip nevrotic

Dar sa ne concentram pe problema colegului

Edited by Atreides7, 07 April 2023 - 13:17.

Din experienta personala cu a mea, diagnosticata cu Asperger, depresie, taieri pe  picioare, intentie manifestata de suicid. Dupa un an si jumatate de tratament cu pedo-psihiatru, psiholog, si medicamentos,  partea de suicid a disparut, depresie ramane ca o umbra (manifestata mai mult pe partea de socializare)  doar ca a cazut intr-o alta extrema: anorexie. Spitalizari cate doua luni in spital, 3 luni acasa, acum este in a doua spitalizare si urmeaza sa o internam intr-o clinica speciala pt anorexici. Copilul are 15 ani,  o minte extrem de buna (memorie cu adevarat exceptionala, capacitate de a abstractiona la fel). Sistemul scolar de aici o accepta asa cum este, directorul scolii chiar ne-a incurajat sa nu o retragem si a insistat foarte mult sa continue chiar lipsind mai mult de jumatate din anul scolar.
Ideea este cum comunicati voi cu ea acasa, trebuie evitat  tot ce ii declanseaza crizele. Este o munca extrem de complicata, la a mea crizele erau declansate de problemele cu alti copii in scoala sau probleme legate de stresul scolar. Trebuie tinuta ocupata tot timpul, sa nu ii dati timp sa se gandeasca la ceea ce o streseaza pe ea.  
Chestia cu taiatul pe picioare: asta este modul ei de a incerca sa reduca stresul din mintea ei. Durerea fizica o ajuta sa depaseasca situatia de stress mental. Din pacate aluneca intr-un cerc vicios de unde nu poate iesi. Psihiatrul si psihologul care o trateaza trebuie sa incerce sa afle de unde vine problema, ce il declanseaza si atunci sa incercati sa eliminati cauza. La a mea am reusit, alta clasa la scoala, redus stresul scolar - nu am putut sa il eliminam complet  pentru ca ea isi doreste sa termine clasa fara sa repete si cand am incercat sa oprim scoala a facut o alta depresie severa.
Eu si sotia mergem la un grup de suport  pentru parintii   copiilor cu tipul asta de probleme unde schimbam  experienta din viata de zi cu zi si invatam multe lucruri unii de la ceilalti. Grupul este animat de un parinte al carui copil a murit din cauza une probleme de tipul asta si acum si-a dedicat viata pentru a ajua pe altii.
Nu te lua dupa idioti care scriu de abuzuri etc. chestiile astea apar la un numar foarte mare de copii la varsta adolescentei pentru ca este varsta la care, in special la fete apar niste modificari fiziologice, pubertate care adunate cu stresul cotidian pun o presiune extrem de ridicata pe mintea copilului. Acest stress copilul nu si-l poate controla, nu stie cum sa iasa,  nu stie ce sa faca, asa ca apar extreme de felul asta. taierea pe maini, pe picioare, tentative de suicid sunt expresii ale acestui stress. In general copii cu asperger au statistic o rata multa mai ridicata a depresiei severe tocmai ca au o capacitate mult mai redusa de a se manifesta, de a comunica ceea ce il streseaza.

maccip, on 05 aprilie 2023 - 21:46, said:

Zici ca e a mea. Vrei sa facem schimb? daca o las 7/7, 18/24 sta si se uita la anime. Acum am gasit cum sa o scot din camera ei, jucam amandoi jocuri pe xbox.  Eu incep, ma impotmolesc la un nivel si vine ea si il face. Dupa aia zice ca sunt nul (eu nul,  care eram o forta in jocuri pe PC!).Sau jucam table.

Acestor copii - ca și oricărei persoane până la urmă - le face foarte bine să vadă că acțiunile lor au efect, că se întâmplă ceva previzibil în urma acțiunilor lor.

Dacă acțiunile lor au un efect minor sau nu au deloc efect asupra mediului în care trăiesc, ajung să devină stresați, triști, apatici.

De aia unii dintre ei acționează asupra propriului corp, pentru că acțiunea asupra corpului duce la rezultate cunoscute, previzibile și sigure.

E bine deci să aibă în mediu controlat inițial, cât mai multe acțiuni în urma cărora să vadă că există rezultate și să fie ajutați constant în a conștientiza rezultatele acțiunilor lor.
În felul ăsta, le crește și stima de sine și pofta de viață.


Și în egală măsură să fie învățați să-și gestioneze vulnerabilitățile. Pentru că în principal lipsa acestor skilluri duce atât la crize împotriva lor și a altora, cât și la retragere.

Edited by Chayah, 07 April 2023 - 16:02.

Tonic Water, on 07 aprilie 2023 - 14:13, said:

A mea nu prea joaca jocuri. Ceva minecraft cu frate-su si mai are niste jocuri pe tableta cu bile.
Pe ps4 eu nici nu stiu sa joc nimic. Habar nu am cum se joaca jocurile alea.

Tonic Water, on 07 aprilie 2023 - 13:56, said:

Stii cati parinti de copii autisti cunosc, cu probleme serioase de depresie? multi!
Doi tatici s-au sinucis, doar de la centrul la care mergem noi. Nu-i cunosc si aparent nu se implicau cu nimic. BArbati se implica mai putin si sufera mai mult.
Dar.. asculta pulea de problemele parintilor. Daca vede unul ca copilul se scarpina la oua, abia asteapta unele minti sa te considere dezaxat sexual. Daca spune o rugaciune, toti cred ca parintii sunt habotnici, daca copilul face un gest violent, toti zic ca acasa sunt maltratati fizic. Ca stiu ei mai bine.
Eu, problemele cele mai mari le-am avut cu parintii, adultii. Dar si cel mai mare sprijin, tot de la parinti, adulti a venit. Evident, nu aceiasi. Fara unii, nu as fi reusit. E foarte complicat sa explici unuia care are mintea setata. Eu nu am nimic cu prietenul Steven_nustiucum, dar as vrea sa realizeze ca modul lui de gandire e total opus ajutorului si empatiei vata de semeni. Probabil ca nu realizeaza cat rau face ca se baga aiurea. Nu eu, ca slava domnului sunt stabil psiho cat 5 la un loc. Dar pentru altii care nu sunt asa ca mine.
Prin grupurile alea de suport pentru parinti.. ii vad. Eu am fost la cateva, mai mult sa mai vad care-i treaba si sa mai relaxez discutiile apasate. Mai era un tatic ca mine acolo. Dar, nu  am mai avut timp si de-astea. Insa ma intalnesc cu parintii unora destul de des, mergem si pe la munte, la mare cate o zi, doua. Clar gestioneaza greu situatia, si eu cred ca de la ei se trage si evolutia slaba a copilului. Tre sa fii stapan ma nene. Sa faci fata rautatilor, ca aici e problema cea mai mare. Ei se consuma si nu sunt chiar dispusi sa vorbeasca deschis. Eu le-am zis si la sedintele cu parintii, sa fie totul clar, impotriva recomandarilor psihologilor. Am stiut sa le inchid botul la cotofenele alea bagacioase, care urmau ele sa stie totul.
Ca, pentru cine nu stie, asta-i problema cea mai nasoala, cand esti parinte de copil cu autism.
Abuzuri sexual, alea sunt doar in mintea celui care debiteaza asa ceva. Eu am 3 copii si nici la nivel de gluma de santier nu pot sa inghit asa ceva.  Dar sa mai fii si acuzat, sau privit cu suspiciune, pe motiv ca fii-ta a pus mana la pasarica altei fete, la gradinita? LA mine s-a intamplat. Si eu nu stiam. Facusera un grup de wazap in care am avut norocul sa intre si o mamica sanatoasa la cap, care mi-a spus. Educatoarea nu mi-a zis nimic. De proasta ce e.. Si se uitau toti ciudat la miine. Pai fu-tu-va muma in cur, asa se procedeaza?
Dupa ce am aflat, de la acea mamica, s-a lucrat cu ea si problemele respective au disparut imediat. Ea considera asta ca fiind ceva funy, doar ca lumea o interpreta asa cum sie ea sa interpreteze.

Tot la gradi, am avut-o un an si la o gradinita adventista. Motivul e ca se ocupau foarte atent cu ea. Jos palaria. N-am nicio treaba cu religia si adventismul, dar adventistii aia, jos palaria. Nu tineau nimic ascuns, colaborau cu terapeuta, ba mi-au adus si un doctor psihiatru de-al lor. Am avut-o un an acolo, dar din pacate, faceau numai si numai religie acolo. LE spalau creierul. Si dadusem in alta belea. Ajunseseram habotnici religiosi, pentur ca, orice gest religios il facea fii-mea, era vazut ca si cum noi am fi niste ciudati habotnici si nu mai statea nimeni de vorba cu noi.
A trebuit s-o retragem. A fost bine acolo, dar a fost bine si ca am retras-o, pentru ca a trebuit sa faca gradinita asa cum e ea si cum urma sa fie si scoala mai departe. Nu puteam sta in sistemul ala adventist. Aia erau super-religiosi si nu voiau sa inteleaga ca pentru ea, in societate nu e bine. Ei considerau ca in societatea lor adventista e bine primita. Si aveau dreptate, insa lumea e mai mare decat lumea lor adventista. Clar, nu puteam merge mai departe cu ei. Din pacate, pentru a altfe, jos palaria pentru ca m-au ajutat in acel an destul de dificil.

Problemele cele mai mari eu le-am avut  cand fata avea 4 pana la 7 ani. In clasa 0, niste baieti mai golani au pacalit-o sa-si dea jos pantalonii si ea i-a ascultat. Dupa episodul ala, am tras ceva. A tras si ea, dar in final a tras si invatatura de minte. Ce-ar fi insemnat ca eu sa nu aflu si chestiile alea sa fi continuat la scoala? Ar fi fost catastrofal pentru ea.

Insa, acum, recent, cam cu vreo 3 luni in urma a avut un episot isteric neasteptat. Era la cursurile de kinetoterapie, pentru ca face si de-astea. Si terapeuta aia nu prea a stiut cum sa o ia. Probabil ca nu facea miscarile alea cum trebuie si terapeuta a inceput s-o ameninte ca nu mai vrea sa faca cu ea, ca ne zice noua, chestie care a declansat un episod de panica ce a speriat-o pe terapeuta.
Bine, aia total inabila in a discuta cu un copil in general O mare parte din greseala ea o poarta, ca a pus presiune si stres asupra ei. Facem terapie, nu sport de performanta. Ea are o motricitate slaba si asta a nemultumit-o. E cam tot timpul nemultumita de ea. Eu i-am tot explicat, dar asta e stilul ei.
Insa, fii-em a aavut o iesire nepotrivita. Faptul ca nu mai vrea sa faca cu ea, fii-ema o percepe ca ceva cu multe ecouri. Orce astfel de tip de respingere, in capul ei are multe ecouri. Si a reactionat neadecvat, criza de isterie. Pentru noi a fost ceva neasteptat deoarece nu mai facuse asa ceva de ani buni.
Cumva asta ne-a deschis si noua un pic nevoia de a mai face o vizita la psiholog, sa mai stam de vorba ca o cam rarisem in ultima vreme. Aia e!

Tonic Water, on 07 aprilie 2023 - 13:56, said:

Bai, imi dorect sa fii zdravan sa iesiti cu bine din toate astea. Imi inchipui cat de nasol tre sa fie.
Si .. nu vreau asa ceva.

Faptul ca te intalnesti cu altii in situatii similare, e un lucru bun.

In ce tara locuiti?

Quote

Groaznic!

Quote

Exagerezi, nu zic toti, si chiar daca unii zic, asta nu inseamna nimic. Dar nici ce zici tu nu inseamna ca nu exista si/sau se intampla

Quote

Probabil si eu le-as fi inchis botul la cotofene, chit ca ar fi fost propriile mele colege.Intelegi ce doresti

Am scris la repezeala, hai sa nu facem analiza gramaticala, ca eu cred ca se intelege asa cum am scris. O minte normala, nu una avocateasca.

maccip, on 07 aprilie 2023 - 18:04, said:

Franta, in sud vest.

Ideea cu jocurile este ca se concentreaza pe ceva si uita de stressul din mintea ei. Problema cu cei cu Asperger este ca pot deveni obsedati de un anumit lucru si dupa aia cu greu ii faci sa-si schimbe centrul de interest.

Pt initiator, ca era topicul lui: faptul ca are Asperger este un aspect eu il consider minor, depinde si cat de accentuate sunt simptomele, copilul poate avea o viata perfect normala.  Din pacate depresia cu care  se confrunta acum  nu se rezolva cu o pastila, tratamentele pot tine intreaga viata. and ziceai ca a iesit pe usa sa se arunce de pe un pod a facut asta in urma unui conflict verbal cu voi? Chiar si o discutie mai incinsa pot avea asemenea efecte, deci trebuie evitat cat se poate conflictul verbal, in general atmosfera in familie este esentiala. Ce tratament medicamentos ia:  zoloft, xanax, valium?  cam pe acolo se invart tratamentele pt depresivi.
PS sa nu intrerupi tratamentul brusc, in special daca ia zoloft, ca da efecte secundere opuse la ce te astepti.