Ar fi corecta, daca legea ar prevedea ca in lipsa unui incident/accident incalcarile legii nu se pedepsesc.
Pot circula cu 200 Km/h in localitate. Daca nu e nimeni pe acolo de ce sa ma pedepsesti ? Trec pe culoarea rosie a semaforului. E 2:00 AM, e pustiu.
Nu am permis de conducere, dar sunt un foarte bun sofer. samd.
Spiritul legii ce zice ?
Este un precedent care ar trebui invocat de toti cetatenii.
La noi nu prea e cu precedente, ca la americani.
Plus ca in acest caz a fost invocat un articol deja existent in lege.
Ceea ce putea sa faca oricine pina acum.
Cum ziceam, oricine ar fi avut un avocat destept.
Bebeluka, on 20 ianuarie 2023 - 17:42, said:
TOTI ar trebui sa respecte legea!!
Pai,ce primeaza pana la urma?Legea sau banul? Sau "chichitele" legii?
Nu de alta' ,da unu' "sufera" saracu' ascuns printr-un spital din Italia,tot ca a avut bani...pardon,a beneficiat de chichitele legii...
Si multe alte cazuri nestiute inca...
Schimbati legea,daca are prea multe chichite...Eu cred ca legiuitorii sunt mai cu pata...
BIneinteles ca toti ar trebuie sa respecte legea.
Dar, daca ar fi asa, n-am mai avea politisti si avocati si procurori si judecatori si ......
Apoi, nici o lege, din nici o tara, nu este 100% eficienta.
Deci, peste tot e loc de interpretare.
Care, si aceasta interpretare, cum ziceam, dace legala.... aia e, sa o foloseasca cine vrea si cine poate
O tara de rahat cu legi idioate facute de cretini. Nu geniul avocatului ii scoate (ar trebui sa ne impiedicam de genii pe strada la cati puscariabili avem in libertate) ci cretinismul legiuitorilor dublat de caracterul infect al judecatorilor.
Nu mai caut pe internet, gasiti voi, au fost cazuri de depasire a vitezei urmata de amenda, puncte de penalizare, etc, din cauza ca soferul isi transporta sotia la spital, aceasta fiind in travaliu. Adica pentru o situatie cu adevarat urgenta, o nastere neasistata care poate pune in pericol mama sau viitorul copil nu exista indulgenta, iar pentru o scarba de avocat sau ce o fi se poate trece cu vederea motivandu-se importanta muncii acesteia. Nesimtita. Punct !
Ar fi corecta, daca legea ar prevedea ca in lipsa unui incident/accident incalcarile legii nu se pedepsesc.
Pot circula cu 200 Km/h in localitate. Daca nu e nimeni pe acolo de ce sa ma pedepsesti ? Trec pe culoarea rosie a semaforului. E 2:00 AM, e pustiu.
Nu am permis de conducere, dar sunt un foarte bun sofer. samd.
Spiritul legii ce zice ?
Spiritul legii spune ca nu poti invoca nici o scuza pentru cele 3 abateri din care una e infractiune. Daca incerci asa ceva se va considera ca nu esti o persoana responsabila si nu ai inteles nimic in ce situatie de pericol ai fost pentru ceilalti.
Pana la un punct rezonabil se poate invoca aplicarea legii in spiritul ei.
Am si io o intrebare: unui sofer profesionist, care calca linia continua, sub ce motiv i se mai poate aplica o pedeapsa daca pe asta au scapat-o motivand ca:
"permisul de conducere este indispensabil desfăşurării activităţii petentei. Necesitatea permisului de conducere se justifică, întrucât este nevoită să efectueze dese deplasări la diferite instanţe pentru a-şi putea asigura subzistenţa, ocupându-se, de asemenea, de deplasarea celor doi copii minori la grădiniţe şi activităţi extraşcolare."
Decizia este corecta. Orice persoană, care este însărcinată cu aplicarea legii, ştie, sau ar trebui să ştie, că legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei. Politistii nu prea cunosc asta si doar aplica legea si foarte rar inteleg cand trebuie sa o aplice si in spiritul ei.
politistul este agent constatator. el nu trebuie sa interpreteze legea, el constata ca s-a incalcat legea si o aplica cat mai corect. consideri ca au fost si alte circumstante sau legea nu a fost aplicata corect? te duci in instanta!
ar fi nebunie totala sa lasam politistii sa interpreteze legea.
Concluzia e putem depasi pe linia continua, daca suprafaţa carosabilă era liberă iar condiţiile de drum bune.
Doar daca esti avocat si iti permiti sa dai spaga judecatorilor. Sper ca nu crede nimeni ca o astfel de seentinta s-a dat asa, fara nici un castig pt judecatori. Sa fim seriosi. Masina nu e un drept constitutional, si daca de deplasezi la instant deplasarea e facturata clientului. Si saraca avocata, abia isi asigura subzistanta.
Decizia este corecta. Orice persoană, care este însărcinată cu aplicarea legii, ştie, sau ar trebui să ştie, că legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei. Politistii nu prea cunosc asta si doar aplica legea si foarte rar inteleg cand trebuie sa o aplice si in spiritul ei.
Pe rol se află judecarea plângerii formulată de petenta I___ R_____ E____ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 09.09.2019 de intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN N____ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
În cadrul referatului cauzei, grefierul de ședință învederează instanței următoarele:
- se constată că nu s ‑ au depus la dosar înscrisurile despre care a făcut vorbire petenta la termenul anterior de judecată.
Petenta depune la dosar înscrisuri în circumstanțiere.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanța acordă cuvântul părților asupra fondului.
Petenta:
- solicită admiterea plânger ii contravențional e în ceea ce privește capătul subsidiar de plângere, în sensul de a se înlătura sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce și de a se menține sancțiunea principală a punctelor de amendă, în acest context va fi înlătura și măsura tehnico ‑ administrativă a reținerii permisului;
- arată faptul că a depus la acest termen de judecată înscrisuri în circumstanțiere care justifică necesitatea de a avea permis de conducere;
- raportat la fapta contravențională săvârșită și corelat cu principiul proporționalității, apreciază că instanța este singura care poate înlătura această sancțiune complementară, față de înscri surile depuse;
- nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Față de dispozițiile art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următo arele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 16.09.2019, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta I___ R_____ E____ a formulat plângere contravențională împotriva procesului ‑ verbal de constatare și sancționare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/09.09.2019 , în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE N____.
Petenta a arătat în esență că împrejurările în care a săvârșit fapta reținută sunt de așa natură încât pot servi la reaprecierea gravității faptei. Astfel, a arătat că la data de 9 septembrie 2019 se deplas pe direcția Piatra-N____ Bacău, cu autoturismul XXXXXXXXX, fiind în timpul serviciului. La un moment dat în Localitatea Podoleni a depășit un autoturism în condiții legale de deplasare, accelerând puțin pentru a efectua această manevră. Din câte reține nu era marcaj simplu continuu, ieșind deja dintr ‑ o astfel de zonă în momentul în care a efectuat depășirea. Drumul nu era în acel moment foarte aglomerat, depășirea efectuându ‑ se fără probleme și fără a pune pe nimeni în pericol. La scurt timp după finalizarea manevrei de depășire a fost semnalizată de o mașină de poliție care venea din contrasens să oprească, lucru pe care l ‑ a făcut.
În plus, a arătat că a depășit regulamentar, lucru pe care l ‑ a indicat și în procesul ‑ verbal semnat, întrucât marcajul simplu continuu era finalizat când a intrat în depășire, nu a pus în pericol niciun alt participant la trafic, nu a produs prejudicii de orice natură, nu a mai suferit sancțiuni pentru alte fapte contravenționale și, peste toate, permisul de conducere îi este indispensabil desfășurării activității sale de serviciu.
Plângerea a fost legal timbrată.
În condițiile art. 201 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă s ‑ a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către intimat, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165 Cod procedură civilă .
Intimatul a formulat întâmpinare la data de 25.11.2019 prin care a solicitat respingerea plậngerii și menținerea ca temeinic si legal a procesului verbal de contravenție contestat.
Instanța a încuviințat pentru părțile prezentei cauze civile proba cu înscrisurile depuse la dosar , apreciindu ‑ le utile si concludente in dezlegarea pricinii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul ‑ verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/09.09.2019 , petenta I___ R_____-E____ a fost sancționat ă contravențional pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 120 alin. 1 lit. i si art. 121 alin. l din H.G. 1391/2006, sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e, și art. 108 alin. l lit. b pct. 2 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 republicată, respectiv pentru faptul că, pe data de 09.09.2019, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 15, în localitatea Podoleni și a efectuat manevra de depășire a unui alt auto, încălcând marcajul longitudinal simplu continuu de sepa rare a celor doua sensuri de mers. De asemenea ace a sta circula cu viteza de 80 km/h, stabilita de aparatul radar ROM 466. Ca măsură tehnico ‑ administrativă, s ‑ a dispus reținerea permisului de conducere.
Sub aspectul legalității , instanța constată că, în cauză, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prev. de art. 16–17 din O.G. nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Cu privire la temeinicia actului administrativ, instanța reține că petentul însuși nu contestă împrejurarea reținută de agentul constatator, dealtfel dovedită de acesta, precizând doar că anumite circumstanțe în care a fost săvârșită fapta reținută în sarcina sa, impun o reindividualizare a sancțiunii.
Referitor la individualizarea sancțiunii complementare, instanța va avea în vedere, de asemenea, criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându ‑ se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de ur marea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul ‑ verbal.
Pentru fapta săvârșită de petent ă , textul de lege sancționator, aplicabil în cauză, respectiv art. 101 alin. 3 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002 prevede în mod automat și aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, care se dispune în baza măsurii tehnico – administrativă a reținerii permisului de conducere (prevăzută în procesul ‑ verbal de contravenție contestat) .
Din coroborarea acestor dispoziții legale cu cele ale art. 96 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republ. , instanța reține că sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.
Astfel, deși O.U.G. 195/2001 prevede obligativitatea aplicării automate a pedepsei complementare a suspendării dreptului de a conduce, instanța constată că și această sancțiune trebuie să fie supusă unei operațiuni de individualizare în temeiul art. 5 alin. 5 care prevede că „ sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, text în care nu se face nicio distincție după cum ar fi vorba de sancțiuni principale sau sancțiuni complementare.
Este evident, în opinia instanței cặ și sancțiunile complementare trebuie supuse controlului judecătoresc conform art. 34 din O.G. 2/2001 și conform art. 6 si art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, in condițiile in care Curtea Europeană a considerat că până și sancțiunea complementară a punctelor de penalizare care poate fi aplicate in materie contravenționala are caracter „penal” in sensul art. 6 si art. 7 din Convenție (cauza Malige c. Frantei 68/XXXXXXXXXXXXX, Hotărârea din 23.09.1989) . Astfel Curtea a apreciat că sancțiunea punctelor de penalizare, deși in dreptul francez are caracter administrativ, in plan convențional are caracter penal atâta timp cât poate să ducă, la acumularea unui anumit număr de puncte, la pierderea dreptului de a mai conduce. Or dreptul de a conduce este foarte util in viata de zi cu zi și în viața profesională a petentei, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, astfel că, deși aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are și un caracter punitiv similar unei sancțiuni penale.
F___ de jurisprudența Curții de contencios European, instanța apreciază că sancțiunile contravenționale aplicate în baza prevederilor Codului rutier au adresabilitate generală, au caracter represiv si punitiv, cu atât mai mult cu cât dreptul de a conduce un autovehicul este de o mare însemnătate pentru viața oricărei persoane.
În aceste condiții, instanța apreciază că petent e i i ‑ ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil sub aspectul accesului liber la justiție, drept garantat de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, text aplicabil în temeiul art. 20 din Constituția României și principiului aplicării directe atât a prevederilor Convenției cât și a jurisprudenței instanței de contencios european, dacă o sancțiune aplicată de agentul constatator nu ar putea face obiectul analizei judecătorului.
Astfel, dreptul de acces la justiție este un drept fundamental care face parte din ordinea publică națională și internațională, care cuprinde pe de o parte un drept material, iar pe de altă parte drepturi de natură procedurală menite să confere eficiență dreptului material. În acest sens, Curtea Europeana a stabilit în cauza Golder c. Marii Britanii (hotărârea din 21 februarie 1975)” in opinia Curții nu este de conceput ca articolul 6 paragraf 1 sa descrie in detaliu garantiile procedurale acordate părților într ‑ o acțiune civila in curs si sa nu protejeze singurul lucru care in realitate permite sa beneficiezi de aceste garanții : accesul la judecător . Echitate, publicitate si celeritate nu prezintă niciun interes in absenta procesului”.
Totodată, instanța reține că dreptul de acces la justiție are un caracter efectiv numai în măsura în care instanța are posibilitatea de a analiza și verifica dacă aplicarea sancțiunii s ‑ a realizat cu respectarea cerințelor legale.
În cauzặ, deși petenta beneficiază de posibilitatea de a formula plângerea contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravenționale prin care declanșează controlul judecătoresc cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii contravenționale, iar sancțiunea complementară este strict determinată de lege deoarece norma legala prevede suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada, instanța apreciază ca sancționarea contravenient e i se dispune de agentul constatator prin procesul ‑ verbal, iar plângerea contravențională investește instanța cu verificarea tuturor aspectelor acesteia.
Față de aceste criterii de individualizare, instanța apreciază că suspendarea dreptului de a conduce este disproporționată în raport cu scopul legitim urmărit prin sancționarea petent e i pentru fapta comisă, iar permisul de conducere este indispensabil desfășurării activității petentei. Nu în ultimul rând, instanța retine și că petenta a recunoscut fapt ele comis e si că se află la prim ele fapt e de acest gen, în consecință, va anula măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce , cu toate consecințele ce decurg de plin drept din această măsură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea precizată de către petenta I___ R_____ E____, CNP xxxxxxxxxxxxx, dom. în Piatra N____, _____________________, ____________________________, jud. N____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN N____, C__ xxxxxxx, cu sediul în Piatra N____, ____________________, jud. N____ .
Dispune înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce aplicată petentei prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/09.09.2019.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal menționat.
Cu drept de apel la Tribunalul N____ în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N____.
Pronunțată astăzi, 20.05.2020 , prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
iar decizia tribunalului aici
Spoiler
Dosar nr. _____________
TRIBUNALUL N____
SECȚIA I CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV
Ședința publică din 28.01.2021
DECIZIA CIVILĂ nr. 98
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de intimatul I____________ Județean de Politie N____ – cu sediul în municipiul Piatra N____, ______________________, județul N____, împotriva sentinței civile 914/20.05.2020 pronunțată de Judecătoria Piatra-N____, în contradictoriu cu intimata-petentă A___ A_____-E____ (CNP _____________) – domiciliată în municipiul Piatra N____, _______________________, _____________________, județul N____ și având domiciliul procesual ales la Cabinet avocat A___ A_____-E____, în municipiul Piatra N____, Bulevardul 9 Mai, nr. 21, ______________, _____________________.
Desfășurarea ședinței de judecată a fost înregistrată, conform dispozițiilor art. 231 alin. 4 noul Cod procedură civilă.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-petentă A___ A_____-E____, lipsind reprezentantul intimatului I____________ de Poliție al Județului N____.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei - anulare proces-verbal de constatare a contravenției;
- stadiul procesual – apel;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- intimata-petentă A___ A_____-E____ a depus la dosar două contracte de prestări servicii încheiate cu Centrul educațional „L_______”;
- ca urmare a pronunțării Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 38/28.12.2020 – pct. 5, prin care a fost modificată componența completului de judecată AN7, și în respectarea dispozițiilor procesului‑verbal nr. 1/26.01.2021 întocmit de P___________ Secției I civilă și de contencios administrativ a Tribunalului N____, vizând ședința de judecată din data de 28.01.2021, componența completului de judecată este: doamna judecător P_____ L____ E____ și doamna judecător I____ C_______, conform programării de permanență din materia „C_________ administrativ”.
După referatul grefierului, intimata-petentă A___ A_____-E____ se legitimează cu CI ________ nr. ______, CNP _____________, depunând la dosar practică judiciară: sentința civilă nr. 3572/09.09.2020 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. _____________*, respectiv sentința civilă nr. 1064/29.07.2020 pronunțată de Judecătoria Pașani în dosarul nr. _____________.
P___________ completului de judecată încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, reprezentând practică judiciară.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța se consideră lămurită și declară cercetarea judecătorească încheiată, partea prezentă arătând că este de acord ca dezbaterile asupra fondului să urmeze la acest termen de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. XII alin.2 din Legea nr. 2/2015. Totodată instanța constată că nu mai este necesară aplicarea dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă referitoare la estimarea duratei procesului.
Având cuvântul, intimata-petentă A___ A_____-E____, solicită respingerea apelului declarat de I____________ de Poliție al Județului N____ și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, pe care o consideră legală și temeinică.
Solicită tribunalului să aibă în vedere atât poziția procesuală, de recunoaștere și asumare a faptei de către petentă, cât și raportul de proporționalitate între valorile sociale ocrotite de norma legală, gradul de pericol social al faptei și interesele particulare ale acesteia.
Precizează că sancțiunea principală a fost păstrată de prima instanță, care a înlăturat doar măsura complementară și, în circumstanțiere, arată că la momentul constatării contravenției suprafața carosabilă era liberă iar condițiile de drum bune, fapta fiind constatată în timpul zilei (orele 10:30).
În particular solicită instanței să aibă în vedere profesia de avocat și faptul că are de susținut dosare penale, care în general au caracter de urgență iar căile de atac se judecă la Curtea de Apel Bacău, fiind deci necesară prezentarea sa în timp util, la termenul stabilit. Cu privire la circumstanțele familiale, a depus înscrisuri la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța declară, în temeiul art. 394 din Noul Cod de procedură civilă, dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin plângerea contravențională formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-N____ la data de 16.09.2019 sub nr. _____________, petenta A___ A_____-E____ a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul B____________ B_ B______ B_______ B____, ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului‑verbal __________ nr. _______/09.09.2019 în ceea ce privește reținerea contravenției constând în efectuarea manevrei de depășire prin încălcarea marcajului simplu continuu.
II. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 914 din 20.05.2020 a Judecătoriei Piatra-N____ a fost admisă, în parte, plângerea formulată și s‑a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, fiind menținut în rest procesul‑verbal contestat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
„Prin procesul‑verbal de contravenție __________ nr. _______/09.09.2019, petenta A___ A_____-E____ a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 120 alin. 1 lit. i si art. 121 alin. l din H.G. 1391/2006, sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e, și art. 108 alin. l lit. b pct. 2 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 republicată, respectiv pentru faptul că, pe data de 09.09.2019, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare _________, pe DN 15, în localitatea Podoleni și a efectuat manevra de depășire a unui alt auto, încălcând marcajul longitudinal simplu continuu de separare a celor doua sensuri de mers. De asemenea aceasta circula cu viteza de 80 km/h, stabilita de aparatul radar ROM 466. Ca măsură tehnico‑administrativă, s‑a dispus reținerea permisului de conducere.
Sub aspectul legalității, instanța constată că, în cauză, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prev. de art. 16–17 din O.G. nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Cu privire la temeinicia actului administrativ, instanța reține că petentul însuși nu contestă împrejurarea reținută de agentul constatator, dealtfel dovedită de acesta, precizând doar că anumite circumstanțe în care a fost săvârșită fapta reținută în sarcina sa, impun o reindividualizare a sancțiunii.
Referitor la individualizarea sancțiunii complementare, instanța va avea în vedere, de asemenea, criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându‑se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul‑verbal.
Pentru fapta săvârșită de petentă, textul de lege sancționator, aplicabil în cauză, respectiv art. 101 alin. 3 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002 prevede în mod automat și aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, care se dispune în baza măsurii tehnico – administrativă a reținerii permisului de conducere (prevăzută în procesul‑verbal de contravenție contestat).
Din coroborarea acestor dispoziții legale cu cele ale art. 96 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republ., instanța reține că sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.
Astfel, deși O.U.G. 195/2001 prevede obligativitatea aplicării automate a pedepsei complementare a suspendării dreptului de a conduce, instanța constată că și această sancțiune trebuie să fie supusă unei operațiuni de individualizare în temeiul art. 5 alin. 5 care prevede că „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, text în care nu se face nicio distincție după cum ar fi vorba de sancțiuni principale sau sancțiuni complementare.
Este evident, în opinia instanței cặ și sancțiunile complementare trebuie supuse controlului judecătoresc conform art. 34 din O.G. 2/2001 și conform art. 6 si art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, in condițiile in care Curtea Europeană a considerat că până și sancțiunea complementară a punctelor de penalizare care poate fi aplicate in materie contravenționala are caracter „penal” in sensul art. 6 si art. 7 din Convenție (cauza Malige c. Frantei 68/_____________, Hotărârea din 23.09.1989). Astfel Curtea a apreciat că sancțiunea punctelor de penalizare, deși in dreptul francez are caracter administrativ, in plan convențional are caracter penal atâta timp cât poate să ducă, la acumularea unui anumit număr de puncte, la pierderea dreptului de a mai conduce. Or dreptul de a conduce este foarte util in viata de zi cu zi și în viața profesională a petentei, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, astfel că, deși aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are și un caracter punitiv similar unei sancțiuni penale.
F___ de jurisprudența Curții de contencios European, instanța apreciază că sancțiunile contravenționale aplicate în baza prevederilor Codului rutier au adresabilitate generală, au caracter represiv si punitiv, cu atât mai mult cu cât dreptul de a conduce un autovehicul este de o mare însemnătate pentru viața oricărei persoane.
În aceste condiții, instanța apreciază că petentei i‑ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil sub aspectul accesului liber la justiție, drept garantat de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, text aplicabil în temeiul art. 20 din Constituția României și principiului aplicării directe atât a prevederilor Convenției cât și a jurisprudenței instanței de contencios european, dacă o sancțiune aplicată de agentul constatator nu ar putea face obiectul analizei judecătorului.
Astfel, dreptul de acces la justiție este un drept fundamental care face parte din ordinea publică națională și internațională, care cuprinde pe de o parte un drept material, iar pe de altă parte drepturi de natură procedurală menite să confere eficiență dreptului material. În acest sens, Curtea Europeana a stabilit în cauza Golder c. Marii Britanii (hotărârea din 21 februarie 1975)” in opinia Curții nu este de conceput ca articolul 6 paragraf 1 sa descrie in detaliu garantiile procedurale acordate părților într‑o acțiune civila in curs si sa nu protejeze singurul lucru care in realitate permite sa beneficiezi de aceste garanții: accesul la judecător. Echitate, publicitate si celeritate nu prezintă niciun interes in absenta procesului”.
Totodată, instanța reține că dreptul de acces la justiție are un caracter efectiv numai în măsura în care instanța are posibilitatea de a analiza și verifica dacă aplicarea sancțiunii s‑a realizat cu respectarea cerințelor legale.
În cauzặ, deși petenta beneficiază de posibilitatea de a formula plângerea contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravenționale prin care declanșează controlul judecătoresc cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii contravenționale, iar sancțiunea complementară este strict determinată de lege deoarece norma legala prevede suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada, instanța apreciază ca sancționarea contravenientei se dispune de agentul constatator prin procesul‑verbal, iar plângerea contravențională investește instanța cu verificarea tuturor aspectelor acesteia.
Față de aceste criterii de individualizare, instanța apreciază că suspendarea dreptului de a conduce este disproporționată în raport cu scopul legitim urmărit prin sancționarea petentei pentru fapta comisă, iar permisul de conducere este indispensabil desfășurării activității petentei. Nu în ultimul rând, instanța retine și că petenta a recunoscut faptele comise si că se află la primele fapte de acest gen, în consecință, va anula măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce, cu toate consecințele ce decurg de plin drept din această măsură.”
Calea de atac
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I____________ Județean de Poliție N____, criticând‑o pentru următoarele motive:
Avand în vedere circumstantele săvârșirii contravenției, sanctiunea complementara este în mod corect aplicata, iar scopul sanctiunii nu poate fi atins decat prin executarea acesteia. Mai mult din istoricul sanctiunilor contraventionale anexat rezultă că petenta nu se afla la prima abatere cu privire la respectarea normelor privind regimul circulatiei rutiere.
Sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce se aplică în mod imperativ, nederogatoriu, alături de sancțiunea principală.
Intimata a formulat întampinare la 30.07.2020 prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
A învederat ca solutia instantei de fond este legala si temeinica, iar masura suspendării este disproportionată în raport cu scopul urmărit prin sancționarea petentei pentu fapta comisă.
A mentionat că într‑adevar agentul constatator este obligat să ia și măsura complementară, însa instanta poate înlatura sancțiunea în virtutea principiului legalitatii sanctiunilor contraventionale și a liberului acces la justitie.
Necesitatea permisului de conducere se justifica, întrucat este nevoita sa efectueze dese deplasari la diferite instante pentru a‑și putea asigura subzistența, ocupandu‑se, de asemenea de deplasarea celor doi copii minori la gradinite si activitati extrascolare.
În dovedire, a depus înscrisuri (filele 15–22).
Soluția instanței de apel
Examinând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul reține următoarele:
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului‑verbal de constatare și sancționare a contravenției și având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. (3) din același act normativ, prin care sunt instituite două condiții de fond de care depinde legalitatea procesului‑verbal de contravenție, respectiv aplicarea sancțiunii în limitele prevăzute de lege și proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei, instanța de judecată poate analiza, din oficiu, legalitatea aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.
Potrivit art. 5 alin. (5) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei, trebuind respectat caracterul proporțional al sancțiunii, prin raportare la gradul de pericol social al faptei.
O interpretare contrară ar conduce la concluzia că, potrivit legii, sancțiunea complementară ar trebui să fie aplicată din oficiu, instanța neavând puterea de a aprecia cu privire la aceasta. Ar reieși, astfel, că legislația românească exclude analiza sancțiunii în cauză din sfera de jurisdicție a instanțelor judecătorești, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 21 din Constituție și jurisprudenței C.E.D.O., care a statuat că, în materie penală, în măsura în care instanța nu are posibilitatea de a examina dacă sancțiunea este proporțională în raport cu fapta săvârșită, cerințele art. 6 paragraful 1 din Convenție nu pot fi considerate ca fiind îndeplinite (C.E.D.O., hotărârea din 23 iunie 1981, Cauza Le Compte, V__ Leuven ______________. Belgique).
Or, începând cu cauza A_____ împotriva României, CEDO a arătat în mod constant că este aplicabil art. 6 în ceea ce privește latura sa penală inclusiv pentru faptele incriminate drept contravenții în dreptul românesc, deoarece noțiunea de „acuzație penală” este o noțiune autonomă a Convenției Europene. CEDO a apreciat că sunt întrunite astfel condițiile de „acuzație penală” în sensul Convenției Europene pentru contravențiile reglementate de dreptul românesc. Iar, ca efect al jurisprudenței CEDO, în domeniul penal s‑a pronunțat Decizia ICCJ asupra recursului în interesul legii nr. 74/2007, prin care s‑a statuat că „Dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute art. 64 lit. a teza I-c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod Penal”.
În raport de cele expuse, Tribunalul reține că prima instanță învestită cu soluționarea plângerii contravenționale, avea plenitudinea de competență de a analiza și decide, funcție de circumstanțele cauzei, legalitatea și proporționalitatea sancțiunilor aplicate, atât a celor principale cât și a celor accesorii. Instituirea sancțiunii complementare ope legis, indiferent de contravenția pentru care se aplică pedeapsa principală și fără un control din partea instanței, încalcă cerința proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi cu situația care a determinat‑o.
În concret, prima instanță a reținut corect că, raportat la împrejurările comiterii faptei și circumstanțele personale ale contravenientului, nu se impune privarea petentei de dreptul de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, sancțiunea fiind disproporționată.
Orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, care este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare, precum și un grad de pericol social concret al acesteia, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul‑verbal.
Referitor la măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce, într‑adevăr scopul acesteia este înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege, însă în condițiile în care petenta a fost sancționată într‑un interval de 5 ani (perioada 12.06.2015–12.06.2020) pentru alte trei abateri de depasire a vitezei cu 21–30 km/h, fata de atitudinea sa de recunoastere a faptei coroborată cu achitarea amenzii aplicate pentru aceasta contraventie, înscrisurile depuse din care rezulta ca petenta are în intretinere doi minori cu vârstele de 5 si 6 ani permisul de conducere fiindu‑i necesar în vederea asigurării prezentei acestora în siguranta la gradinite si diverse activitati extrascolare în condiții de pandemie, dat fiind și mijlocul în care petenta își câștigă existența, scopul urmărit poate fi atins nu numai prin aplicarea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conducere.
Fără a relua motivarea instanței de fond, reamintește Tribunalul că scopul sancțiunii contravenționale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate și de reglare a relațiilor sociale încălcate.
Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaște ca izvor de drept precedentul judiciar și cât timp aprecierea proporționalității dintre pericolul social și sancțiune se raportează la datele concrete ale fiecărei spețe.
Pentru considerentele expuse, reținând caracterul nefondat al criticilor privind nelegala înlăturare a sancțiunii complementare, în temeiul art. 480 alin. 1 C. pr. civ. , apelul formulat va fi respins.
În temeiul art. 453 C__ si al principiului disponibilității, va lua act ca petenta A___ A_____-E____ nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de intimatul I____________ Județean de Politie N____ – cu sediul în municipiul Piatra N____, ______________________, județul N____, împotriva sentinței civile 914/20.05.2020 pronunțată de Judecătoria Piatra-N____, în contradictoriu cu intimata-petentă A___ A_____-E____ (CNP _____________) – domiciliată în municipiul Piatra N____, _______________________, _____________, _____________________ și având domiciliul procesual ales la Cabinet avocat A___ A_____-E____, în municipiul Piatra N____, Bulevardul 9 Mai, nr. 21, ______________, _____________________.
Ia act că petenta A___ A_____-E____ nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 28.01.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Președinte
Judecător
Grefier
P_____ L____ E____
I____ C_______
C_____ R___
Red. și thred. I.C. 02.02.2021; Thred. RC 02.02.2021; 2 ex.; Fond: T______ E.
pe același principiu n-ar trebui ca toate sentințele să fie ca aceasta de acum înainte?
Nu. In Romania 10 complete judecand 10 spete identice pot da 10 hotarari diferite. Ba mai mult, acelasi complet judecand spete identice la date diferite poate da hotarari opuse. Iar CSM se ocupa cu achizitionarea de publicitate care sa le poliseze imaginea si cu promovarea unor modificari dubioase de procedura.
pe același principiu n-ar trebui ca toate sentințele să fie ca aceasta de acum înainte?
Nu merge. Trebuie sa fii recidivist.
Sa spicuim: petenta ....... se află la primele fapte de acest gen istoricul sanctiunilor contraventionale anexat rezultă că petenta nu se afla la prima abatere cu privire la respectarea normelor privind regimul circulatiei rutiere.
Eu nu ma mir de intamplarea asta, ba chiar o inteleg perfect. Cand eram la facultate si mergeam la agatat gagici in discoteci, cel mai adesea intalneam caprioare de la medicina si de la drept. Erau cele mai de viatza
Ce vremuri....
La urma urmei, ce mare scofala ca nu i s-a luat permisul? Haterilor
Lasati lumea sa se descurce cum poate.
Daca ar fi sa se aplice legea pe bune in Romanica cine ar mai fi la butoane?!
Doar daca esti avocat si iti permiti sa dai spaga judecatorilor. Sper ca nu crede nimeni ca o astfel de seentinta s-a dat asa, fara nici un castig pt judecatori. Sa fim seriosi. Masina nu e un drept constitutional, si daca de deplasezi la instant deplasarea e facturata clientului. Si saraca avocata, abia isi asigura subzistanta.