Va ascundeți achizițiile de soțiile voastre?

De unde stiai tu ce era in coletele omului?

Ganditi cum nu , cum sa va faceti datoria pt care sunteti platiti, nu sa deschideti topice despre clienti
P.S. Ar fi bine sa afle seful tau cu ce te ocupi de fapt ...

. Fără astfel de oameni nu s-ar afla dedesubturile unor sisteme.

Vei descoperi că securismul românesc nu a murit în '89. S-a transformat şi s-a privatizat.

Ceea ce în trecut făceau angajaţii PTTR fac acum curierii.
Citesc AWB-urile cu interes, le agită pentru a se asigura că au conţinut legal, fac baze de date cu comportamentul clienţilor.

Nu inteleg de ce "domnul Radu" nu comanda produsele direct la sediul firmei.
De ce se complica sa le comande "pentru acasa", ca apoi sa se roage de curier sa i le aduca la birou / in oras / in parc etc.?
Nu vi se pare ciudat?

Acum trei ani aveam de dus un colet pentru un domn Radu (e un nume fictiv, nu e numele real, si o sa vedeți imediat de ce). Dau telefon: Bună ziua sunt de la curier, aveți un colet, ramburs x lei, va găsesc acasă, sa vi-l aduc? Omul ma roagă frumos sa nu îl aduc acasă la el, ca nu e acasă, și dacă pot sa i-l aduc la firma unde lucrează. Cer adresa, si îl duc la firma indicata. Omul iese la poarta, i-a coletul, si imi lasă și un bacșiș! Am zis, omul nu era acasă, și m-a rugat să ii duc coletul la serviciu!
Pana acum nimic anormal, nu? Sa continui. În următoarea perioada, domnul Radu, a făcut numeroase comenzi. Nu trecea o săptămână, fără sa comande ceva. Camera auto, aparat foto, tableta, compresor auto, televizor, machete auto, jucării cu telecomanda, diverse scule ... cam de toate. De fiecare data le duceam la firma, deși adresa de livrare era la domiciliu. De fiecare data lasă bacșiș, deci nu mă supara faptul că mă punea să ii duc coletul în alta parte. Recunosc că îl tratam cu respect, si mereu ii duceam coletele printre primele (de obicei curierii sunt sensibili la cei ce lasă bacsis)!
Bun. Vine o comanda sâmbăta. Domul Radu, aveți un colet, sunteți acasă? Raspuns: ne putem întâlni undeva în oraș unde doriți dvs? Rămân puțin contrat! Da, nu e nici o problema. Dar nu e nevoie, vi-l pot aduce acasă (eu crezând ca el cere livrare la firma, ca nu e nimeni acasa). Nu, nu acasă. Ies eu în oraș. În fine, îmi spune o adresa - la o librărie - și ne întâlnim și ii dau coletul. Ca de obicei a lăsat bacșiș! Trecuseră vreo doi ani, si mai bine, ajunsesem să ne cunoaștem un pic, asa ca ma risc și îl intreb:
Domnul Radu de ce nu ați vrut sa va aduc coletul acasă? Vi-l aduceam eu, sa nu mai ieșiți dvs. din casa. Răspunsul lui mă lasă masca.
Ma feresc de nevastă-mea! De fiecare data când cumpăr ceva, îmi face scandal. Nu vreau sa știe ca am cumpărat ceva.
Bine, dar ea nu vede ce cumpărați?
Ei, uneori nu vede. Iar dacă vede, spun ca le-am primit cadou de la firma!
În fine nu am mai spus nimic. Nu am dreptul să îmi județ clienții.
De atunci domnul Radu a făcut și alte comenzi. La fel, livrare numai la firma unde lucra. I-am spus o data ca poate sa solicite magazinelor online livrare direct la firma. El a spus ca nu, deoarece vrea factura pe adresa de domiciliu. Am vrut sa spun ca se poate ca adresa de facturare sa fie diferita de cea de livrare, dar nu e frumos sa sâcâi un client, asa ca m-am abținut.
În final, numele Radu nu e cel real. Nu vreau sa ii fac probleme în familie omului, am pus un nume fictiv.
Dar totuși... situația nu mi se pare ok. Eu personal nu am avut niciodată nici o reținere sa ii spun soției- vreau sa cumpăr cutare lucru.  
Vouă cum vi se pare? Va ascundeți achizițiile de soții?

Daca esti curier de unde sti ce cumpar eu? Desfaci coletul sa vezi produsele?

Vei descoperi că securismul românesc nu a murit în '89. S-a transformat şi s-a privatizat.

Ceea ce în trecut făceau angajaţii PTTR fac acum curierii.
Citesc AWB-urile cu interes, le agită pentru a se asigura că au conţinut legal, fac baze de date cu comportamentul clienţilor.



Este de apreciat că a povestit. Fără astfel de oameni nu s-ar afla dedesubturile unor sisteme.

Chiar m-am amuzat citind povestea, de situatie, nu de altceva.
Domnul Radu ori e terorizat de nevasta, dar mi-e greu sa cred ca lucrurile sunt fix pentru casa, ca e destul de greu sa iei televizor pe ascuns, iar acasa nevasta cand intreaba, sa-i spui ca l-ai gasit la tomberon si merge.
E posibil sa fi avut o amanta pe care o intretinea si juca la dublu. Dar nu prea explica de ce nu voia adresa de la firma in comanda si nici natura obiectelor...

Am avut un coleg, divortat, insurat a doua oara, din prima casnicie avea un copil. Nevasta a doua insista sa taie legaturile si cand omul dorea sa cumpere copilului un cadou, nici macar nu comanda pe numele lui. Ma ruga pe mine sa comand si sa platesc si imi dadea banii... eu nu eram insurat, nu aveam cui justifica asa ca il ajutam. Eu faceam comanda de pe Emag, eu ridicam, apoi ii puneam in brate coletul si aia era.
I-am sugerat subtil ca nu este normal, dar nu m-am bagat in viata lui, daca l-am putut ajuta in modul asta am facut-o.

Despre ascuns, cam fac si eu asta. Nu complet. Sunt colectionar si cumpar de la licitatii. Sotia vede (ma rog, nu suntem casatoriti, dar urmeaza) si aude cand incep sa urlu de bucurie cand castig. Vede si cand vine curierul. Pretul nu-l stie. Daca intreaba, preturile sunt mici, chilipiruri
Nu intru in banii de mancare, utilitati etc. Cheltui mult (cam foarte), dar e pasiunea mea si alte vicii n-am.
Si ea isi cumpara haine sau diverse alte chestii feminine, nu stau sa ii fac contabilitatea, orice om are dreptul la pasiunile proprii.

Eu nu ascund nimic nevestei mele! Ma rog,cu exceptia prezervativelor si fluturasului de salariu...

Numai fatalaii ascund ce cumpara si preturile , barbatii adevarati se cearta inainte de a face comanda !
A se considera un pamflet !

De câțiva ani am pasiunea de a cumpăra timbre. Bag cam 4-500 de lei odată. Bine, nu de multe ori, doar o dată, de două ori pe an. Prima oară când nevastă-mea a văzut asta, în urmă cu câțiva ani, evident că mi-a făcut scandal, aaaaa, mie nu mi-ai mai luat de nu știu câtă vreme un cadou de 500 de lei și arunci banii pe timbre? I-am zis: „Da' ce dragă, vrei să-i dau pe curve?”

S-a potolit instant. De atunci nu mi-a mai făcut niciodată observație, ba dimpotrivă, a devenit și ea interesată, mai ales că și copilului îi place și activitatea e deosebit de utilă, cultural, pentru copil, căruia îi stimulează interesul pentru cunoaștere.

Daca esti curier de unde sti ce cumpar eu? Desfaci coletul sa vezi produsele?