Viața la țară în România versus restul țărilor anii '30-'80

Sunt curios cum era viața la țară, ce facilități aveau locuitorii satelor din România versus restul locuitorilor din Europa în anii '30-'80.
Franța, Germania, Marea Britanie cu siguranță aveau satele mai dezvoltate încă din anii '30. În Olanda și Belgia nu prea cred că existau sate. Dar în cele 3 state menționate la început cum era în anii '30-'40 comparativ cum cum era la noi? Probabil erau mai multe locuințe electrificate și un picuț mai mulți abonați telefonici (telefonia a fost problemă în Vest până prin anii '60, la noi în anii '70 a fost dezvoltare intensă), dar în rest, ce facilități aveau?
La Italieni cred că la sat a fost destul de nasol până a început miracolul economic și au migrat mulți din Sud în Nord ca s-o ducă mai bine.
Comparativ cu România, în Ungaria, Polonia, fosta Cehoslovacie au început să se simtă diferențe în anii '70?
Mă întreb cum e în Rusia și Ucraina la țară comparativ cu România.

In Belgia si Olanda exista sate chiar si acum ... dar poate nu avem noi acceasi intelegere pentru ceea ce se intelege prin sat.
Urmareste filmele documentare despre al doilea razboi mondial, coloanele de refugiati intre cei din vest si cei din est au multe elemente comune ( carute trase de cai, animale, etc) dar si diferente ( in vest strazi asfaltate, in carute bunuri mai scumpe - patefoane, aparate radio, et , haine mai de calitate, etc ... pe cand in est ... drumuri de pamant, cel mult ceva pietruit, calabalac mai subtire, etc).

Mai tarziu lucrurile au "degenerat", ... daca in ani 30 in Romania rar erau sate electrigicate pe cand in vest era taman inver, rar gaseai sate neelectrificate, acum in 2022 in Romania mai exista localitati in cate singura utilitate este electricitaea ... pe cand la "capitalisti" mai toate au toata gama ( apa, canalizare, etc).
Intetrsant ar fi de discutat gradul de urbanizare, daca in ani 30 diferentele erau de genul 40-50 % oamenii in rural din vest si 80 - 90 % in est .... acum in veste au ramas 5% ... pe cand la noi deabia daca am ajuns la nivelul lor din anii 30.

Edited by Tarzy, 09 February 2022 - 05:12.

Mao intai de toate cum era viata la tara pentru cei mai multi, ma refer la perioada antebelica.
Citat,
"Nicolae Iorga însuși considera dealtfel că țărănimea română era cea mai primitivă din toată Europa, și că nici măcar în Turcia această clasă n-a fost lăsată atât de mult în urmă ca aceea din Regatul României"
Sursa,
https://ro.wikipedia...
Dupa primul raboi mondial si infaptuirea Romaniei Mari a urmat o mare reforma agrara pentru a accelera cresterea economica a Romaniei rurale.
Insa unii din vechiul regat au constatat ca mai ales in mediul rural erau de facto doua Romanii, cea din vechiul regat saracie generalizata cu toata reforma agrara si cea din Transilvania cu un nivel de trai mai ridicat.
Dupa 1947 - proclamare republica populara a mai ramas unele diferente intre mediul rural din vechiul regat si Transilvania, peste tot a fost aceleasi cap-uri dar mai conteaza foarte mult si unele "mentalitati" ale populatiei locale.
Ma voi referi in cele ce urmeaza la cei din vechiul regat, in special la cei din Tara Romaneasca sau Muntenia, locul de bastina al unora din inaintasii mei.
In primul rand un fenomen de masa, taranii din din Tara Romaneasca in perioada interbelica si dupa, anii socialismului nu erau atrasi de fenomenul de migratie in masa, in primul rand interna si pana la cea externa era cale lunga.
Cand spun migratie interna ma refer la faptul ca "taranul" se lasau greu de convins sa-si paraseaca "vatra stramoseasca".
Chiar si in "epoca de aur" a migratiei interne socilaliste, "industrializarea tarii" necesita un volum enorm de forta de munca, pe atunci disponibila doar in mediul rural, taranii din Tara Romaneasca au migrat in majoritate covarsitoare pe langa "vatra" sau cat mai aproape de "vatra".
Sau altfel spus si-au dus existenta pe o aria geografica restransa.
Vechiul taran roman si aici includ si pe cei din Moldova in anii 30 nu aveau resursele financiare si nici motivatia sa paraseasca vatra satului si sa viziteze tara.
Foarte multi tarani de atunci nu au calatorit la o distanta mai mare de cateva zeci de kilometri.
In anii 50-60 o parte din "propaganda" de atunci era axata si pe tarani care erau dusi in mod organizat sa vada pentru prima oara marea sau muntele.
Inainte de 1989 am cunoscut "tarani" si dupa care nu au vazut "marea".Daca cautam mai gasim  si azi.
Bineinteles ca partea materiala, avere, venituri conteaza foar mult.Adica partea de "bunastare generala" a mediului rural.
Strict ca experienta personala.
Inainte de 1989 ne adunam la "tara" mai multi copii de la oras ca sa ne "bucuram" de o parte din vacanta.
Ne tot laudam fiecare pe unde am fost in vizita prin tara, cu parintii, tabere scolare.
Un "mos" care se cam saturase de taraboiul galagios pe care il iscam ne-a apostrofat cu ceva la genul " ca stim noi care sunt greutatile cu care s-au confruntat ei in viata, prea multa bunastare, viata buna pe noi, el in toata viata lui a "mers" cu trenul doar de ori si prima oara la 18 ani cand l-au luat la oaste".
Alta experienta a fost povestirea unui taran care militar fiind in campania din est WW II a ajuns pana aprope de Stalingrad.
A remarcat doar ca si in Basarabia era tot saracie in mediul rural, a traversat Niprul si era tot saracie, a mers prin stepa spre Stalingrad si la un moment dat parea salbaticie.
Nu a crezut sau inchipuit ca "lumea" e atat de mare.A suferit o rana, adica a ramas fara o mana si s-a intors acasa.
Alt veteran de razboi din lumea satului mi-a povestit experienta din vest WW II.
Era primavara lui 1989, anii 80 cu lipsuri din in ce mai generalizate, pentru a se "descurca" cum era moda pe atunci lega la via unui vataf de moda noua, un sef de la CAP.
Undeva prin Baragan, se "prindeau" bulgarii la TV si discutia a plecat de la modul de viata al taranului in acele timpuri, din ce se vede la TV pe bulgari si realitatea crunta a anului 1989 , concluzia era ca in Bulgaria e mai usoara "viata" de taran.
Un taran veteran de razboi a povestit despre cum a vazut el un sat din Cehoslovacia si viata unui taran in 1945.
Toate strazile din satele din Cehoslovacia sunt pietruite.Au apa curenta, nu scot apa din fantana.
La munca campului cei mai multi se duc similar ca cei de la oras, in acele vremuri. cu bicicleta.
Am cutreierat destul de mult prin Romania si suficent de mult prin Europa, in special prin zona UE.
Nu sunt adeptul unui "city break", prefer perioade mai lungi si fara o agenda in prealabil.
Dupa 2005 diferentele intre vechiul regat si Transilvania sau tarile care erau in 1990 in CEE, azi UE, fostele tari est comuniste...................cel putin in simplu plan vizual diferentele s-au mai estompat.
Din punct de vedere economic nu are rost vreo comparatie.
Inca, nivelul de trai, puterea economica a crescut si in mediul rural in Romania, inegal bineinteles dar a crescut.
Cu multe tari nu putem sa facem comparatie, ar bine sa ne apropiem de Ungaria sau de ce nu sunt si tari unde la o prima vedere se constata un regres cu anii 90 si ca exemplu dau Germania.

Edited by danutzu22, 09 February 2022 - 08:55.

Diferenta semnificativa ar fi ca pe atunci satele romanesti nu aveau curent si apa, astazi macar pe astea doua le au.

In rest munci agricole cu car cu boi, inca nu erau tractoarele.

djl, on 09 februarie 2022 - 01:36, said:

Ia de citeste
https://www.scribd.c...ul-Secolului-Xx

Edited by Kokoshmare, 09 February 2022 - 10:38.

djl, on 09 februarie 2022 - 01:36, said:

este prea larga perioada. ar trebui sa deschizi 25 de topicuri, fiecare pe o perioada de maxim 2 ani, ca sa obtii informatii relevante!

Caz concret: localitatea Bughea de Jos de unde e străbunicul meu. Pana în anii 60 nu era electrificare. Oamenii trăiau din munca câmpului,  sau oierit. Desi orașul nu era chiar departe (Câmpulung cam 12 km) rareori mergeau la "oras"! Era sărbătoare când mergeau la oraș! La ocazii speciale.
Străbunicul meu a avut ambiția în 1940 sa cumpere un radio pe baterii. Vânduse diverse produse agricole și isi cumpărase "minunea"! Venea lumea ca la biserica "să asculte la radio"! Deși mulți nu înțelegeau mare lucru, bunicul îmi spunea ca mereu avea casa plina. Ascultau acolo! Fără sa vrea, făcea chiar o afacere din asta: oamenii veneau cu doua oua, o bucata de brânză, ceva fructe, câțiva cartofi (fiecare ce avea), ca să ii lase sa stea sa asculte la radio. Si eram în anii 40 totuși! Chestia asta a ținut pana în anii 55, când au început și alții sa își cumpere.
Pe scurt, la tara nu se manca cum mancam noi acum în fiecare zi carne. Carnea o data pe săptămână. Pâine mai rar. Mâncare de baza lapte, brânză și mămăligă (Bughea e zona de munte unde se cresc oi). Oua mai rar. Ciorba de cartofi, legume, cât cuprinde. Nu mergeau la medic. Se imbolnaveau, dacă scăpau bine, dacă nu, la cimitir. Era normal ca la o familie sa nu trăiască toții copiii! Azi e o tragedie dacă ne moare un copil. În trecut mureau copii ... era ceva normal. Pare șocant, dar inclusiv străbunicul meu a avut o fata care a murit la 3 ani. Asa era viata atunci.
WC-uri nu erau. Nevoile în fundul curții. Abia in anii 50, după ce au venit comuniștii la putere, si-au făcut wc-uri în curte. Si nu pentru ca se civilizasera, ci pentru ca i-au obligat primăria. Venea de la primărie un angajat și întra în fiecare curte sa vadă dacă au WC. Nu aveau, amenda! Șocant, nu?

Edited by Robert_Kiran, 09 February 2022 - 10:57.

tytysor, on 09 februarie 2022 - 10:48, said:

Nu-i dati idei!

Unde traiam, lumea venea de la Sat la oras pe cat posibil.  
Singurul avantaj era ca mai cresteau animale (si declarau mai putine)  deci mai mancau si ei carne.

Stii,  in communism trebuia sa dai cu subsemnatul la militie, de ce ai taiat un animal (pe care tot tu l-ai crescut)!!!
Si daca te vizitau vulpii  de exemplu  (la propriu sau figurat)  tot tu picai prost,  trebuia sa demonstrezi la militie ce sa intamplat ...

Alt avantaj nu cred ca aveau satenii. Mai bine era in orasele mici unde aveai job-ul tau, apa calda de la oras, canalizare!
Dupa job stateai la cozi dupa produse, si toti copii tai la fel, unul la paine, altul la butelie, dar macar militia te lasa in pace.

Edited by MembruAnonim, 09 February 2022 - 11:20.

Nivelul de trai scăzut a fost dorit de diversele conduceri. Oamenii au putut fi folosiţi pe post muncitori pauperi şi masă de manevră.
Şerbia şi iobăgia au asigurat sclavi siguri pentru diversele puteri (în funcţie de provincie sunt puterile vestice sau din sud).
Paradoxal(faţă de propaganda modernă), moldovenii aveau o înclinare mai mare către libertatea ţăranilor.

Comuniştii au încercat să dezvolte satele prin industrializarea agriculturii. Urmaşii lor din noua epoca au avut grijă să readucă satele sub nivelul atins în perioadă comunistă.

Uitam de o excelenta sursa de informatie si anume lucrarile scrise in cadrul campaniilor initiate de Dumitru Gusti incepute in 1925
Cele mai interesante mi s-au parut cele scoase dupa campaniile DDT de la sfarsitul anilor 30 cand s-a procedat la o masiva despaduchere si dezinfectare in satele romanesti. Totul facut ca o campanie militara cu sate incercuite de jandarmi ca sa nu fuga dobitocii aia din evul mediu speriati de toate zvonurile aparute cu ocazia acestor intruziuni in viata privata pur si simplu de neconceput atunci.
Evident ca toate tarile europene faceau fix acelasi lucru si aici ar fi un subiect foarte interesant pentr o lucrare sa compari campaniile sanitare din diversetari

Poate o fi fost scrisa deja o asemenea lucrare dar nu am eu cunostinta de ea.
Oricum pentru intrebarile generaliste ale lui djl fara cap si fara coada exista surse bune de informatii inclusiv primare dar mai trebuie cineva sa le si citeasca

in Moldova, inca mai erau razesi, oameni care traiau dn pamantul lor dintotdeauna. a fost greu sa-i colectivizeze, eu fiind liberi dintodeauna. nu a fost aceeasi situatie cu cei improprietariti, care au pimit pamant dar n-au prins inca simtul proprietatii.

terratec, on 09 februarie 2022 - 12:17, said:

Quote

agricultura de azi e mult peste nivelul agriculturii din 1989. mai industrializata, mai productiva.
irigatiile nu sunt la acelasi nivel, in rest agricultura este mult mai tehnologizata acum.

Robert_Kiran, on 09 februarie 2022 - 10:55, said:

apropo de mortalitatea infantila, vecina mea era mandra ca nascuse 12 copii si ii traisera 6. nu vedea nici o tragedie in asta...

Kokoshmare, on 09 februarie 2022 - 12:36, said:

parintii meu au prins campanii DDT prin anii 50 si mi le povesteau ca ceva OK, care i-a scapat de paduchi.
eu am prins, prin 1980, caravanele DSP care veneau la tara pentru a face raze la plamani precum si o vizita medicala femeilor. era un autobuz imens care avea o instalatie de facut raze.
erau ceva foarte util, care a ramas ancorat puternic in mentalul colectiv. am vazut acest lucru anul trecut, mama nu s-a vaccinat pana nu a venit caravana la ea in sat. caravana i-a confirmat ca vaccinarea e ceva Ok, nu vine guvernul sa ii faca o injectie otravitoare, asa cum spun astia la televizor.

Edited by strongsss, 09 February 2022 - 14:01.

Poate ajuta:

https://www.descoper...acum-100-de-ani

strongsss, on 09 februarie 2022 - 14:00, said:

Discuţia este lungă dar în final vorbim despre trecerea la alt nivel de chimizare şi la multe jucării electronice.
Unde sunt fabricile de îngrăşăminte, fabricile de nutreţuri, bazele de mecanizare, planificare centralizată ?

Tot ce a fost organizat s-a distrus şi s-a trecut la exploatări mici, cu dotări mai avansate, în concordanţă cu vremurile actuale.
Productivitatea mărită este bazată pe soiuri speciale şi multă chimie. Ceea ce se făcea în trecut cu institute a trecut acum direct la fabricant şi comerciant.

30 de ani de prostire şi aplaudare a tractoarelor şi combinelor frumos vopsite. Cam asta este pe scurt istoria agriculturii.

Edited by terratec, 09 February 2022 - 17:49.

Unde sunt fabricile de îngrăşăminte (majoritatea inchise, nu e bine), fabricile de nutreţuri (peste tot, stam mai bine ca in 1989), bazele de mecanizare (fermele actuale sunt mai bine dotate, utilaje mai performante), planificare centralizată (nu asta ne lipseste)?

Cat depre eficienta agriculturii in 1989, iti dai seama ce insemana 117 miliarde lei, in 1989?
LEGEA NR. 1 DIN 18/04/89 privind anularea unor datorii ale C.A.P. si asociatiilor economice intercooperatiste
EMITENT: PRESEDINTE
APARUTA IN BULETINUL OFICIAL nr. 14 DIN 25/04/89
ART. 1
Se anuleaza datoriile C.A.P. si asociatiilor economice intercooperatiste, in suma de 117 miliarde de lei, dupa cum urmeaza:
a) 115,1 miliarde lei provenite din creditele contractate pina la 31 decembrie 1985;
b) 1,9 miliarde lei reprezentind dobinzile neachitate, aferente creditelor ce se anuleaza.

MembruAnonim, on 09 februarie 2022 - 11:18, said:

Stii, nu-i chiar asa! lasa-i sa povesteasca pe cei care au trait in acele vremuri, nu trebuie sa ne spui povesti de propaganda!

In Belgia perioadei ăleia majoritatea satelor erau muncitorești sau de mineri, nu de agricultori. Erau un fel de mini-orase. Aveau o rețea de cai ferate de doua ori mai lunga decât e acum (pentru transportat minereu sau otel, nu turiști).

În România știm de la bunici cam ce ofereau satele. Aka, nimic. Munca la câmp, animale și analfabetism. Toată lumea cu peste doi neuroni pleca la oras.
Bunica-miu a fugit de acasă de la tara la 14 ani, s-a făcut ucenic în șantierul naval, ceva mai târziu a făcut liceul la seral, școală de meserii și a urcat pe "scara sociala" pana la nivel de șef de atelier. Niciunul dintre frații lui n-a rămas la tara. Iar satul ala oferă și acum tot cam aceleași oportunități ca în anii '30.

Robert_Kiran, on 09 februarie 2022 - 10:55, said:

urarea traditionala "sa va traisca cel mic" a  aparut dup ce oamenii au constatat ca, dup[ nastere, prima optiune era moartea copilului.