Prima dată când ați zburat cu avionul

În filme vedem că zborul cu avionul e ceva frumos, incitant, poate o aventură, deși în realitate nu e chiar așa sau era fain pe vremuri. La voi cum a fost când ați zburat prima dată cu avionul și între unde și unde ați zburat? Sau puteți spune primele dăți.
Parțial off-topic: îmi pare rău că au distrus amenajarea interioară originală a Aerop. Otopeni  

11 august 2008, prima mea cursa aeriana, spre Antalya. De atunci numai spre Antalya am zburat, aproape in fiecare an, cu o singura exceptie si anume Palma de Mallorca in 2013. Maica-mea a zburat si in Israel in 2016, impreuna cu noru-sa (cumnata-mea) care la randul ei a zburat catre mai multe destinatii cu fratele meu.

Imi place cu avionul, comod si rapid, disconfort imi provoaca procedurile aeroportuare care sunt anevoioase si cer prezenta cu 2-3 ore inaintea decolarii, si drumul catre si dinspre aeroport, mai ales daca e vorba de Bucuresti Otopeni, in 2021 am avut zbor Turcia de pe Craiova, acum iar il voi avea la vara de pe Otopeni

Am jurat ca nu voi zbura niciodata, pana acum am reusit sa ma tin de cuvant.

Cu sau fara voia ta. Dar nu are de ce sa iti fie frica. E ciudat sa nu ai telefon si internet (chiar nu e semnal) dar la o cursa scurta nu e problema, exista zboruri business cu Wi-Fi la bord via satelit, dar este si scump.

In masina sau in tren nu am adormit niciodata, dar in avion da, in 2013 catre Mallorca am adormit deasupra apei Mediteranei. Ma relaxeaza mult privitul de la inaltime, numai la geam ma asez.

Cand ajung la aeroport, ard de nerabdare sa decolez odata, dar cum spuneam, complicatele proceduri de control te fac sa astepti ore bune, ore de prins muste in aeroport cum zicea @Barboso, dar decat sa conduc sute/mii de km, mai bine asa, daca merg pe litoralul nostru cu masina, la Cernavoda injur ca nu se mai termina.

M-a impresionat cum m-a bagat in scaun la decolare, ce-i drept vin de pe un Logan 1.2, nu prea m-am bagat in scaun la viata asta...

Prima dată în 15.11.2017 la Bruxelles. Mai zbor azi la 14:30 în Tenerife.

OTP este o aerogara (dar sa vezi Baneasa) facuta sa te apuce tristetea cand ajungi in tara.
Doar daca ai aterizat pe aeroporturi SH poti sa zici ca OTP e o poarta de intrare demna.

Amenajare interioara?
Despre ce vorbim? Si acum se strange jegul si nu il curata nimeni.

Am zburat prima oara inainte de '89, dar eram prea mica si am amintiri vagi.
Stiu doar ca avionul cu elice era foarte zgomotos.

Apoi am mai zburat abia in anul 2000 spre Egipt, cu un charter.

Dupa asta... am zburat de mi s-a luat.

Eu am avut numai zboruri cu peripetii.
Candva imi jurasem si eu sa nu zbor niciodata - dar vorba romaneasca (ca nu scapi de ceea de ce te temi) si Murphy si-au spus cuvantul.

Prima calatorie - Hanovra, cu escala la Zurich. De la Bucuresti la Zurich, primul zbor din viata mea....a fost relativ ok, mici turbulente (cu emotii, ca nah...primul zbor).
Ei...de la Zurich la Hanovra,noaptea, ceva avion de mai mici dimensiuni - a decolat naibii ca un avion de vanatoare, foarte abrupt, cu viraj strans imediat dupa decolare.....in ala chiar mi-a fost rau. Ziceai ca schimba vitezele fara ambreiaj nenea pilotul ala......Pe parcurs niste turbulente mai accentuate, cu stins/aprins luminile...trancaneli si scartaieli.....Cand am ajuns la sol imi venea sa-l pup...

A doua oara, la Frankfurt - moaaama ce turbulente am avut. Ziceai ca e un autobuz din `85 care merge cu 100km/h pe camp, prin santuri... Dadea din aripi ca o pasare, de ma gandeam ca acu` se rup..Dap, si eu inteligent, loc la fereastra.. Aterizarea cu vant serios, oscilatii stanga dreapta mari...l-a pus pe pista oarecum lateral, tangential - oricum, super meserias pilotul.
La zborul asta cred ca am imprimat forma mainilor in manerele de la scaun....
Totusi mi-am zis ca daca a reusit asta sa ne scoata vii.....nu e chiar asa rau cu avionul...

Am gresit!
La intoarcere, decolarea a fost ok. Bai nene, da` asa "gropi" pe traseu ce-am prins.....!!! Cu sunete oscilante la motoare, trancaneli, zgaltaieli si scartaieli; tipete prin avion, copii care plangeau, insotitori de bord care disparusera....O fost vreo 15-20 min de cosmar, cel putin pentru mine, ca si incepator in zburat cu avionul.
Restul drumului a fost ok, "pe autostrada" aterizarea la Bucuresti, ok.....

La alt zbor mi-am bagat picioarele - m-am pus pe scaun chiar in spate, am bagat ceva alcool (desi nu-s consumator) sa ma ametesc si am avut emotii mai mici. Da`, al naibii, nici zborul n-a mai fost cu emotii...

Prima oara am zburat prin 1988 cred si nu-mi aduc aminte exact nici unde, ori Timisoara, ori Arad, in tot cazul am fost la ambele cu avionul in perioada aia. Apoi au urmat Satu Mare, Sibiu si Iasi pana la impuscarea cizmarului, dupa care schimband serviciul de la stat la privat, am zburat sa-mi ajunga, uneori si de doua ori pe saptamana, pe toate rutele Bucuresti > oras cu aeroport si retur, mai putin Mihail Kogalniceanu (Constanta), cand pe vremea aia inca se faceau 2 ore si jumatate cu rapidul si era mai comod.
Mereu am stat la fereastra deoarece imi placea sa privesc non-stop peisajul dedesubt. Ma miram mereu de ce se vad muntii plati. Ajunsese zborul ca un drog, imi placea senzatia accelerarii sau franarii si oarecum si caderile in gol cand trebuia sa-ti incordezi burta ca sa treci usor peste senzatie. Inghiteam des in gol ca sa-mi echilibrez presiunea in urechi, singurul lucru deranjant, pe langa zgomotul motoarelor cu elice dar cu care ma obisnuiam sau il auzeam mai incet cand mi se infundau urechile. Nu-mi placeau turbulentele, poate si din cauza ca zburand cu AN 24 imi era teama sa nu se dezmembreze ceva din avion. Noroc ca erau foarte rare.

Am zburat de doua ori cu avionul prin anii '80, Bucuresti - Tulcea si cred ca Kogalniceanu - Bucuresti, o data de pe Baneasa si a doua oara am aterizat pe Otopeni. Am prins goluri de aer si mi-a placut mult, aveam pana in 10 ani cred, ai mei cam speriati de toata zgaltaiala eu cu capul in hublou bucuros ca pe derdelus.

Poate avem colegi din armata care au zburat cu Hercules C130 spre teatrele de operatiuni din Afganistan sau Irak...
Zborurile aste sunt de senzatie... nu cele comerciale...
Si mai ales decolarea unui C130... cand tureaza motoarele la maxim, cu frana la roti, si cand ii da drumul la frane, in cateva sute de metri deja decoleaza....

Edited by danutzu_1069, 03 January 2022 - 08:00.

In urma cu 10 ani, 3 zboruri intr-o zi Cluj- Bucuresti, Bucuresti- Hanover, Hanover - Munchen ( nu era cursa directa munchen nici din cluj, nici din bucuresti).
Mi-a placut maxim si inca imi place sincer Iau un pachet de gume la mine mai strong, uneori dupa decolare nu mai aud aproape nimic ))), am prins si turbulente, vreme grea, dar n-am treaba, i love it sincer
A fost o perioada cand aveam in jur de 6-7 zboruri pe an ( germania si italia in mare parte). Drumul de italia pe care il faceam in 15-16 ore cu masina, il faceam cu avionul in 3 ore ( inclus check-in si cat asteptam pana decolam etc)

Eu am zburat in 2004 prima data, pe traseul Bucuresti-Amsterdam-Stockholm. La Stockholm a ratat pilotul aterizarea de doua ori din cauza vantului lateral si a schimbat pista ca sa reuseasca. De atunci zbor frecvent si niciodata n-am avut emotii. Cateva turbulente nu se pun, alea sunt inevitabile. Pentru mine e un autobuz cu aripi, o banalitate. Uneori intentionat nu dorm destul inainte ca sa pot atipi pe avion. Singurul motiv pentru care vreau sa atipesc, e ca nu-mi place senzatia de urechi infundate, am incercat cu de toate, si gume, si bomboane, si baut apa, si picaturi nazale, pana si cu ibuprofen. Pana la urma m-am lasat pagubas, nu e disconfortul asa mare sa imi mai bat capul.

Februarie 2020 spre Dubai. Emotii, avand si frica de inaltime, loc la geam. Decolarea dementiala, dupa au fost ceva turbulente. Mi-am luat somn vreo 2 ore. Retur fara turbulente, iar mi-am luat somn.
In 2021 dus-intors Hurghada si inca unul in Malta. La ala de Egipt am avut ceva turbulente pe care le-am simtit in stomac, dar nu ceva nasol. La ala de Malta iar mi-am luat somn si dus si intors. La dus, dupa aterizare, mi-a zis cumnatu-meo, care are vreo cateva zeci de zboruri la activ, ca a fost unul din cele mai nasoale zboruri. Eu in schimb eu nu am simtit nimic.

Zborul cu avionul era o aventura acum 30-40 ani... acum e ceva banal, exact ca si mersul cu autoturismul, autocarul, etc.

Primul meu zbor a fost prin 2016. In perioada 2016-2017 aveam la acea vreme 2-4 zboruri pe luna.
Acum zbor doar cand merg in concedii.

Cel mai mare regret al meu e ca nu pot dormi in avion nici macar la zboruri transatlantice... Si e extrem de obositor dupa un zbor de 12-14 ore sa mai conduc inca 4-8 ore autorurismul pana acasa....

cand am zburat prima oara se fuma in avion pe locurile din spate. is navigator de 22 de ani , am zburat de mi-e sila sa merg cu avionul in vacante. in ultimii ani lucrez 10 saptamani on-off dar am lucrat offshore si service engineer la mai multe firme si  plecam de cateva ori pe luna cu avionul.

 danutzu_1069, on 03 ianuarie 2022 - 07:59, said:

Confunzi cu Top Gun...

Aprilie 2001, escala in FRA/EDDF. Cu Bundespolizei la usa avionului care verifica vizele din nou. Asta pe vremea cind inca era nevoie de viza Schengen. De TRANZIT!!!

Cu avionul niciodata doar cu cateva elicoptere.