Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD
 Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...
 

Banca Agricolã înainte de 89

- - - - -
  • Please log in to reply
17 replies to this topic

#1
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018
Are cineva informații despre aceastã instituție?

#2
Leo2006

Leo2006

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,481
  • Înscris: 30.08.2006
https://ro.wikipedia...Banca_Agricolă

#3
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018

 Leo2006, on 01 octombrie 2021 - 09:18, said:

Mulțumesc însă mă refeream la ceva așa mai nu neapărat de la un insider cat din partea cuiva care în 89 avea deja o vârstă.

#4
AlexEn

AlexEn

    Spoiled brat

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,818
  • Înscris: 18.12.2007
Daca ai spune si ce fel de informatii te intereseaza si in ce context poate ai primi niste raspunsuri mai la obiect.

#5
claudiu1

claudiu1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,795
  • Înscris: 01.10.2004
Concret?

#6
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018

 AlexEn, on 01 octombrie 2021 - 09:42, said:

Daca ai spune si ce fel de informatii te intereseaza si in ce context poate ai primi niste raspunsuri mai la obiect.

 claudiu1, on 01 octombrie 2021 - 11:03, said:

Concret?
Ce rost avea o asemenea instituție care să crediteze sectorul agricol/cooperatist dacă tot ce funcționa în România era mai mult sau mai puțin de stat? Ce atribuții avea un controlor/ inspector în cadrul unei asemenea bănci?

Mă rog ca să finanțezi ceva chiar dacă circuitul banului e de la stat la stat evident că îți trebuia o interfață dar de ce neapărat una care să întruchipeze o bancă și nu s-ar fi mers pe subvenții sau ceva de genu.

Edited by RazvanBercea, 01 October 2021 - 11:27.


#7
rz

rz

    Moderator

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,134
  • Înscris: 05.05.2003
Inainte de '89 cetateanul de rand nu avea acces la astfel de institutii bancare... nici macar notiunea de ''Banca Tematica'' nu-i era cunoscuta (cu exceptia BNR)... la vremea respectiva era vizibil in toate orasele CEC-ul (Casa de Economii si Consemnatiuni) insa erau si foarte multe CAR-uri (Casa Ajutor Reciproc) asta cam prin toate sectoarele muncitoresti si nu neaparat '' cu sediu la strada''.

Practic, de o singura banca ''privata'' se auzea pe vremea comunismului si anume de Banca de Comert Exterior insa nu era destinata cetatenilor de rand ci doar institutiilor de stat care faceau afaceri cu tarile straine, occidentale dar nu numai.
Membrii inalti de partid sau membrii corpul diplomatic roman aveau insa acces la BCE si chiar aveau acces la cec-uri de calatorie emise de catre BCE! (nu existau carduri romanesti atunci)
De agricultura se ocupa exclusiv Statul iar pentru export/import utilaje si produse agricole se apela tot la BCE... prin BCE se faceau de fapt cam toate afacerile, indiferent ca era vorba de agricultura sau industrie.

Edited by rz, 01 October 2021 - 11:53.


#8
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018

 rz, on 01 octombrie 2021 - 11:46, said:

Inainte de '89 cetateanul de rand nu avea acces la astfel de institutii bancare... nici macar notiunea de ''Banca Tematica'' nu-i era cunoscuta (cu exceptia BNR)... la vremea respectiva era vizibil in toate orasele CEC-ul (Casa de Economii si Consemnatiuni) insa erau si foarte multe CAR-uri (Casa Ajutor Reciproc) asta cam prin toate sectoarele muncitoresti si nu neaparat '' cu sediu la strada''.

Practic, de o singura banca ''privata'' se auzea pe vremea comunismului si anume de Banca de Comert Exterior insa nu era destinata cetatenilor de rand ci doar institutiilor de stat care faceau afaceri cu tarile straine, occidentale dar nu numai.
Membrii inalti de partid sau membrii corpul diplomatic roman aveau insa acces la BCE si chiar aveau acces la cec-uri de calatorie emise de catre BCE! (nu existau carduri romanesti atunci)
De agricultura se ocupa exclusiv Statul iar pentru export/import utilaje si produse agricole se apela tot la BCE... prin BCE se faceau de fapt cam toate afacerile, indiferent ca era vorba de agricultura sau industrie.
Dacă bine am înțeles Banca Agricolă de exemplu dădea credit CAP-urilor. Asta era un fel de PNDR  sa zic asa...

#9
Naijax

Naijax

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,218
  • Înscris: 13.03.2017
Banca pentru agricultura si industrie alimentara (B.A.I.A.)

Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara avea sarcina principala de a infaptui politica partidului si statului, in domeniul creditarii si finantarii productiei, prelucrarii produselor agricole, investitiilor si circulatiei marfurilor din agricultura, industria alimentara si sectorul apelor.
Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara a luat fiinta in anul 1968.

Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, potrit decretului de organizare si functionare, avea urmatoarele atributii specifice sectorului:
Pentru completarea fondurilor proprii, unitatile agricole de stat si cooperatiste, precum si membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, primeau avansuri banesti pentru efectuarea cheltuielilor, prind realizarea productiei contractate a se livra la fondul de stat.

1) Avansurile banesti se acordau diferentiat pe produse, in cote procentuale, fata de valoarea productiei contractate (intre 30% ' 52% pentru unitatile agricole de stat si 21%-57% unitatilor agricole cooperatiste si celorlalti producatori). Avansurile banesti se sileau de catre unitatile care au contractat preluarea produselor agricole, impreuna cu producatorii, sub controlul Bancii pentru Agricultura si Industrie Alimentara.

Avansurile banesti se esalonau pe trimestre si, in cadrul acestora, pe luni, tinandu-se seama de obligatia unitatilor producatoare de a-si acoperi cheltuielile de productie, in primul rand, din mijloace proprii. Esalonarea avansurilor se facea tinand seama de specificul fiecarui sector in parte -vegetal si animal.
Avansurile banesti aprobate se acordau pentru: achitarea contravalorii lucrarilor mecanice cu plata in bani, a taxelor pentru intretinerea sistemelor si utilajelor de irigatii, plata apei, a semintelor si a materialului saditor, a ingrasamintelor, carburantilor si energiei, cumpararii de animale pentru ingrasat si de pasari, asigurarea furajelor, medicamentelor, plata amortizarii fondurilor fixe si a altor cheltuieli materiale de productie.
Avansurile banesti silite pentru productia vegetala, se puteau folosi si pentru plata retributiei, calculata, potrit legii, pentru lucrarile executate.
Unitatile, care contractau preluarea produselor agricole la fondul de stat, erau obligate sa urmareasca mersul lucrarilor, iar in cazul in care se constata ca starea de vegetatie a culturilor, densitatea telor si starea efectivelor de animale nu asigurau obtinerea productiei, precum si in cazul in care unitatile producatoare au schimbat destinatia productiei contractate, impreuna cu B.A.I.A., trebuiau sa reduca sau sa retraga avansurile acordate.

Recuperarea avansurilor, acordate de unitatile care au contractat si preluat produsele agricole, se facea din:
- sumele curente pentru produsele livrate de catre unitatile agricole socialiste si ceilalti producatori agricoli;
- desubirile primite de la Administratia Asigurarilor de Stat, in cazul calamitatilor naturale, pe baza cesionarii, cu prioritate a drepturilor de asigurare;
- din orice venituri realizate, livrarea altor produse acceptate sau incheierea de noi contracte pentru livrari de produse la fondul de stat.

In cazul in care nu erau posibilitati de recuperare a avansurilor banesti, acestea se transformau in credite, pentru care unitatile agricole socialiste si ceilalti producatori agricoli plateau dobanda prevazuta de lege pentru credite nerambursabile la scadenta. Creditele nerambursate la scadenta si dobanzile aferente se recuperau inaintea altor obligatii de plata, din orice disponibilitati ale producatorilor, precum si pe alte cai prevazute de lege.

Mijloacele financiare pentru acordarea avansurilor banesti cuvenite se asigurau de catre unitatile care contractau preluarea produselor agricole la fondul de stat, in primul rand din fonduri proprii si, in completare, din credite bancare, pe baza contractelor de livrare, pentm care se oercepeau dobanzile legale prevazute pentru unitatile agricole socialiste.
2) Creditele pe termen scurt se acordau, in general, cu respectarea principiilor de creditare a celorlalte banci, adaptate la specificul agriculturii.In completarea mijloacelor circulante, creditele pe termen scurt se acordau pe baza de garantie si rambursare la termen, pentru urmatoarele destinatii:
- actitatea de productie, circulatie, constructii-montaj si de proiectare, neacoperite din mijloacele circulante proprii;
- cresterea tineretului bon si on de reproductie, care urma sa treaca la turma de baza;
- porcine, pasari, iepuri si alte animale mici de reproductie;
-- producerea de furaje, material de tat si realizarea unor produse, care. potrit ului, se industrializau in unitatile proprii.

Banca acorda, de asemenea, credite pentru actiuni care asigurau venituri in cursul anului, cum sunt: cresterea de animale si pasari in serii mici. in spatiile de cazare ramase libere din timpul scoaterii animalelor la pasunat-, obtinerea de materii prime pentru a fi prelucrate in sectiile de mica industrie; constituirea, potrit ului, a unor stocuri de produse si materiale necesare productiei, culturi pentru seminte, lucerne si alte asemenea actiuni.
Termenele de rambursare a creditelor se sileau la datele ificate pentru trecerea animalelor de productie la turma de baza si de valorificare a procurilor de produse industrializate, potrit ului.

Conform relgementarilor in goare, unitatile bancii trebuiau sa controleze ca. la elaborarea urilor de productie si a bugetelor de venituri si cheltuieli, unitatile agricole sa sileasca masuri care sa asigure indeplinirea sarcinilor de productie fizica, reducerea cheltuielilor de productie si incadrarea in normativele financiare aprobate, silirea resurselor proprii, avansurilor banesti si creditelor pentru echilibrarea veniturilor si cheltuielilor, asigurarea restituirii, integral si la termen, a avansurilor si creditelor primite si achitarea celorlalte obligatii de plata.
Cu aceste ocazii, B.A.I.A. analiza atent silirea exacta a mijloacelor circulante pentru actitatea curenta, care se compuneau din:

a) fonduri proprii;
b) resurse atrase;
https://www.stiucum....-si-in24833.php

#10
rz

rz

    Moderator

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,134
  • Înscris: 05.05.2003

 RazvanBercea, on 01 octombrie 2021 - 11:58, said:

Dacă bine am înțeles Banca Agricolă de exemplu dădea credit CAP-urilor. Asta era un fel de PNDR  sa zic asa...

Da, pentru intern (mai sus am specificat despre relatiile si platile pe international)
CAP-ul se imprumuta de la Banca Agricola, daca avea nevoie insa cooperatistul de rand (taranul obisnuit) lua imprumut de la CAR-ul local (CAR si CEC erau variantele pentru persoanele fizice).
Iar cei mai instariti tarani/cetateni de rand faceau depozite la CEC mai exact isi puneau banii ''pe Librete De Economii''.

Attached Files


Edited by rz, 01 October 2021 - 12:21.


#11
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018

 rz, on 01 octombrie 2021 - 12:08, said:

Da, pentru intern (mai sus am specificat despre relatiile si platile pe international)
CAP-ul se imprumuta de la Banca Agricola, daca avea nevoie insa cooperatistul de rand (taranul obisnuit) lua imprumut de la CAR-ul local (CAR si CEC erau variantele pentru persoanele fizice).
Iar cei mai instariti tarani/cetateni de rand faceau depozite la CEC mai exact isi puneau banii ''pe Librete De Economii''.
Întrebare puțin offtopic că am văzut că exista în perioada respectivă și Curtea de Conturi. Se dedulcea cineva pe vremea aia la evaziune fiscală?

#12
VOC

VOC

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 827
  • Înscris: 24.11.2020
Nu aveai de ce sa faci evaziune fiscală. La salarii impozitul era retinut ca sia cum, iar ptr intreprinderi profitul (care o fi fost ăla?) era oricum al statului.

#13
rz

rz

    Moderator

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,134
  • Înscris: 05.05.2003
Normal ca se facea evaziune (plus furt produse agricole/animale la propriu) dar de multe ori nu era observata si nici public nu se faceau astfel de cazuri, daca erau majore... cu ceva pile/relatii/spagi directorul sau gestionarul scapa fara inchisoare - de regula era doar retinere baneasca (din salariu), ca sa apara sanctiunea undeva pe hartie.
In schimb, daca un cooperatist era prins imediat era anchetat/pedepsit iar in cel mai fericit caz se lasa cu retinere baneasca si ''afisare la gazeta de perete''.

Si de furat se fura in toate domeniile de activitate, nu doar in agricultura... cei mai in varsta stiu cum se scoteau produsele/piesele din fabrici (cu complicitatea paznicului) si asta zilnic!.
Evaziune/furt la un nivel mai mare faceau in special gestionarii... intrebatii pe cei mai in varsta cum erau vazuti gestionarii (un fel de Dumnezeu pe Pamant) pe vremea lui Ceasca si ce greu se ajungea in functia asta (evident tot cu pile/relatii).

Edited by rz, 01 October 2021 - 13:09.


#14
strongsss

strongsss

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,155
  • Înscris: 27.10.2007

 RazvanBercea, on 01 octombrie 2021 - 12:54, said:

Întrebare puțin offtopic că am văzut că exista în perioada respectivă și Curtea de Conturi. Se dedulcea cineva pe vremea aia la evaziune fiscală?
initiator, folosesti expresii pe care nu le intelegi si vorbesti despre institutii fara sa stii ce fac ele acum, ca sa faci o analogie cu ce faceau inainte de 89.
Curtea de Conturi nu are legatura cu evaziunea fiscala. Curtea de Conturi verifica cum se deruleaza cheltuielile statului, evaziunea e alceva.
Grosos modo, evaziune este atunci cand administratorul unei firme face o smecherie pentru a nu nu plati impozite la stat.  Cel mai simplu exemplu, inregsitreaza o factura fictiva, si astfel scade profitul, diminuand impozitul pe profit. de asemenea, in majoritatea cazurilor se diminueaza si TVA. asta-i evaziune.

Curtea de conturi verifica modul in care sunt cehltuiti banii statului. Inspectorii ei se duc la institutii pentru a constata daca nu cumva: Primăria a achitat facturi care nu se justifica (panselute puse prin parc iarna, a facut deszapeziri vara, a dat spor de covid desi oamenii stateau in birou si nu aveau treaba cu covidul,etc.) a efectuat cheltuieli care nu avea voie sa le faca sau nu a strans banii de la cetateni  ( si-a cumparat autoturisme desi era interzis, nu a strans taxa de salubrizare, etc) a platit pentru un drum care nu este al localitatii,  etc., etc, etc.. a cheltuit aiurea banii publici.

In mare, inainte de 89 sectorul agricol era organizat in CAP = cooperative agricole de productie, unde erau membri cooperatori  si IAS =  intreprinderi agricole de stat (era doar statul).
ambele aveau contabili si ambele aveau cont in banca. utilajele se plateau prin banca, ingrasamintea se platea prin banca, se faceau o gramada de operatii bancare, se luau credite.
CAP acumulau datorii si o data la cativa ani statul ierta CAP de datorii, dar IAS-urile mergeau mai bine, multe ieseau pe plus.
sunt multe de spus, trebuie sa intelegi cum functioneaza sistemul acum si sa faci analogii.

Edited by strongsss, 01 October 2021 - 13:45.


#15
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018

 strongsss, on 01 octombrie 2021 - 13:40, said:

initiator, folosesti expresii pe care nu le intelegi si vorbesti despre institutii fara sa stii ce fac ele acum, ca sa faci o analogie cu ce faceau inainte de 89.
Curtea de Conturi nu are legatura cu evaziunea fiscala. Curtea de Conturi verifica cum se deruleaza cheltuielile statului, evaziunea e alceva.
Grosos modo, evaziune este atunci cand administratorul unei firme face o smecherie pentru a nu nu plati impozite la stat.  Cel mai simplu exemplu, inregsitreaza o factura fictiva, si astfel scade profitul, diminuand impozitul pe profit. de asemenea, in majoritatea cazurilor se diminueaza si TVA. asta-i evaziune.

Curtea de conturi verifica modul in care sunt cehltuiti banii statului. Inspectorii ei se duc la institutii pentru a constata daca nu cumva: Primăria a achitat facturi care nu se justifica (panselute puse prin parc iarna, a facut deszapeziri vara, a dat spor de covid desi oamenii stateau in birou si nu aveau treaba cu covidul,etc.) a efectuat cheltuieli care nu avea voie sa le faca sau nu a strans banii de la cetateni  ( si-a cumparat autoturisme desi era interzis, nu a strans taxa de salubrizare, etc) a platit pentru un drum care nu este al localitatii,  etc., etc, etc.. a cheltuit aiurea banii publici.

In mare, inainte de 89 sectorul agricol era organizat in CAP = cooperative agricole de productie, unde erau membri cooperatori  si IAS =  intreprinderi agricole de stat (era doar statul).
ambele aveau contabili si ambele aveau cont in banca. utilajele se plateau prin banca, ingrasamintea se platea prin banca, se faceau o gramada de operatii bancare, se luau credite.
CAP acumulau datorii si o data la cativa ani statul ierta CAP de datorii, dar IAS-urile mergeau mai bine, multe ieseau pe plus.
sunt multe de spus, trebuie sa intelegi cum functioneaza sistemul acum si sa faci analogii.
Știam că respectiva instituție adică Curtea de Conturi a avut până la jumate anilor 2000 instanță specializată. Adică aveau și corp de control dar și judecătorie și Parchetul aferent care judeca litigii fiscale.

#16
strongsss

strongsss

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,155
  • Înscris: 27.10.2007
o discutie in CC al PCR despre datoriile CAP, inaintea congresului XIV
în anul 1981 erau numai 47 de miliarde.
în 1985 114 miliarde şi au crescut cu încă 150 de miliarde în ultimii doi ani.
total 264 miliarde. inainte de '89. imens.

Edited by strongsss, 01 October 2021 - 20:47.


#17
RazvanBercea

RazvanBercea

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 470
  • Înscris: 23.06.2018

View Poststrongsss, on 01 octombrie 2021 - 20:40, said:

o discutie in CC al PCR despre datoriile CAP, inaintea congresului XIV
în anul 1981 erau numai 47 de miliarde.
în 1985 114 miliarde şi au crescut cu încă 150 de miliarde în ultimii doi ani.
total 264 miliarde. inainte de '89. imens.
Dilema mea e dacă oricum se mușamaliza totul și statul făcea doar lucruri corecte chiar perfecte la ce le mai trebuia Curtea de Conturi să verifice toate cele?

#18
rz

rz

    Moderator

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,134
  • Înscris: 05.05.2003
Se musamaliza totul... plus cifre din burta (ca sa iasa bine)
Plus ca directorii/gestionarii/secretarii de partid se acopereau intre ei... si la acel nivel era tot pe pile si relatii chiar spagi dar nu pe zeci de mii de dolari ci mai mult pe produse gen carne, bautura, tigari, etc. (ultimele doua evident din import).

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate