Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Cuvântul „card”
Last Updated: Apr 29 2021 23:28, Started by
obilici
, Apr 27 2021 22:15
·
0
#19
Posted 28 April 2021 - 09:10
obilici, on 27 aprilie 2021 - 22:15, said:
Nu am reușit să descopăr nicio altă limbă europeană în afară de engleză care să folosească cuvîntul „card” (bancar). M‑am uitat la destul de multe. Cele mai multe folosesc ceva gen „carta”. Termenul „carte de credit” nu mai e obișnuit? Era destul de uzual la un moment dat. britneysbitch, on 27 aprilie 2021 - 23:03, said:
Un cuvânt unde limba română/latinitatea (din păcate zic eu) a pierdut bătălia. Carte într-adevăr suna mai frumos. |
#20
Posted 28 April 2021 - 09:42
obilici, on 27 aprilie 2021 - 22:15, said:
Nu am reușit să descopăr nicio altă limbă europeană în afară de engleză care să folosească cuvîntul „card” (bancar). M‑am uitat la destul de multe. Cele mai multe folosesc ceva gen „carta”. Termenul „carte de credit” nu mai e obișnuit? Era destul de uzual la un moment dat. intre "Mandra mea, da-mi te rog gatlegaul si arunca un ochi daca am cartea de credit in portmoneu" si "hei, da-mi te rog cravata si uita-te daca am cardul in portofel" orice om sanatos la cap foloseste varianta a doua |
#21
Posted 28 April 2021 - 09:57
Adm, on 28 aprilie 2021 - 06:04, said:
Practic we don't care. Eu folosesc ceasul! Pololica, on 28 aprilie 2021 - 06:10, said:
Primii care au folosit cuvantul au fost ... vorbitorii de engleza. Cum in perioada comunista, in Romania nu gaseai asa ceva, iar dupa "90 tot ce era american era bun (inclusiv vocabularul), cred ca este evident de unde si cum ne-am procopsit. PS: am un coleg la munca al carui vocabular are 10% cuvinte englezesti. "Scuza" lui este ca asta e limbajul folosit de furnizorii si clientii ("partenerii") cu care interactioneaza, indiferent daca sunt romani (95%) sau straini (maxim 5%). Uneori imi vine sa-i dau cu biroul in gura. Limba romana are un lexic foarte bogat si ar avea de unde alege. Bine, nici cu francezii nu mi-e rusine, dar parca ei sunt cam la extrem (traduc aproape toate cuvintele, iar cele care inca nu au un echivalent, il vor gasi la un moment dat). Totusi, ca sa raman la cerinta topicului: "carta" (card) folosesc si bulgarii, care numai latini nu sunt. A trebuit sa ma adaptez in concediu si sa spun carta (nu doar sa arat cardul). waterman, on 28 aprilie 2021 - 06:15, said:
Și la cardul de memorie cum ii zici ? |
#22
Posted 28 April 2021 - 10:04
iladi, on 28 aprilie 2021 - 08:56, said: Am un soft care este versiunea EE (Est European) pe care l-am luat din acest motiv mai ieftin. Nu-l pot folosi decat in romana (sau croata, maghiara, ceha si inca cateva). Imi vine sa ma dau cu capu de birou cand il folosesc. Cred ca pana si google translate facea o treaba mai buna cu meniurile. Folosesc engleza la computer de aproape 40 de ani (dap ) orice alta limba ma deruteaza complet, mai ales prin fortarile de traducere pe este nevoie sa le faca deoarece limba nativa (fie ea romana sau alta) nu are termenii consacrati. Cum ar suna SSD in romana Cu limba romana sau engleza nu am o problema, doar o obisnuinta. O normalitate in IT, o ciudatenie din punct de vedere al utilizatorului (daca tot vorbim de calculatoare): linuxul il folosesc in romana, dar comenzile din terminal ("MS DOS") sunt in engleza, deci, oricum o dau, oricum o intorc, tot trebuie sa folosesc engleza. Sunt obisnuit sa scriu anumite comenzi, nu sa instalez din magazinul sistemului. |
#23
Posted 28 April 2021 - 10:25
#24
Posted 28 April 2021 - 10:41
britishpub, on 28 aprilie 2021 - 09:42, said:
"Mandra mea, da-mi te rog gatlegaul si arunca un ochi daca am cartea de credit in portmoneu" "Cartea de credit" e actualul "pe caiet" care se mai folosește pe la sate. Chiar și eu folosesc această opțiune de fiecare dată când merg la țară. Cardul (de credit/debit) este doar un instrument. My 2 cents. Edited by sfantu.dracu, 28 April 2021 - 10:41. |
#25
Posted 28 April 2021 - 11:28
spune-i plastic laminat cu cip. altă denumire confortabilă ar fi inversarea cuvântului card.
totuși, ar trebui să fie mai îngrijorător faptul că aceste plastice prezic ultima zi. |
#27
Posted 29 April 2021 - 16:26
waterman, on 28 aprilie 2021 - 08:01, said:
Limba e un organ viu, se adaptează, se modifică. E normal să apară cuvinte noi în dicționar, e normal să înglobăm termeni noi, având în vedere progresul tehnologic. Hard Disk, memorie RAM, USB, device, smartphone, card, Wireless, dongle, display, etc etc etc Unele traduceri în română făcute mot-a-mot oricum sună ca naiba, prefer de exemplu meniul telefonului deștept în engleză că-s mai ok. Da, limba evoluează și e normal. Dar cred că unele chestii sunt forțate inutil. Cum e normal să zici marketing, hard disk și altele pentru care nu ai un echivalent în română, pentru un cuvânt ca display chiar ai. La fel și pentru device. Sau look. Și mai sunt o droaie. Aici mi se pare problema. Și diferența este că acum are loc o impunere anormală. Pentru că înainte aveai un flux normal. În prezent presa, internetul abundă de indivizi care nu stăpânesc nici limba română, darămite engleza. Dar cu toate astea beneficiază de o prezență constantă și probabil că vor sfârși prin a impune multe dintre aberațiile astea. iladi, on 28 aprilie 2021 - 08:56, said:
Am un soft care este versiunea EE (Est European) pe care l-am luat din acest motiv mai ieftin. Nu-l pot folosi decat in romana (sau croata, maghiara, ceha si inca cateva). Imi vine sa ma dau cu capu de birou cand il folosesc. Cred ca pana si google translate facea o treaba mai buna cu meniurile. Folosesc engleza la computer de aproape 40 de ani (dap ) orice alta limba ma deruteaza complet, mai ales prin fortarile de traducere pe este nevoie sa le faca deoarece limba nativa (fie ea romana sau alta) nu are termenii consacrati. Cum ar suna SSD in romana În cazurile de genul ăsta de cele mai multe ori traducerea nu a fost făcută de cineva specializat pe traduceri tehnice. Fie a fost vreun voluntar care a făcut ce a putut, fie vreo pilă, fie vreun traducător de meserie care nu stăpânește partea tehnică. Dar am o întrebare pentru tine: acum 30-40 de ani, traducerile tot așa de proaste erau? Pe vremea lui Cobol și Fortran. underb, on 27 aprilie 2021 - 23:14, said:
Carte a fost de la inceput o traducere prosta pentru card. Initial sub forma de carte de joc cred. De sa perpetuam chestia asta? Daca e sa fim corecti, card = cartonas nu carte. Poate pentru că ar putea fi o variantă la ce ai scris chiar tu? Quote CÁRTE, cărți, s. f. [... ]2. Bucată de carton, cu însemnări scrise sau tipărite, căreia i se dau diferite întrebuințări: pentru corespondență (carte poștală), ca permis de intrare la un concert, la o bibliotecă (carte de intrare) indicând numele (profesia, adresa etc.) unei persoane (carte de vizită) etc. sursa:DEX '09 (2009) Nu știu dacă a fost o traducere proastă pentru card, pentru că filiera cred că e din franceză. Poate ar fi bine ca la unele aspecte să mai aruncăm un ochi și la ei, pentru că avem limbi înrudite. Nu de alta, dar sunt curios cum vor rămâne în limba română reală device? Divais? Sau device? Va fi mare ajutor pentru viitor în creșterea alfabetizării volumul ăsta uriaș de cuvinte din engleză. Reiau, vorbesc de cele complet inutile care sunt de altfel și majoritare. Edited by asul, 29 April 2021 - 16:30. |
#28
Posted 29 April 2021 - 17:51
Avem Carte de Identitate (multi continua sa-i spuna "buletin"*) nu Card de Identitate. ID card au aia de peste Bulevardul Atlantic.
*si buletinul poate fi o simpla foaie sau un format brosura. |
|
#29
Posted 29 April 2021 - 23:28
Poate că șeptica o să devină un joc de carduri (sau chiar de cards).
Din cîte îmi dau seama, în prezent adoptarea termenilor noi (deși eu de carte de credit am auzit încă înainte de '90) pare să fie hotărîtă pe principiul „cine strigă mai tare”. Nu întotdeauna cine strigă mai tare are și dreptate. Firmele pentru care lucrează strigătorii par să favorizeze englezirea fără măsură, probabil lor le e mai ușor sau poate presupun (în mod corect în ansamblu) că românii sînt snobi și preferă termenii englezești unora românești. Cred că e chiar o „performanță” că termenul „card” există în doar două limbi europene, una fiind cea de origine (engleza). Am văzut că unele firme franțuzești sau italiene folosesc totuși termenul de „concesionar” în locul „dealerului”. Dar pare un caz izolat. Ca o curiozitate, în cartea „Roțile”, tradusă în română mult înainte de '90, „dealerul” era tradus prim „samsar”. Caracteristica strigătorilor e vehemența, de multe ori dublată de o cunoaștere slabă a englezei și a românei. Parcă îi văd pe activiștii de partid din filmele comuniste. „Te‑mpușc! Te vaporizez! Te bag în lagăr!” Dar nu e nimic nou, cred că așa a procedat mare parte din clasa educată și cu franceza înainte de război. Măcar galicismele sunau, de obicei, mai natural în română decît anglicismele. Edited by obilici, 29 April 2021 - 23:30. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users