Home video și home movie pe vremuri (de la începuturi până la început de anii '000)

Deci o discuție despre fenomenul hăum video și hăum movi de la primele începuturi până la început de anii '000. Sau poate chiar toți anii '000, că deși după 2006 a început să crească numărul de televizoare L.C.D. și computere mai performante, tot mai existau deținători de televizoare C.R.T., iar cum stick-urile U.S.B erau încă scumpe, D.V.D.-ul încă era un mediu de stocare bun la făcut schimb de filme și plus că puteai să rulezi mai ușor de pe un D.V.D. pe un televizor decât de pe un computer pe un televizor (cel puțin la televizoare C.R.T.).


Fenomenul de home video a început să apară o dată cu pelicula cinematografică de 16 m.m. Exista cea de 35, dar aparatele erau prea mari și prea scumpe. Nici 16 nu era ieftin - dovadă că a rămas o nișă pentru cei cu bani, dar era totuși mai ieftin decât ce oferea 35. Probabil au existat și oameni foarte bogați care aveau cinematograf cu format 35 pe acasă. Cinecamere (voi folosi teremenul de cinecameră pentru aparatele ce folosesc peliculă cinematografică) portabile au existat și pentru 35 m.m.
Filmele de 16 mai aveau un avantaj: erau din triacetat de celuloză, adică nu luau foc. Cele de 35 au au fost până în anii '50 făcute de nitroceluloză a.k.a. gun cotton (vată de pușcă)... adică chestie extrem de periculoasă.
"Pathé" (Franța) a scos ceva mai ieftin: film de 9,5 m.m., care avea perforațiile pe... mijloc. Probabil tot neinflamabil. Fromatul ăsta cred că a rezistat până în anii '50 cred. Nu am văzut niciodată vreunul.
Mult mai durabil a fost formatul de 8 m.m. Pentru Super 8 se mai produc filme și azi. Pentru Regular 8 = Standard 8 nu știu dacă se mai produc. Ca f.d. și filme de 16 și 35 se mai produc și azi. Posibil și de 70 clasic (non-IMAX). Scos de "Kodak" în 1932 în timpul Marii Crize. 8 m.m. era și mai ieftin decât 16, cinecamerele ceva mai compacte...
Majoritatea filmelor home movie (filmărie de familie) erau făcute cu cinemacamere silențioase. Au existat cinecamere cu sunet înregistrat direct (deci fără înregistrat pe altă chestie, apoi făcută sincronizarea), dar astea au fost mai rare. Atât pentru 8 cât și pentru 16 se folosea o bandă magentică pusă pe peliculă. Pe 16 au existat și cu sunet înregistrat optic, dar nu cred că a fost vreuna pentru amatori. Filmele de le închiriai pentru home video pe 8 mm cred că au fost în număr destul de mare silențioase - cele cu sunet magnetnic pe 8 au apărut în anii '50.

Hai să vedem și ceva dintr-un catalog "Zeiss-Ikon" din 1931 (catalogul a fost al unui studio foto din București) pg. 77-80 și un catalog "Montogomery-Ward" primăvară-vară 1957 - pg. 656 și 657.

 Catalog Ziess-Ikon 1931 (in Fr.) coperta 1.jpg   322.05K   11 downloads

 Catalog Montogomery Ward primvara-vara 1957 pg. 656.jpg   442K   11 downloads  Catalog Montogomery Ward primvara-vara 1957 pg. 657.jpg   438.66K   9 downloads

Și un proiector care era destul de țeapăn. Majoritatea aveau multe curele. Cu curele și cu lanț, dar destul de țeapăn era Nemțescul "Siemens" 2000 - puteai avea super amplificator cu ceva care dăunează grav semiconductoarelor    

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Wo0psxAXH7o?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7qcOKw4dUfs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Pelicula fotosensibilă. Dacă e păstrată, informația rezistă mult timp, dacă filmul e păstrat în bune condițiuni. Nu cât pe hârtie, dar rezistă. La colo mai dispar culorile, dar mai există imaginea totuși.
Însă are dezvantaje. Pe lângă peliculă, mai e și costul procesării. Care nu e tocmai ieftin. Plus că dacă se răsucește, răsucirea benzii magneticie e o glumă față de cea a peloculei. Așa că să deschidem scena pentru banda magnetică. Să se ridice cortina.
În 1956 apare la "A.M.P.EX." primul magnetoscop (videomagnetofon) practic, celebrul 2" Quad. Quad îi zicea deoarece capul video era împărți în 4 secțiuni, fiecare secțiune având 70 linii, decii o rezoluție de 240 linii pe orizontală. Peste anii, cei de la "International Video Company" aveau să lanseze "I.V.C."-9000, un magnetoscop cu bandă de 2", care folosea însă scanare helicală și era capabil de 655 linii pe orizontală, o performanță tare pentru 1978!!! Din păcate prețul era mare și le-a adus sfârșitul. Dar aparatul a fost folosit în ceva ground-braking, despre care voi menționa mai târziu. Cunosc un Olandez norocos care are 2 la locul de muncă (nu-s ale lui).
Revenind la Quad, acesta nu avea scanare helicală. Cilindrul era așezat cu latura mică pe suprafața benzii, ca și cum ai pune o conservă plată pe latura mică. În 1959 apare scanarea video helicală, care oferea cam aceiași calitate, dar la o viteză mai mică a benzii, deci economie. Plus că folosind scanarea helicală, se puteau reliza aparate mai compacte - aparatele Quad fiind niște monștrii de cel puțin 200-300 k.g., cu operare cu aer comprimat. Prin 1960 apare magnetoscop enorm pentru uz domestic. Cameră video inclusă. Preț 20.000 de Dolari S.U.A., adică cam 200.000 - 222.000 azi. Nu tocmai ieftin.
Dotatul cu o cameră de filmat pe 35 m.m. cred că costa cam 1/10 din magnetoscop, iar un proiector de 35 cam la fel... Dar hai cu scanarea helicală să apară magnetoscoapele mai mici home use, precum "Phlips" EL-3400. Ăsta folosea bandă mai îngustă, de 1" (2,54 c.m.).

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/bC4qEDwXoYg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/BhC0SFYPcXU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ulterior au apărut și cu bandă mai subțire, de 1/4", precum cea de magnetofon. Din astea cu bandă de 1/4" au fost produse și în țările comuniste - am văzut inclusiv de la "Unitra" așa ceva. Firește că-mi doresc un magnetoscop în colecție. Hai să punem nește muzică... majoritatea nu vor vedea un capăt rotativ. Din păcate capetele video nu aveau durată prea mare de viață, așa că mai greu de găsit ceva funcțional.
Ah, și multe nu aveau tracking, deci pune o bandă înregistrată pe unul pe un altul. Stai că nici Quadurile nu aveau tracking la început    
În fine, din astea cu 1/4" au fost și cu mini-monitor încorporat.
Au existat și magnetoscoape portabile pentru camere video. Nu erau deloc ușoare.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/sjbI1HRIHSk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dar dacă există casete audio de ce să nu existe și casete video? În Sept. 1971 "Sony" atacă piața de home-video cu caseta U-Matic. Videorecorderul + videoplayerul VO-1600 și videoplayerul 1200. 1600 era stereo, ceea pentru home video era o mare noutate. Din păcate prețul scump (1.000 de Dolari S.U.A. - cam 6.200 acum pentru un VO-1600) le-a făcut să nu fie interesante pentru utilizatorul obișnuit, în schimb formatul ajungând să fie utilizat în televiziuni și educație. Era totuși mai practic decât pelicula și ăsta avea și tracking, deci gata, mergea de la un videocasetofon la altul. VO-1600 a fost singurul U-Matic cu tuner încorporat. Sper să ajungă unul și în colecția mea... de dragul istoriei tehnice și a anilor '70. Notă: cel din prezentarea din 1972 nu este un VO-1600, e un model profesional.

Pentru că U-Matic era scump, au apărut alte formate, mai ieftine. V.C.R. de la "Philips", unul de la "Sharp", VK de la "Akai". VK fiind un format mai micuț, a fost printre primele care cred că a oferit ceva portabilitate. Nu era ușor, dar nu mai era chiar așa de greu. Până la apariția altora formate video și a camerelor video mai mici (anii '80), cinecamerele de 8 și chiar 16 m.m. ofereau mult mai multă portabilitate decât formatul video. O cicameră mai mică avea cam de la 1 k.g. la 4 k.g., era compactă și nici nu necesita în general acumulator prea mare (existau și cele 100% mecanice sau doar cu exponometrul electric). VK a fost ceva tare la vrmea lui ca și idee, dar nu a prins așa de mult.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/elULYuXgjQ0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Sistemul V.C.R. a fost ceva mai răspândit prin Europa. Primul model de V.C.R. V.C.R. era o uzină. Pe urmă le-au făcut mai compacte la mecanică și electronică. Omul a avut ceva răbdare dacă a stat să repare așa ceva. https://www.radios-t...-philips-n1500/

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wC_CLEQnM8w?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Însă dacă vrei succes, schimb cultural, trebuie să te extinzi mai mult. V.C.R. s-a extins în Europa, însă nu chiar așa de mult. "Sony" încearcă din nou, de data asta cu Betamax. 10 Mai 1975. Și reușește să aibă mult mai mult succes. Nu cât va avea celălalt competitor, dar va exista o perioadă de înflorire a acestui format și din el se va dezvolta Betecamul, format video profesional timp de aproape 2 decenii.
Iar pentru ăia cu bani vor exista niște videocasetofoane de vis: http://www.betainfoguide.net/Pix3.htm
Caseta fiind destul de micuță, s-au putut produce în sfârșit niște camere video de diemsniuni mai mici și mai ușoare. Pentru minituarizare s-au produs unele care nu aveau funcția de Play, deci țeapă, trebuia și videocaseotofon.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/-GjSpcJv-x4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Un an mai târziu, în Japonia, pe 9 Sept. 1976 (prin alte țări în 1977) începe adevărata revoluție Home-Video. V.H.S. Făcut de "Victor/J.V.C." în ceva coloborare cu "Matsushita" ("Panasonic"). V.H.S. Inițial Vertical Helical Scan, după care Video Home Sistem, pentru că într-adevăr, a ajuns să se identifice cu home videoul mult timp. Se pare că ideea a pornit de la anti-Betamax: https://en.wikipedia.org/wiki/VHS
V.H.S. a ieșit învingător, deși Betamax a avut nișa lui (și au apărut niște formate Betamax cu imagine mai bună). Cred că s-a discutat despre contre și pe aici: https://forum.softpe...e-casetoscoape/

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wtsabmmnANM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hZZi08jlcho?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dezvoltarea și răspândirea casetelor video, miniaturizarea și ieftinirea camerelor video a dus la dispariția treptată din decorul domestic al cineproiectoarelor. Casetele video se puteau închiria (inițial erau foarte scumpe), dar pentru filmări de familie sau de vacanță, până prin anii '80 cinecamerele încă erau ceva mai ieftin, chiar dacă o filmare nu ținea prea mult.
În anii '70 a încercat să facă "Polariod" o casetă cu film care se developa în maxim 5 minute, dar nu a prins. Mai ales că filmul avea sensibilitate maxim 40 A.S.A. /deci aveai nevoie de iluminare bună) și era cam încețoșat. "A.G.F.A." a făcut un efort final și a făcut un fel de videoplayer cu peliculă. Aparate din astea de vizulizat filme au existat și înainte (de preferat dacă aveți ceva peliculă veche folosiți unul nemotorizat înainte de testa pelicula), dar ăsta se dorea a fi ceva mai special. Nu putea reda filmele sonore. A fost cam ultima tvâcnire a peliculei Super 8 în materie de home video. Vezi unul în acțiune aici.

Dar dacă există peliculă de 8 m.m. de ce să nu existe și bandă magnetică de 8 m.m.? Hai cu Video8 și Hi.8 : https://en.wikipedia...mm_video_format
Hai că mai făcu "Sony" ceva bun.
No, dacă nu vrei redare (nașpa, trebuie să cumperi videorecorder separat sau să rogi pe cineva să tragă pe alt format video), eh, ăsta a fost primul mod de a obține o cameră video la fel de compactă precum o cinecameră, cu ceva sacrificare și a calității optice, firește. Dar era cu bandă și era de gentuță. Mai mică decât primele cu V.H.S.-C. (C = compact, destinat camerelor video).
Vrei calitate mai bună, hai cu digitalul. Digitalul a intrat în revoluționizarea maselor în anii '90, așa că de ce nu și casete video digitale? Digital 8. https://en.wikipedia.org/wiki/Digital8
Mai vechi decât Digital8 e D.V. https://en.wikipedia...V#Magnetic_tape
Camere din astea nu prea am văzut pe la noi decât după 200x. Că erau scumpe. În jurul anului 2003 am văzut la "Sony" Unirea o cameră video D.V. sau mini-D.V. cu 3 C.C.D. (asta deja revoluție; oops, am uitat să menționonez că în anii '90 s-a îmbunătăți calitatea C.C.D-urilor, deci imagine mai bună, renunțarea la tuburi videocaaptoare = camere mai compacte și mai ușoare) vreo 120.000.000 Lei. În banii de azi nu cred că ar fi 12.000 Lei, ci cu cel puțin 400 mai scumpă. Visam, dar de unde bani. Acum cred că găsesc la 400 Lei una. Cine avea bani, era barosan. Și scotea bani din N.B.C. (Nunți, Botezuri, Cumterii). Deja cred că apăruse H.D.V. - High Definiton Digital Video, capabil de 720p sau 1.080i. Dar astea au fost mai populare mai spre sfârșit de anii '000, când s-au mai iefinit. Oricum, formatele de camere au rămas în continuare (cel puțin în România) formate de camere, că nu am văzut pe nicăieri la noi videocasetofon separat pentru 8 sau D.V. (orice format). Au existat cu siguranță, numai că nu am văzut, atât de rare au fost.
Sunt curios cum ar fi S.-V.H.S./S.-V.H.S.-C. versus mini D.V. Ceva comparație aici.

Gata, că am făcut un post de film de 1.200 de picioare sau casetă video V.H.S. de 240 minute (6 ore).
Data viitoare, despre discuri video.
Pe lângă scopul informativ, poate mai trezesc ceva amintiri.
Știe cineva unde pot găsi (în România):
1) Aparat de vizualizat peliculă de 16 m.m. Chiar și fără sunet, numai să văd exact ce e pe ea;
2) Adaptor de la rolă de Super 8 la braț de Regular 8;
3) Aparat de lipit peliculă de 8 (ambele tipuri) și 16, dar care să folosească bandă tip scotch (scosci), nu lipici;
4) Derulatoare și role goale pentru 16. Derulatoare pentru role mari;
5) Un service serios pentru videocasetofoane în București. Vreau să recondiționez unul din copilărie.

Lectură plăcută!  

Mai @djl nu prea ai cu cine discuta aceste aspecte tehnice pe aici, intrucat multi nu se pricep. Se pricep ei, dar doar sa fie ironici. Personal, mie mai toate postarile tale le gasesc interesante, din care am ce sa invat, dar cati sunt ca mine ?

Ştiu cum e cu forumul, că de la ceva plăcut s-a ajuns la multă ceartă. Dar simt nevoia e povesti, de a mă destinde, de a vedea oameni fericiţi. Şi de a mă lăuda cu ce ştiu. Plus că am căutat şi eu de-a lungul timpului diverse informaţii (nu numai în legătură cu subiectul despre care discutăm) şi dacă cineva caută informaţii, măcar le va găsi mai uşor, concentrate.
Hai că mai sus am vrut să postez din catalogul "Zeiss-Ikon" din 1931, dar din grabă am uitat să pun toate imaginile. Când am vrut să dau edit, dispăreau clipurile (chestie de la forum), aşa că am renunţat. Deci le repun.

 Catalog Ziess-Ikon 1931 (in Fr.) coperta 1.jpg   322.05K   0 downloads  Catalog Ziess-Ikon 1931 (in Fr.) pg. 76-77.jpg   413.78K   0 downloads  Catalog Ziess-Ikon 1931 (in Fr.) pg. 78-79.jpg   466.89K   0 downloads  Catalog Ziess-Ikon 1931 (in Fr.) pg. 80-81.jpg   434.48K   0 downloads

Iar la casete video am uitat să menţionez de Video 2000. Un format conceput de "Philips". Caseta video aduceala aspect a la cea audio. Putea "înmgazina" 2 x 4 ore (cu 1-2 ore în plus faţă de cele mai lungi casete video V.H.S. înregostrate în Standard Play), dar din păcate "Philips" a luat-o în jos la calitate începând cu anii '70 şi sistemul nu a prins... poate ar fi avut ceva putere în Europ dacă playerele erau mai de calitate

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/SeSz6MoX00Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/FWiUB_a3bPI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


V.H.S. ajuns la D[igital]-V.H.S. Vezi aici un demo. Casete video am văzut o dată la o consingnaţie (din păcate dipsărută) de pe Covaci, dar videocasetofon niciodată. Ca şi imagine era mult peste V.H.S. (probabil şi peste S.-V.H.S.), dar a fost scump şi nu a prins prea mult. Un format despre care mai trebuie să învăţ. Când ar fi avut lumea bani, deja apăruseră alte chestii.


Discurile video. Ideea de disc video există încă din anii '20, când unul dintre pionerii televiziunii, John Logie Baird a introdus ideea de aşa ceva. Dar a trecut mult timp până să apară discuri video. Primul disc video a fost T.E.D. (Television Electronic Disc) a Nemţilor de la "Telefunken". Nu era cine ştie ce la imagine şi nu a prins.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/XkP4ZJnMVOs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Iz5tYH7N7d0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Revoluţia discurilor video a venit o dată cu LaserDiscul (L.D.-ul). Idea de disc optic nu era nouă - discuri optice transparente au fost folosite pentru orgi, pentru fotoculegere în poligrafie. Dar nou la discul ăsta era că era reflectiv, deci putea avea 2 feţe precum un disc de vinil, adică înmagazina mai multă informaţie. La idee s-au gâdnit cei de la "Philips" şi cei de la M.C.A. (Music Corporation of America), aşa că au început să coloboreze. Un player demo a fost scos în 1972 (scriam 1982, când au apărut în Europa), dar primele playere şi discuri au fost puse în vânzare la Atlanta, statul Georgia de Crăciun în 1978. Nah, uite că S.U.A. au fost primele acuma.
Primele discuri erau de tipul C.A.V. (Constant Angular Velocity = viteză unghiulară constantă), adică se roteau cu aceiaşi viteză indiferent de zona în care se afla blocul optic. Astea oferau doar 30 de minute.
Pe urmă au apărut C.L.V. (Constant Linera Velocity), care aveau viteză variablă (precum restul de discuri optice ce le-au urmat), fiind constantă viteza de deplsarea a blocului optic. Durata per faţă a crescut la 60 de minute.
Ah, faţă de discurile de vini, la discurile optice citirea se face dinspre centru spre margine.
C.L.V. oferă durată mai mare, însă nu sunt aşa de versatile. La C.A.V. poţi face stop cadru, derulare cu viteză mai mică decât cea normală (slow motion)... au apărut în anii '90 unele playere cu memorie digitală care puteau face asta şi pentru C.L.V.-uri, însă au fost chestii rare.
În clipul 2 se poate vedea un magnetoscop "I.V.C."-9000.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EJ5msrmf5Tw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/nXcI1QoDPtQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/FyMABJQsstc?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Din păcate la început atât discurile, cât şi playerele erau proaste. La discuri nu se repsectau normele contra-praf şi intra praf între cele 2 părţi ale discuri (zone impure, laser rot...), la playere cădeau oglinzile şi mai aveau şi curele... primele playere nu erau cu diodă laser., erau cu laser generat de tub cu Heliu - Neon, deci aveau nevoie de oglinzi şi primsme.
Sistemul ar fi devnit istorie dacă nu ar fi cu "Pioneer" care să salveze situaţia ... LaseDiscul. Primele playere "Pioneer" (au existat şi recordere L.D. - inclusiv de discuri care puteau rula pe playere normale, însă au fost extrem de rare) au apărut în 1979 şi erau deja peste "Philips/Magnavox". Primul model de player (PR-7820) putea reda bine doar discurile C.A.V., însă "Pioneer" a dus formatul la un alt nivel.
De notat că playerele model "industrial" (PR-7820 era unul) puteau fi folosite şi la console de jocuri, computere, deci au dus la cu totul alt nivel şi informatica, nu numai home videoul.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hdVMUfNdJmI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/15CP5PQbek4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Ulterior au apărut playere care foloseau didodă laser, puteau reda şi C.D.-uri, după apariţia D.V.D.-ului au existat şi unele modele care puteau reda şi astea. Au existat şi L.D.-uri de 20 c.m.
Dacă iniţial şi imaginea şi sunetul erau codate analogic, ulterior s-a trecut la sunet digital. Discurile N.T.S.C., având scrisă informaţie cu rezoluţie mai mică pot avea ambele tipuri de sonor, pe când discurile P.A.L. doar un tip. Şi mai sunt playere P.A.L. din epoca sunet digital care nu redau sunet analogic (P.A.L. simplu sau multisistem). C.D.-Video (a nu se confunda cu Video C.D.) pot fi unele discuri asemănătoare cu L.D.-urile, dar cât un C.D. sau pot fi L.D.-uri cu sunet analogic, însă numite aşa de companiile care le-au matriţat pentru ca publicul să facă diferenţa între un L.D. cu sunet analogic şi unul cu sunet digital.
Am 2 x L.D. playere "Pioneer". Dar cu diodă laser. Unele discuri se apropie de calitate D.V.D.
Despre LaserDiscuri avem subiect: https://forum.softpe...-laser-discuri/


În următoarele 2 episoade voi vorbi despre alte tipuri de discuri video (non-optice) şi despre restul de tipuri de discuri video optice (cu toate că voi mai menţiona şi despre LaseDiscuri)

Edited by djl, 22 March 2021 - 23:08.

@djl, lasa parantezele ca o dai in bara Uite aici:

Quote

(sa nu spui nimanui, dar sunt numai 4 ore )

On: interesante postarile, dar majoritatea n-am avut asa ceva. Poate mai multi sa fi acut "videouri", desi pe vremea impuscatului costau aproape cat o Dacie, mai ales daca erau recordere

Apropo, ca tot ziceai de amintiri: in 1996, cand am terminat liceul, ne-a filmat un prof cu o camera Panasonic M7. Nu stiu daca mai am caseta (n-am avut niciodata video), dar stiu ca o colega a tras-o pe DVD si deci inca mai exista filmarea. Sper doar sa ne revedem la 25 de ani (din pacate proful care a filmat a murit anul trecut de covid...)

Edited by pufonel, 22 March 2021 - 23:09.

Săracu' profesor...
Da, ai dreptate, sunt doar 4 ore.
LaserDiscurile mai erau folosite pentru copiat pe V.H.S. În România mai ales, unde pe vremea Ciruitului să iei chestii din afară era mai greu. Pe subiectul dedicat L.D. a povestit un coleg de forum că făcea asta.
Primele L.D. - C.D. playere aveau 2 motoare separate... şi aşa ceva ar fi bun ca şi piesă de colecţie.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/P9a2kfmlsdg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

LaserDiscul a fost chestie rară în Europa. În România, maxim 1.000 - 2.000 de oameni a avut. V.H.S. şi ceva Betamax (foarte puţini cu Beta) au mai fost în comunism. Şi probabil o mână cu magnetoscoape. Alte formate, probabil extrem de puţin sau chiar 0. Dar merită descrise pentru că fac parte din istorie.
Ah, cu LaserDisc poţi să păcăleşti unii oameni. Hai să punem nişte muzică şi apare şi videoclipul   :naughthy:


În fine, ziceam şi de alte discuri video. Unii gândiseră la viniluri video, nu au reununţat să lanseze aşa ceva, deşi după apariţia LaserDiscului era cam sigur că ăsta e viitorul în materie de discuri video. Aşa că "R.C.A." ("Radio Corporation of America") -S.U.A. a lansat C.E.D. (Capacitance Electronic Disc) - folosea o doză capacitivă)
iar "Victor/J.V.C."- Japonia a lansat V.H.D. (Video High Density)
Un fel de viniluri video, dar cu şaţuri mult mai înguste. Şi ambele băgate într-un caddy pentru a fi protejate. C.E.D. avea 30 c.m. precum discul de vinil şu majoritatea L.D.-urilor, V.H.D. 25.
Ambele sisteme au fost un eşec comercial, deşi precum L.D.-urile aveau şi aplicabilitate industrială. "J.V.C." a supravieţuit după eşec (probabil având veniturile din V.H.S.), "R.C.A." s-a dus.
Un coleg de forum pasionat de videocasetofoane are şi un V.H.D.!!! Cred că e unicat în România. Din păcate nu e în Bucureşti ca să văd minunea.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gWIydBgmqnA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/O2v6Wy59t68?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hfDpsVVZeGM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/fCWLaAwr3sM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/fKLwAwIfZT4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/S8Zt6cB_NPU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/B6rs1bRWTa8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Hai că nu o să am somn până nu bag şi ultimul episod. Mă bucur că termin, dar e şi durea "hmm, ar fi mers mai lung serialul". Am şi deschis ceva "motorină".
Cu formatele astea era mişto că simţeai ceva când le aveai. Chiar şi când unele precum V.H.S. şi D.V.D. deveniseră mai banale. Dar era bucuria. Acum e mai facil, arăţi la toată lumea, nu mai "băga-mi-aş, am filmat pe Hi 5 8, nu redă camera, tu ai doar video V.H.S.". Da' nu mai e farmecul.
Parcă mai trebuia să zic ceva despre Laser Discuri, dar am uitat ce. Nu asta urma să zic, dar toate playerele L.D. au fost stereo, aşa că puteai să ai discuri mono bilignve spre exemplu. Degeaba îi zice D.V.D-ului Digital Versatile Disc (era să scriu Disco... păcat că a apărut după epoca Disco... ce frumos ar fi fost am discuri video din epoca Disco), că LaserDisc a fost primul versatil, deşi totuşi e adevărat că D.V.D. e mai versatil decât L.D.
Ultimul episod: de la L.D. la D.V.D. Precum am zis mai sus, LaserDiscul (L.D.) a fost primul disc optic modern, strămoş al tuturor discurilor optice pe care le ştim. Dar avea dezavantaje, în principal mărimea. Al doile era preţul: iniţial discurile erau mai ieftine decât casetele V.H.S. (chiar şi preîngistrare), dar cu timpul, datorită economiei de scară o casetă V.H.S. (chiar şi de calitate) ajunsese mai ieftină decât un L.D. Aşa că L.D. era o chestie de nişă.
În schimb, fiind disc optic reflectiv, avea avantajul că nu se uza la redare. Un avantaj preluat şi de C.D., care a fost lansat în anul în care a fost lansat L.D.-ul în Europa (1982). Ca f.d. am un C.D. de prin 1983 şi un L.D. American de prin 1982.
C.D.-ul era mai micuţ, mai compact, mai ieftin decât L.D.-ul. Iniţial a intrat pe piaţa audio şi pe piaţa de stocare date computere.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/fj-uSWg0LOY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/yBupNdYe08g?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dar C.D.-ul avea şi el limitele lui, în speţă nu putea conţine prea multă informaţie video. Iniţial au făcut C.D.V. (Compact Disc Video), LaserDiscuri de mărimea unui C.D., care însă în general nu au fost prea bine matritaţe şi conţineau şi vreo 5 minute (poate wikipedia greşeşte) de video analogic. Capacitate maximă de stocare: 185 M.B. Deci nu e de mirare că nu a prins. Despre astea am menţionat mai sus.
Unii au încercat cu Video C.D. (V.C.D.), care a prins prin Asia. Dar rezoluţia nu era prea bună faţă de V.H.S.
Deci un format revoluţionar trebuia să fie ieftin, compact, să ofere rezoluţie bună şi capacitate mare de stocare (că nu e LaserDisc să stai să-l întorci). Deci să fie versatil. Aşa că mai multe companii s-au gândit să scoată D.V.D., Digital Versatile Disc, cunoscut uneori ca şi Digital Video Disc. Eu i-am zis Distruge Visele lui Daniel (pentru ăi curioşi, mă mai cheamă şi Daniel) pentru că omora V.H.S.-ul şi eu eram mare fan V.H.S. (acum am acceptat D.V.D.-ul, dar tot mai mult iubesc V.H.S.). Iniţial era scump, dar în jurul anilor 2000-2004 a început să devină mai ieftin, deci fenomen de masă. La imagine era peste V.H.S. şi LaserDisc (deşi aici depindea şi de masterizare). Plus că putea stoca mai multe date decât un C.D. Au apărut şi cele double layer (însă nu ştiu dacă au existat şi playere stand alone pentru aşa ceva).
Blue Ray Disc şi H.D.-D.V.D. sunt o altă poveste, mai post perioada anilor 2000 care încă îmi place d.p.d.v. retrospectiv. Aşa că mă opresc la D.V.D., care a fost şi ultimul format popular pe stocare care intra la categoria "format fizic" (deşi şi Hard Discul e tot fizic).
Pe undeva am şi un D.V.D demo.
Cine mai ţine minte camerele video care filmau cu D.V.D. sau mini-D.V.D. Dacă se bulea discul, adios informaţie...

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/vnVTPjt_C-c?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/pZePwxayJ18?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/qJv_0fK-i2Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/bvVb3eT0HaU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hl48GdPaSVI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Teoretic ăsta ar fi finalul episodului şi al serialului, practic mai e de zis, aşa că nu daţi ieşire de pe subiect. Probabil multă lumea trăieşte cu 2 impresii:
1) Că D.V.D. a fost primul format care a oferit 5.1 audio;
2) Că cu el au fost posibile playerele cu adevărat portabile (alea de arată ca un laptop).
Ambele mituri.
1) 3.1 şi 5.1. au existat şi la LaserDisc;
2) Aparate de genul au existat şi cu casete cu bandă de 8 m.m. şi casete D.V.

Nu are legătură cu ce am discutat, dar după povestit mă simt cumva precum în documentarul ăsta

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/2QTGiHOZZFU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Hai că mi-am dat seama că am ratat unele formate... unele nu prea au avut succes. Sunt menţionate în acest video. E.V.R. folosea peliculă.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/1XTDBRc-Wp0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Mai era Cartrivision... cam 8.000 de Dolari S.U.A. în banii de azi... o să întreb pe un forum Americinănesc cine îşi permitea aşa ceva

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Sy5-TWz_Y5M?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Aparate precum E.V.R. erau scumpe (5.800 de Dolari S.U.A. spune că ar fi costat în banii de azi un E.V.R., pe când un videocasetofon U-Matic ar fi fost doar 2.600... adică şi ăla scump, dar tot mai ieftin decât un E.V.R.), aşa că mă înteb trăznaia asta de la "Kodak" care permitea vizulizarea peliculei fotosensibile pe televizor, cât o fi costat? (cică folosea un fotomultplicator, nu o cameră video): https://www.filmkorn...k/kodak_vp1.htm
https://studylib.net...ilm-videoplayer
http://www.drviragop...ransfer_dvd.php

Şi o mică istorie a home video. Pentru cei care nu ştiu: "Netflix" a început cu închiriatul de D.V.D.-uri.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/nAveI4Z2u5A?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]