Ne nastem credinciosi ?

Superstitie nu inseamna religie.
Superstitia e o credinta in forte ce depasesc intelegerea... supranaturale. Religia stie care sunt alea, cum se numesc si din ce cauza se enerveaza...

Cand spui religie automat e vorba de una dintre ele... nu poti sa ai o religie si sa nu ai un set de idei, dogme, etc.

Ce face dragostea

Superstitia *este* o idee religioasa. Cum adica religia "stie care sunt alea", adica dupa tine si superstitiosii cred in nevazut doar ca religiosii au asignat si o denumire ? Asta avansezi tu ca fiind marea diferenta ??



De unde pana unde automat ? Majoritatea religiilor nici nu sunt omogene macar, exista n secte si culte. Crezi ca nu e religie daca nu contine cosmogeneza ? Ce, daca ai o singura idee, aia nu e tot o idee religioasa ?

Studiul de mai sus demonstreaza ca ne nastem credinciosi...copiii cred in Dumnezeu, sunt predispusi sa creada in Dumnezeu.

Ce parere aveti ?

Studies by Emily Reed Burdett and Justin Barrett, from the University of Oxford, suggest that children below the age of five find it easier to believe in some superhuman properties than to understand similar human limitations. Children were asked whether their mother would know the contents of a box in which she could not see. Children aged three believed that their mother and God would always know the contents, but by the age of four, children start to understand that their mothers are not all-seeing and all knowing. However, children may continue to believe in all-seeing, all-knowing supernatural agents, such as a god or gods.

Am fost fericit sa ma fi nascut intr-o familie cu multe carti, nu cu multa religie.

ne nastem atei
pe mine si pe fratele meu nu ne-au indoctrinat parintii catre nicio religie si de la 10-12 ani am declarat ca suntem atei si asa am ramas de atunci

Ce dragoste bre, dragostea de Dumnezeu?!

Cum a apărut religia și credința Ăźn ființe supranaturale ? Pentru a ne explica asta, trebuie să știm ce este etiologia ?

Păi pe scurt e așa: etiologia Ăźnseamnă studiul cauzalității sau a originii fenomenelor. Se aplică Ăźn filosofie, teologie, științele naturii, și mai cu seamă Ăźn biologie.

Probabil că suntem printre noi pe aici care au auzit la TV despre...etiologia anumitor boli a unor pacienți. Asta Ăźnseamnă cauzalitatea acelei boli, cum a apărut ea ? E la fel Ăźn teologie: o Ăźncercare de a explica...cum a apărut lumea și fenomenele naturale și sociale.

MergĂąnd mai departe, etiologia lumii, adică explicarea apariției fenomenelor social-naturale e diferită pentru societățile pre-industriale agrare, și alta pentru societățile care se dezvoltă avĂąnd la fundament...investigarea prin cercetare și experimentare.

Primul mare gĂąnditor care s-a ocupat de acest aspect a fost Auguste Comte, care a Ăźmpărțit istoria societății umane așa:

1. Faza teologică, cea care a fost cea mai lungă perioadă din istoria civilizației, una Ăźn care omul Ăźn lipsa analizei realității, dădea ca proveniență a tuturor fenomenelor...diferite zeități. Asta a durat cam pĂąnă Ăźn secolul 18, cĂąnd a apărut Iluminismul și investigarea lumii.

2. Faza metafizică, a fost cea Ăźn care oamenii au Ăźnceput să investigheze lumea prin experimente Ăźnsă...au continuat să fie sub influența emoțiilor și a fricii de anumiți zei. A durat din secolul 18 pĂąnă la mijlocul secolului 19.

3. Faza pozitivistă, sau științifică, e cea Ăźn care omul investighează realitatea folosindu-se de rațiune și fără a mai lua Ăźn seamă emoțiile, adică frica de vreun zeu. A Ăźnceput de la jumătatea secolului 19 și s-a accentuat după anii 1950.



Foarte mult Ăźmi place un gĂąnditor contemporan, Yuval Harari e numele lui, care duce această analiză și mai departe, pentru secolul 21 și chiar 22, Ăźn care el spune că va apărea faza extraumană, Ăźn care realitatea va fi cercetată și de Inteligența Artificială, cu rezultate mult sporite față de omul biologic.


Astfel, putem vedea că, Ăźn conformitate cu Auguste Comte, Ăźn fiecare fază, decidenții mondiali hotărăsc Ăźn funcție de era Ăźn care trăiesc, anume: Ăźn faza teologică (ce a durat mii de ani) deciziile se luau Ăźn funcție de religie. Apoi a venit faza metafizică Ăźn care deciziile erau...confuze ca să zic așa. Nu se știa ce decizie e mai bună (și de aici au pornit și Marile Războaie Mondiale). Iar Ăźn era noastră contemporană pozitivistă, deciziile se iau exclusiv pe baza informațiilor obținute din analizarea rațională a lumii.


Concluzia mea asta: omul nu se naște nici religios nici ne-religios, mintea lui fiind tabula rasa. Credința Ăźn zei sau Ăźn rațiune se fundamentează Ăźn funcție de dominanța fiecărui aspect, Ăźn funcție de societate. De exemplu, Ăźn Arabia Saudită, Oman, Kuweit sau Qatar, copilul se va naște "prin definiție" cu credința Ăźn Allah, Ăźn timp ce Ăźn Japonia, cea mai raționalistă țară din lume, copilul se va naște cu credința Ăźn...mersul rațional al lumii !

Problema e alta, dacă ne uităm la complexitatea ființei umane ca structură neuro-bio-chimică și facem o comparație cu un robot, diferența este uriașă, omul are anumite capacități pe care roboții n-o să le aibă niciodată, cum ar fi, rațiunea, logica, simțul estetic, simțul artistic, capacitatea de regenerare a celulelor etc etc etc... totuși robotul din exemplul nostru, așa simplu cum a fost făcut, a avut nevoie de un făcător (uman în cazul nostru), însă omul de o complexitate care tinde spre infinit, a apărut la întâmplare, așa... în urma unor accidente în lanț... noaptea minții!