Supraviețuirea unei civilizații. Cercul de foc

Începuturile scot la iveală o luptă titanică între doi regi ai naturii – Regele Uscatului și Regele Mării. Unul luptă ca să traverseze mările pentru a-și spori teritoriile, iar celălalt vrea să invadeze uscatul cu apele sale tulburi. Și fiindcă sunt la fel de puternici, linia războiului e mai mereu la țărm. Un echilibru care le împiedică înaintarea pe teritoriul inamic.

Până într-o zi când „Legenda celor patru fii” rupe această cumpănă, iar Regatul Mării îl invadează fără milă pe cel al Uscatului, pe care-l zdrobește în mai multe insule, iar cu timpul rămân doar patru petece de pământ în mijlocul mărilor pe care se înălță patru orașe-porturi: Isbynorr, Narzomand, Salgornu și Zendovir. De cealaltă parte Regatul Uscatului își trimite exploratorii să străbată mările infinite în căutarea altor teritorii. Chiar și așa natura parcă este nedreaptă oferindu-le unora câte-un pic și altora mai nimic...

Decorul fiind stabilit, trebuie să intre pe scenă actorii. De la cei patru guvernatori de ținuturi, Ștefan, Olimpia, Tudor și Elena, la căpitani iscusiți care străbat mările infinite pe fel și fel de corăbii și până la un rege care-și trăiește bătrânețile sub pecetea unui destin sumbru cu o viață pusă mereu sub semnul întrebării. Cu fascinanta dragoste dintre Amelia și Tudor, dar mai ales cu sclipitorii hoinari Tiťi și Bum, un orfan și amicul său patruped, care aduc un zâmbet într-o lume greu încercată. Cu felurite bucate ce ademenesc orice gurmand respectabil, preparate cu grijă de hangiul Francisc și de iubitoarea sa soție, Natalia. Cu bătrâni înțelepți și tineri învățăcei care aduc întregii povești o nuanță a cunoașterii pe care n-o întâlnești la orice pas. Cu mulți alții care-apar doar cât să-ți încânte existența și să-ți împărtășească trăirile lor profunde.

Dar cum scufundarea uscatului sub ape nu e de ajuns pentru o simplă supraviețuire, în peisaj mai apar și oameni orbiți de putere, precum familia Badrokel, ce urmărește un singur scop – scaunul regal. Astfel, întâmplările se succed alert și cu greu oamenii își dau seama că ținuturile lor sunt înghițite de ape și nu au nicio scăpare, fiindcă-n depărtare totul e blocat de un imens zid de vulcani activi ce pare să-i țină prizonieri pe vecie. Se gândesc acum că sfârșitul le este aproape  și că poate ziua de mâine nu va mai veni niciodată pentru ei. Încearcă de-acum, înainte de a-și da și ultima suflare, doar să SUPRAVIEȚUIASCĂ naturii dezlănțuite, dar și semenilor primejdioși.

Rezumatul ala [numit pompos sinopsis] nu ma atrage. Mi se pare o prostie, dar cine stie....poate ca rezumatul este gresit.

Interesant.
Dacă îmi dai voie, zic cum ca titlul ar fi mai frumos doar “Cercul de foc”
“Supraviețuirea unei civilizații” sună așa prea tehnic...
Iar “ Isbynorr, Narzomand, Salgornu și Zendovir “ nu se pupă cu “Stefan, Olimpia, Tudor și Elena”

Iar “ Isbynorr, Narzomand, Salgornu și Zendovir “ nu se pupă cu “Stefan, Olimpia, Tudor și Elena”

Rezumatul ala [numit pompos sinopsis] nu ma atrage. Mi se pare o prostie, dar cine stie....poate ca rezumatul este gresit.

Conflictul asta dintre apa și uscat e un pic ilogic și forțat...

Interesant.
Dacă îmi dai voie, zic cum ca titlul ar fi mai frumos doar “Cercul de foc”
“Supraviețuirea unei civilizații” sună așa prea tehnic...
Iar “ Isbynorr, Narzomand, Salgornu și Zendovir “ nu se pupă cu “Stefan, Olimpia, Tudor și Elena”

Zici ca-s nume de medicamente.