[Teorii despre existenta][3] Teoria trecerii

Teoria a pornit de la intrebarea chinuitoare pentru multi, si anume, cum de permite Dumnezeu ca o fetita de doi ani sa fie calcata pe cap de o cisterna? Va ajunge ea in rai sau nu? Care este principiul de selectie? Inca nu a apucat sa aiba ocazia sa fie rea sau buna sau sa-l cunoasca pe Dumnezeu. De-a lungul timpului am incercat sa-i gasesc zcuze, sa inventez motive, sa construiesc o teorie care sa raspunda la aceasta intrebare si in acelasi timp sa ramana in picioare aspectul divin, puritatea, inocenta unui creator. Am eliminat din multitudinea de ipoteze care il descriau pe Dumnezeu pe cele care nu raspundeau si la aceasta intrebare, oricat de atragatoare erau.

  Teoria nu raspunde intrebarii daca exista sau nu Dumnezeu, tocmai asta este de fapt esenta in aceasta teorie, cum ca nu stii.

  Ideea ar fi ca de fapt toti oamenii sunt agnostici in realitate. Cum ca credinciosii si ateii doar cred, ei nu stiu cu adevarat. Teoria se concentreaza pe credinciosi deoarece e mai usor de urmarit, dar cred ca se aplica la fel si ateilor.

  Oricat ai fi de credincios macar tot ai o singura indoiala. Aici apare inca o problema pe care teoria trebuie sa o rezolve. Ce se intampla cu "prostii" care stiu sigur ca exista Dumnezeu. In mod normal ei fiind credinciosi 100% ar trebui sa nu aiba nici un motiv pentru care sa nu mearga direct in rai. Dar se pune intrebarea, ar vrea Dumnezeu sa aiba langa el in rai astfel de persoane? (comparatie: ai vrea ca perechea ta sa te iubeasca din inconstienta in felul ei sau ai vrea sa te iubeasca constient cu adevarat?). Cumva teoria trebuie sa rezolve aceasta problema si atunci solutia ar fi existenta mai multor lumi sau universuri paralele.

  Cand pleci din aceasta lume nu mergi direct in rai sau in iad sau in nefiinta. Mergi in urmatoarea. Ideea ar fi ca trebuie sa treci prin toate incercarile existentei: sa mori taiat cu drujba, sa iubesti, sa ucizi cu bestialitate, sa fii apicultor, sa cazi de pe bloc, sa te lupti cu King Kong, sa zbori, sa te lupti cu o invazie extraterestra, sa fi credincios, sa fi ateu, sa mori intr-un milion de feluri cat mai groaznice sau cat mai pasnice, sa iubesti intr-un milion de feluri, sa gusti milioane de feluri de mancare, sa fi soldat, sa fi capitan sa fi general. Ideea e sa treci prin toate experientele posibile pentru ca doar asa poti sa ajungi la un nivel superior de constiinta. Ori asta e clar ca nu poti sa realizezi intr-o singura viata. Daca in viata asta ai fost calcat pe cap de o cisterna, nici o problema, se adauga la experienta de viata, nimic nu se pierde intr-un final, iar in urmatoarea ai sansa la o familie.

  Deci daca in viata asta esti credincios si nu ai nici o indoiala in privinta existentei lui Dumnezeu, vietile urmatoare au grija sa te faca sa devii mai constient. Ce inseamna asta? Aici intervine a treia problema. Teoria presupune ca Dumnezeu a lasat special in asa fel lumea incat nici o tehnologie si nici o putere a mintii sa nu poata sa deduca cu mintea sau cu sufletul daca exista 100%. Intotdeauna va exista o indoiala. Poti sa rationezi, poti sa-ti asculti inima si astfel sa aduci dovezi existentei, dar nu vei putea stii niciodata in veci 100% daca exista sau nu Dumnezeu.

  De aici se intrezareste o mica capcana. Dupa cum spuneam dupa ce treci prin mai multe vieti devii din ce in ce mai constient. Si faptul ca oricat de constient (inteligent mintal sau emotional) ai fi nu poti sa deduci 100% existenta lui Dumnezeu.

  Intr-un final, dupa ce ai trecut prin destule vieti, ajungi in ultima. Cat inseamna "destule" depinde de fiecare in parte, dar in orice caz, daca trebuie sa treci printr-un milion de vieti atunci asa se va intampla, lumea este astfel construita incat ca un automatism, la trecere SE va stii daca ai atins nivelul maxim de constiinta. Cand atingi maximul se trece in ultima existenta (viata, lume). Aici se intinde din nou o capcana. In ultima lume vei avea:
- viata infinita, vei fi nemuritor fizic
- spatiu infinit, poti sa mergi fizic la infinit
- materie infinita, poti sa construiesti o infinitate de imperii intr-un spatiu infinit traind o vesnicie
- energie infinita, vei avea energie infinita pentru a le construi si a strabate infinitatea universului.
O data cu imperiile vin si familia, iubirile, avutiile, prietenii, aventurile, vanatoarea de dinozauri si tot felul de alieni, tot ce va putea fantezia sa-ti imagineze vei putea sa traiesti.

  De ce este asta o capcana? Suna atat de bine. Pai sa nu uitam deci un lucru foarte important. Esti maxim de constient si inteligent mintal si emotional. Asta inseamna ca vei fi scepticul perfect, agnosticul total. Pentru ca de acum nu mai ai cum sa crezi fara sa cercetezi. Dar stai, parca spuneam ca Dumnezeu asa a lasat lumea incat nici o minte luminata nu poate sa discearna daca el exista sigur sigur sau nu. Si ce inseamna asta, de ce este important? Ei, pentru ca timp de o eternitate de acuma te va macina o intrebare: exista sau nu Dumnezeu? Infintatea asta pe care o traiesc, da.., infinit de generoasa, oare este ea o infinitate lumeasca, limitata? Oare rama care se misca intr-un plan, care este infinit pentru ea, este tot ce se poate? Stie ea ca poate exista o viata 3d, o infinitate mai mare si mai complexa?

  Deci problema unui om in lumea terminus este urmatoarea: sa traiasca intr-o infinitate limitata sau.. sau sa incerce sa vada daca nu cumva exista infinitatea adevarata. Ce inseamna aceasta incercare? Sinucidere. Bine nu aia blamata de biserica. Asta este sinucidere pe invers. Aia blamata este ca sa denunti viata cum ca nu e ok. Asta pe invers o faci cu parere de rau ca trebuie sa renunti.

  Deci un om in ultima etapa va trebui sa se decida daca sa traiasca vesnicia telurica sau sa faca trecerea. Aici intervine din nou faptul ca de acuma esti total constient. Ori tu daca esti total constient cum ca nu stii 100% daca exista Dumnezeu atunci ai o problema mare pentru ca stii foarte bine si clar ca daca faci trecerea nu e sigur ca si ajungi undeva. Probabil pur si simplu nu mai existi. Si nu mai este cale de intoarcere. Ai dat cu piciorul la o infinitate, chiar si asa cum e ea, telurica, dar totusi o infinitate. Pe de alta parte din nou ai o problema, ca daca nu faci trecerea, si ar exista dincolo o infinitate adevarata, atunci infinitatea asta lumeasca e fix pix, iar tu constient fiind o simti pana in maduva oaselor, e un sentiment care nu iti da pace. Deci? Tu ce ai face, cel care citesti? Ce decizie ai lua daca ai ajunge in acel punct?

  De ce ar fi toata strategia asta importanta pentru un Dumnezeu. Pentru a explica trebuie sa continui acea comparatie de mai sus.

  Sa ne imaginam un orasel cu cateva zeci de mii de locuitori, iar tu esti un tip foarte bine, aratos. In acel orasel ai cateva neveste iubarete si pe care le iubesti, si alte cateva sute de amante, gagici, tipe si alte forme de iubire si amor si etc. Totul este bine, pentru tine, esti tanar, ai scula mare, te simti nemuritor si oarecum implinit. Dar. Parca totusi ceva lipseste, ceva simti ca nu ar fi complet, parca simti un gol in suflet dar nu stii exact de ce. Si intr-o zi, primesti un plic, in plic o scrisoare, pe scrisoare sta scrisa o adresa. Mergi la acea adresa, acolo este o casa, intri in casa, ajungi in fata unei usi, in spatele usii o camera. In camera se alfa un scaun. Dar tu inca nu ai intrat. Si citesti scrisoarea in fata usii.

  In scrisoare zice asa: in spatele acestei usi se afla iubirea vietii tale, cea care te va implini total. Cu ea nu vei mai avea nevoie de altele, si nu vei mai simti nevoia altei iubiri niciodata. Cu ea te vei simti implinit. Cu ea vei cunoaste NIRVANA. DAR. Este posibil sa pasesti in camera si scaunul sa fie gol. Daca se intampla acest lucru, nu te mai poti intoarce la iubirile tale. Viata ta sexuala si amoroasa se va termina. Pentru totdeauna. Ce faci? Ce alegi? Iubirea limitata pe care o ai in orasel, sau risti sa pierzi totul pentru sansa de a avea iubirea adevarata?

  De ce este asta important pentru EA? Pai gandeste-te bine, din perspectiva ei. Tu esti acea femeie. Esti intr-o camera, stai pe un scaun. La tine in casa paseste un domn, se propteste in fata usii si citeste scrisoarea. Pai de aici se intampla urmatorul fenomen. DACA. Daca el paseste in camera, cu riscul acela imens de a pierde totul, pai ce fel de om a intrat?? Acel om care ar renunta la orice pentru tine. Dar nu oricum. Aici este esenta intregii teorii. Pentru ca multi ar renunta la tot ce au pentru o iubire adevarata. DAR NU TOTI AR FACE PASUL CU RISCUL DE A PIERDE TOTUL. Pai doar el si numai el ar putea sa-ti ofere iubirea suprema care sa-ti umple golul.

  Revenind la Dumnezeu. Sa ne imaginam pentru o secunda ca suntem EL si ca stam pe "tron" in rai in asteptare. Privind din acest unghi, din perspectiva lui. El sta cuminte si rabdator, isi vede de treaba lui, nu are HR care sa se ocupe cu angajarile. Lumea creata de el face toata treaba. Sa nu uitam ca este arhitectul suprem. Deci el sta linistit in treaba lui si un om paseste in rai. Se pune intrebarea, ce fel de om a pasit in rai? Acel om, acea persoana a facut gestul suprem, a renuntat la tot cu riscul de a trece in nimic, de a disparea cu totul. Si nu este un nebun, deoarece nebunia s-a curatat in lumile prin care a trecut. El este acum perfect constient. Si daca ar fi facut pasul intr-un moment de nebunie, ar fi trecut in alta lume terminus deoarece ar fi fost considerat inconstient.

  Unde am vrut sa ajung este ca Dumnezeu a creat o arhitectura care singura face ca in rai sa ajunga oameni care sunt trecuti prin toate incercarile posibile, care au atins un nivel maxim de constiinta, inteligenta mintala si emotionala si care au renuntat la infinitul limitat pentru infinitul adevarat cu riscul de a pierde totul, cu riscul de a muri pe bune, in deplinatatea facultatilor mintale. Daca acel om apuca sa intre in rai atunci el este deja alegerea buna, candidatul ideal, este ce trebuie pentru Dumnezeu.

The end.

Ce știu sigur, politica și credința au apãrut când primul inteligent a întâlnit primul fraier. De ce as avea nevoie de mediator între mine și creator, de ce as avea nevoie de cineva sã-mi spunã pe cât sã muncesc...desigur, ambii plãtiți de mine.

Edited by sarac.lipit, 14 November 2020 - 03:09.

Ai niste erori. Exista doua lumini. Lumea lasata de Dumnezeu si lumea creata de om, izvorata din cunoastere, cunoastere de la  sarpe, momentul cand Adam a devenit constient de sine. Totul e o metafora btw.  Dumnezeu a lasat lucrurile foarte logice si simple, insa este posibil ca ele sa nu aiba nicio aplicabilitate in lumea creata de noi cu tot felul de povesti, povesti ca cele insiruite de tine in topic.

Dumnezeu este omniprezent pentru ca este in constiinta fieacaruia si el doar acolo apare, in mintea noastra. E complicat pentru 2020. Citeste despre fizica cuantica, imediata realitate, procese atemporale etc.

Precizez ca e doar o teorie, nu cred in ea. Sunt agnostic.

dumnezeu e o poveste, un exercitiu de imaginatie. de ce vrei stapan? esti animal? atat de animal? animalele domesticite vor sa aiba stapan, oamenii "domesticiti" vor la fel un stapan, asta e defapt "nevoia" de dumnezeu, subconstientul animalic.


din cate stim, asta e prima viata, deci si ultima. biologic, existi ca sa evolueze din tine urmatoarea "maimuta", ai un scop clar, n-ai nevoie de alte vieti pt asta.

Edited by 41ex, 14 November 2020 - 03:48.

Uhh, fumam o tigara si beam un compot, am citit tot, mandru de mine . Si eu ma consider agnostic, mai mult sau mai putin. Cred ca toata lumea are o teorie cand vine vorba de existenta noastra. Nu pot sa neg existenta unui creator, de fapt, nevoia umana de a crede intr-un creator, dar nu cred ca e prea sanatos sa "crezi" prea mult.

Tot vorbesti de nemurire, umanizezi totul, eu nu cred ca asa functioneaza (daca exista ceva, ne depaseste noua puterea de intelegere, d-aia ma consider agnostic, asta e definitia mea - Dumnezeu ne depaseste puterea noastra de intelegere). Nemurirea ce inseamna ? Nu exista greseli, asta inseamna, nu poti sa gresesti pentru ca ai timp sa compensezi pentru tot...E ceva ce te atrage , dar, nu stiu daca ai gandit-o prea mult....nemurirea poate sa fie si un blestem si cred ca toti, intr-un final, si-ar dori sa se termine...Asa ca, teoria ta cam pica, ce-i drept, tine de timp...cat timp ai trait ? Mai vrei sa traiesti ? Nu exista niciun risc, asta vreau sa spun

Eu personal consider ca ne repetam viata, pana cand facem ceea trebuie sa facem ....asa se explica si senzatia de deja-vu . Adica mori si iti reiei viata de la capat . Poate cumva, o sa alegi un alt drum

Sau, poate suntem extrateretrii, nu stiu ce crezi tu, dar eu ma simt mai deosebit, pusi aici pentru a obersva viata umana:)...sa vedem, merita sa traiasca sau  nu?

Edited by jimi91, 14 November 2020 - 03:58.

Fă diferența între ipoteză și teorie.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Ipoteza a pornit.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Ipoteza nu răspunde.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Esența în această ipoteză.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Ipoteza se concentrează.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Teoria este o concluzie. Teoria rezolvă.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Ipoteza presupune.

republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Întregii ipoteze.

Edited by onisifor12, 14 November 2020 - 04:29.

Am fost eu tembelas ca am citit ce postat, dar tu m-ai luat ))...

 41ex, on 14 noiembrie 2020 - 03:46, said:

Bagi mâna în foc pentru afirmația asta?

 republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Initiator, in urma cu 33 ani  am fost martor la moartea unei adolescente plimbandu-se cu  bicicleta pe sosea, la momentul trecerii unui trauler pe langa ea s-a dezexhilibrat si a czut cu caspul sub roti. Praf s-a facut creierul ei . Ma uitam la trupul ei frumos zacand si imi spunea ca e pacat sa aiba o astfel de soarta, si la fel ca tine ma intrebam dupa ceva ani, cum de permite Dumnezeu  astfel de nenorociri. Astazi incerc sa-mi raspund in alt registru decat cel pe care in traiam cu zeci de ani in urma.
Dumnezeu ne lasa in plata noastra, adica ne alegem stapanitori care ne promit marea cu sarea, medicina si stiinta la nivele inimaginabile insa in realitate sunt niste hoti si mincinosi. Daca te increzi in puterea acestori stapanitori, atunci lor ar trebui sa le pui intrebarea cum de permit astfel de lucruri in imparatia lor.
Dumnezeu ne lasa sa ne vindecam de indoiala, indoiala fata de stapanirile care promit si  mint, si sa cerem ajutorul, si sa ne incredem in cineva care poate readuce la existenta pe cei care ii iubim. Dar ar fi nefiresc sa nu iubesti pe cel care are o astfel de putere. Indoiala a avut chiar si isus, ca a fost parasit si lasat sa moara . Nu e capat de lume daca ai indoieli, numai ca e grav daca te indoiesti de iubirea divina. Cand tu iubesti orice altceva decat pe Creator, cum sa  nu se departeze de tine ? iubesti creatia, iubesti banii, masinile, sexul, nebuniile . . . . si vrei ca Dumnezeu sa iti fie un majordom care sa-ti implineasca poftele ?

 republicall, on 14 noiembrie 2020 - 02:54, said:

Sa inteleg ca un ateu, care pierde in mod constient posibilitatea de a ajunge in rai, are mai multe sanse sa ajunga acolo?

 41ex, on 14 noiembrie 2020 - 03:46, said:

Nu reiese neaparat din text ca s-ar pune problema de un stapan. Pur si simplu probabil o entitate careia noi i spunem Dumnezeu a facut o lume careia i-a atasat un "filtru" pe baza caruia fara sa miste nici un deget patrund in lumea lui niste oameni care au dobandit anumite capacitati. E dreptul lui sa aleaga cu cine vrea sa-si petreaca timpul. Nu inseamna neaparat ca el este stapan de sclavi. Nu le-a impus un comportament anume, nu se baga deloc in selectie. Filtrul verifica doar daca a atins nivelul maxim. Depinde de om daca vrea sau nu sa faca trecerea. Mi se pare destul de fair.

 jimi91, on 14 noiembrie 2020 - 03:53, said:

Eu nu cred deloc, sunt agnostic.
Pai deci confirmi partial teoria. Partea cu repetarea. Sau vrei sa zici ca o repeti exact din punctul in care ai inceput-o data trecuta? Mi se pare cam limitat ca design daca a facut cineva sa fie asa.

 pacopaco1967, on 14 noiembrie 2020 - 10:28, said:

De ce este grav? Crezi ca Dumnezeu e un baubau batut in cap care abia asteapta sa te pedepseasca un pic cu iadul? Sa nu-l subestimam.
"Dumnezeu ne lasa sa ne vindecam de indoiala" - cumva asta spune si teoria.
"Cand tu iubesti orice altceva decat pe Creator, cum sa  nu se departeze de tine ?"  -  asta spune si teoria doar ca in sens invers, tu te indepartezi de el ramanand in lumea ta.
Faptul ca un copil moare din cauza stapanirii lumesti nu inseamna ca daca vom ajunge intr-o situatie mai buna s-a rezolvat totul. Tot va exista pericolul chiar daca extrem de mic ca un copil sa moara prea devreme. Si macar pentru acel copil lumea are alt sens. Teoria mea incearca sa acopere acest gol.

 Fluk3, on 14 noiembrie 2020 - 12:41, said:

Nu inteleg intrebarea.
Un ateu care alege intentionat sa ramana in lumea infinita pamanteasca va ramane aici (pe pamant), nu acolo (in rai).
Sau daca ai intrebat altceva, un ateu care va trece printr-un milion de vieti cu siguranta la un moment dat va ajunge si intr-o familie de crestini 100% care va avea grija sa-l educe si astfel din ateu va deveni credincios. Si invers. Si tot asa pana va intelege ca de fapt nu are cum sa stie si va deveni agnostic. Si va ajunge in terminus si de acolo ca orice alt om va avea de ales.

 republicall, on 14 noiembrie 2020 - 20:26, said:

Intrebarea e pusa in contextul in care tu sustii ca cineva "poate castiga totul renuntand la tot", ceea ce tocmai asta face un ateu, renunta la viata inifinta de apoi.
Hai sa fac si mai clara situatia, sa luam un exemplu in care un ateu nu crede in existenta vreunui dzeu si stie ca this is it... nu mai exista nimic dupa dar totusi salveaza viata cuiva in schimbul vietii lui.
Asta comparativ cu un crestin care crede in existenta de dupa moarte dar prefera sa nu salveze pe cineva de la inec de ex... temandu-se sa nu-si piarda propria viata.

Tu sustii ca o sumedenie de vieti ar acumula informatia "traita" si vor avea vreun rol in decizia pe care omul o face pana la urma... adica sa devina agnostic ? Chiar daca dupa fiecare din aceste vieti totul se reseteaza ? Iti spun asta pt ca daca acest om ar stii... si-ar cunoaste si vietile anterioare si ar intelege despre ce e vorba, doar ca nu e cazul.

 jimi91, on 14 noiembrie 2020 - 04:35, said:

Nu. Am căutat cu ctrl+f.

 Fluk3, on 14 noiembrie 2020 - 21:32, said:

Probabil se acumuleaza un fel de intelepciune. Unii oameni par foarte naturali, chiar de copii, foarte fresh, la inceput de drum, ignoranti (nu in sens negativ). Altii de mici par foarte intelepti, parca ar stii la ce sa se astepte, circumspecti, invatati. Bla, bla, zic si eu, nu stiu

English translation:

Transition theory

  The theory started from the tormenting question for many, namely, how does God allow a two-year-old girl to be trampled on the head by a cistern? Will she get to heaven or not? What is the principle of selection? She has not yet had the opportunity to be bad or good or to know God. Over time I tried to find excuses, to invent reasons, to build a theory that would answer this question and at the same time keep the divine aspect, the purity, the innocence of a creator standing. I eliminated from the multitude of hypotheses that described God those that did not answer this question, no matter how attractive they were.

   The theory does not answer the question of whether God exists or not, that is actually the essence of this theory, as if you don't know.

   The idea would be that in fact all people are agnostic in reality. As believers and atheists only believe, they do not really know. The theory focuses on believers because it is easier to follow, but I think it applies to atheists as well.

   No matter how faithful you are, you still have at least one doubt. Here there is another problem that the theory must solve. What happens to the "fools" who know for sure that God exists. Normally, being 100% faithful, they should have no reason not to go directly to heaven. But the question arises, would God want to have such people with him in heaven? (comparison: would you like your partner to love you unconsciously in their own way or would you really like them to love you consciously?). Somehow the theory must solve this problem and then the solution would be the existence of several parallel worlds or universes.

   When you leave this world, you do not go directly to heaven or hell or non-existence. Go to the next one. The idea would be that you have to go through all the trials of existence: to die with a chainsaw, to love, to kill brutally, to be a beekeeper, to fall off a block, to fight King Kong, to fly, to fight with an alien invasion, to be a believer, to be an atheist, to die in a million ways as terrible or as peaceful as possible, to love in a million ways, to taste a million kinds of food, to be a soldier, to be a captain to be a general. The idea is to go through all the possible experiences because that's the only way you can reach a higher level of consciousness. Either way, it's clear that you can't achieve it in one lifetime. If in this life you were run over by a cistern, no problem, it adds to life experience, nothing is lost in the end, and in the next you have a chance at a family.

   So if in this life you are faithful and have no doubts about the existence of God, the following lives take care to make you more aware. What this means? Here comes the third problem. The theory assumes that God specially left the world in such a way that no technology and no power of the mind can deduce with the mind or the soul if it exists 100%. There will always be a doubt. You can rationalize, you can listen to your heart and thus bring proof of existence, but you will never be able to know 100% if God exists or not.

   A small trap is waiting from here. As I said, after you go through several lives you become more and more aware. And the fact that no matter how conscious (mentally or emotionally intelligent) you are, you cannot deduce 100% the existence of God.

   In the end, after going through enough lives, you reach the last one. How much "enough" means depends on each individual, but in any case, if you have to go through a million lives then that's what will happen, the world is built in such a way that, like an automaton, when you pass you will know if you have reached the level maximum of consciousness. When you reach the maximum, you pass into the last existence (life, world). Here again lies a trap. In the last world you will have:
- infinite life, you will be physically immortal
- infinite space, you can physically go to infinity
- infinite matter, you can build an infinity of empires in an infinite space living forever
- infinite energy, you will have infinite energy to build them and cross the infinity of the universe.
Along with empires come family, love, wealth, friends, adventures, hunting dinosaurs and all kinds of aliens, everything your imagination can imagine you will be able to live.

   Why is this a trap? It sounds so good. So let's not forget a very important thing. You are highly aware and mentally and emotionally intelligent. That means you will be the perfect skeptic, the total agnostic. Because from now on you can no longer believe without researching. But wait, as if I were saying that God left the world so that no enlightened mind can discern whether he exists for sure or not. And what does that mean, why is it important? Well, because for an eternity from now a question will grind you: does God exist or not? This infinity that I live, yes.., infinitely generous, is it a worldly, limited infinity? Is the frame that moves in a plane, which is infinite for it, all that is possible? Does she know that there can be a 3d life, a larger and more complex infinity?

   So the problem of a man in the terminus world is the following: to live in a limited infinity or... or to try to see if there is no true infinity. What does this attempt mean? Suicide. Well, not the one blamed by the church. This is suicide in reverse. That accusation is to denounce life as not being ok. On the contrary, you do this with a feeling of regret that you have to give up.
So a man in the last stage will have to decide whether to live the telluric eternity or to make the transition. Here again the fact that you are now fully aware comes into play. Or you, if you are totally aware that you do not know 100% if God exists, then you have a big problem because you know very well and clearly that if you make the transition, it is not certain that you will get anywhere. You probably simply don't exist anymore. And there is no way back. You kicked an infinity, even as it is, telluric, but still an infinity. On the other hand, you again have a problem, that if you don't make the transition, and there would be a real infinity beyond, then this worldly infinity is a fixed pen, and you, being conscious, feel it to the marrow of your bones, it's a feeling that doesn't give you peace. So? What would you do, the one reading? What decision would you make if you reached that point?

   Why would all this strategy be important to a God. To explain, I have to continue that comparison above.
Let's imagine a town with a few tens of thousands of inhabitants, and you are a very good-looking guy. In that town, you have several lovely wives whom you love, and several hundred other mistresses, babes, chicks and other forms of love and amor and etc. Everything is good for you, you are young, you have a big dick, you feel immortal and somehow fulfilled. But. It's as if something is still missing, something feels incomplete, as if you feel a void in your soul but you don't know exactly why. And one day, you receive an envelope, a letter in the envelope, an address is written on the letter. You go to that address, there is a house, you enter the house, you arrive in front of a door, behind the door a room. There is a chair in the room. But you haven't entered yet. And read the letter in front of the door.
The letter says this: behind this door is the love of your life, the one that will completely fulfill you. With her you will never need others, and you will never feel the need for another love. With her you will feel fulfilled. With her you will know NIRVANA. BUT. It is possible to walk into the room and the chair be empty. If this happens, you can't go back to your loves. Your sex and love life will end. Forever. What are you doing? what do you choose The limited love you have in the city, or do you risk losing everything for the chance to have true love?

   Why is this important to EA? Well, think about it, from her perspective. You are that woman. You are in a room, sit on a chair. A gentleman walks into your house, leans in front of the door and reads the letter. Well, from here the following phenomenon happens. IF. If he walks into the room, with that huge risk of losing everything, what kind of man has he entered?? That man who would give up anything for you. But not anyway. Here is the essence of the whole theory. Because many would give up everything they have for true love. BUT NOT EVERYONE WOULD TAKE THE STEP AT THE RISK OF LOSING EVERYTHING. Well, only he and only he could offer you the supreme love to fill your void.

   Returning to God. Let's imagine for a second that we are HIM and that we are sitting on the "throne" in heaven waiting. Looking at it from this angle, from his perspective. He is polite and patient, he goes about his business, he doesn't have HR to deal with hiring. The world he created does all the work. Let's not forget that he is the supreme architect. So he sits quietly in his work and a man walks into heaven. The question arises, what kind of man went to heaven? That man, that person made the ultimate gesture, gave up everything at the risk of turning into nothing, of disappearing altogether. And he is not a madman, because the madness was purified in the worlds he passed through. He is now fully conscious. And if he had taken the step in a moment of madness, he would have passed into another terminal world because he would have been considered unconscious.

   What I wanted to get at is that God created an architecture that only makes heaven for people who have gone through all possible trials, who have reached a maximum level of consciousness, mental and emotional intelligence and who have given up the limited infinity for the true infinity with the risk of losing everything, with the risk of dying for real, in the fullness of the mental faculties. If that man manages to enter heaven, then he is already the right choice, the ideal candidate, he is what God needs.

   The end.

de la nastere suntem morti si totusi ne stingem optimisti. e clar zic, coderul a tras pe nas inainte sa ne faca programelul. suntem distractia cuiva.

Edited by Punter, 21 March 2023 - 02:20.