Omul modern si religia

poate ai bafta si te muti pe malul siretului pana atunci. scapi de-acolo.

 20200923_170415406_iOS.jpg   57K   23 downloads

mario_bril, on 23 septembrie 2020 - 22:27, said:

ditamai sofismul, mario!

hai sa-ti zic eu o chestie, originala, un fel de intrebare retorica... fii(fiti) pe faza :

ti-ai pus vreodata intrebarea de ce oamenii, crestinii, deh, cred cu tot dinadinsul ca intr-un fel sau altul vor continua dupa moarte in aceeasi forma si cu aceeasi constienta? de fapt o continuare a "acestei" vieti? de ce oare sa fie asa? ce divinitate, citeste zeitate, ar dori sa ofere asa ceva? e bizar? a absurd? e delir? raspunsul este simplu, nu exista un altul, aproape mereu ce este mai simplu este si adevarat, oamenii vor rasplata, oricat sa caca pe ei de zeu, dumnezeu, de divin, de spiritual, de fapt intotdeauna isi doresc o rasplata materiala.

Dacă-l citești pe Eliade, nu ar fi chiar așa, precum susții.

mario_bril, on 23 septembrie 2020 - 23:04, said:

eliade e eliade, are si el o parere, necrestina, stiu si eu daca e cel mai nimerit?!?

dar esenta "intrebarii" mele este continuitatea, oamenii isi doresc o continuare a acestei "vieti", asta-i buba...

Edited by Donald_Duck, 23 September 2020 - 23:12.

E unul dintre cei care au studiat intens problema, spre deosebire de mine sau de tine.

mario_bril, on 23 septembrie 2020 - 23:11, said:

mie nu-mi place decat la tiganci din eliade. am citit cam tot, n-am retinut mare lucru. nu zice nicaieri despre continuarea vietii, n-am auzit sa fi zis cineva, d-aia cred ca e originala...

edit.aaa, si in la tiganci mortu nu-si continua viata, de fapt nici macar nu stia ca-i mort.

Edited by Donald_Duck, 23 September 2020 - 23:32.

Mie îmi place cum a studiat Eliade fenomenul religios, chiar dacă în privința creștinismului nu sunt întru totul de acord cu el.
În ceea ce privește însă eshatologia creștină, pot spune că ea decurge extrem de logic din Creație.

ia citeste asta:

"Dar Mircea Eliade n-a sfîrşit prin a medita la Cuvîntul lui Dumnezeu, ci a înţepenit într-un fotoliu citindu-l pe Cioran („Exercices d’admiration”). Dacă în tot ce ni se întîmplă sînt „semne” (una dintre obsesiile autorului „Nopţii de Sînziene”), atunci nu poţi să nu te întrebi dacă nu-i cumva şi acesta un „semn”: să închei conturile existenţei citind elucubraţiile „subţiri” ale unui ateu păgînizant!
Sigur, moartea – „marea trecere” – e o probă grea chiar și pentru mulți dintre credincioșii cei mai autentici. Din păcate, tot ceea ce a urmat în drama omenească a acestui sfîrșit a fost spectacolul jalnic al unei teribile confuzii spirituale, pe care Mircea Eliade însuşi a favorizat-o în sufletele celor apropiaţi: pe de o parte confuzia între religie şi cultură, pe de altă parte aceea între spiritul ecumenic tradiţional şi „ghiveciul” pseudo-religios al lumii moderne. La căpătîiul muribundului se citeşte şi se povesteşte: nu din Evanghelie sau din vreo carte de rugăciuni, ci din proza sofisticată a lui Lampedusa (nuvela „Ligheia”)! De această speţă a fost „Marea Veghe” de care pomenea I. P. Culianu. Vorba aceea, „moartea e pe noi”, iar noi ne îmbătăm cu Fabula acestei lumi…
Şi astfel românul botezat ortodox Mircea Eliade, omul cel mai norocos al unei generaţii martirizate sub semnul crucii lui Hristos, marele istoric şi teoretician al religiilor, idolul atîtor muritori ce s-au amăgit a fi descoperit prin el „sensurile originare” ale lumii şi ale vieţii, s-a stins, la 22 aprilie 1986, într-o atmosferă de coloratură sectaristă şi – cu sintagma generaţiei lui – „iudeo-masonică”, primind „extrema uncţiune” de la un pastor negru anglican, aşa cum el însuşi lăsase dispoziţie, „ca semn de înfrăţire între rase şi religii” (?!).
În ziua de 23 aprilie 1986 a fost ars într-un crematoriu din Chicago („cremat”, zice I. P. Culianu). Serviciul memorial a avut loc în Capela Rockfeller. Atît la incinerare, cît şi la ceremonia ulteriară, s-au citit pagini din opera sa (filosoful David Tracy a înţeles să plaseze un pasaj din „Mitul eternei reîntoarceri” între două texte biblice: „Înţelepciunea lui Isus Sirah” şi „Apocalipsa Sfîntului Ioan Teologul”). Elogiul cel mai substanţial i l-a făcut evreul Saul Bellow.
Slavă Domnului că, fără nici o dispoziţie din partea răposatului, bisericile noastre ortodoxe din America l-au prohodit de la distanţă în legea strămoşească, rugîndu-se cu smerită cuviinţă pentru odihna sufletului său!
Un an mai tîrziu, la parastasul ţinut în ţară, la Biserica Sfîntul Silvestru din Bucureşti, mi-a fost dat să aud cu nedumerire pomenindu-se nu de „robul lui Dumnezeu Mircea”, ci de „robul lui Dumnezeu Mircea Eliade”… Poate că Dumnezeu (iertată să-mi fie vorba proastă!) a înţeles astfel mai bine despre cine se făcea pomenire şi, impresionat de atîta prestigiu ştiinţific, îi va trece cu vederea pînă şi păcatul împotriva Duhului Sfînt…"

Ți-am spus că nu sunt întru totul de acord cu el, când e vorba de părerile lui cu privire la creștinism. A avut câteva derapaje serioase de la creștinism, din păcate.

Pe de altă parte, a studiat intens fenomenul religios și concluziile lui mi se par pertinente.

Edited by mario_bril, 24 September 2020 - 00:04.

penticostalul, on 23 septembrie 2020 - 19:15, said:

Care-s aia, gustosii?

Edited by heart_of_ice, 24 September 2020 - 02:03.

criztu, on 23 septembrie 2020 - 16:29, said:

cam asta, ce?

criztu, on 23 septembrie 2020 - 11:43, said:

heart_of_ice, on 24 septembrie 2020 - 01:57, said:

Aia care inghit perversa momeala penticostala, azvarlita in apele forumului de catre pescarul pseudo-aparator (de circumstanta) al ortodoxiei.

heart_of_ice, on 24 septembrie 2020 - 01:57, said:

Unul dintre cei mai gustosi este EugenCernat
E asa simpatic cand se nerveaza el ca de ce "apar" eu ortodocsii.
Ca si cum ortodoxia ar avea nevoie de apararea mea
Uite-l aici cum musca:

Edited by penticostalul, 24 September 2020 - 17:19.

Donald_Duck, on 23 septembrie 2020 - 23:00, said:

Din acelasi motiv pentru care tin inmormantari grandioase, popa vorbeste grandios si mirobolant, fac morminte de marmura suflate in aur, samd.

Mai exact majoritatea oamenilor nu vor sa renunte la rautatea, prostia si lacomia lor si cred ca daca in viata aceasta au fortat nota, asa va merge mereu.

Donald_Duck, on 23 septembrie 2020 - 23:10, said:

Omul nu are nimic special fata de o frunza si totul este prins intr-o bucla, ceva in genul rotii vesnice din hinduism.

MembruAnonim, on 09 septembrie 2020 - 13:47, said:

Nu vad cum ar putea fi religia despartita de credinta ...
Dumneata esti suparat pe credinciosi in general sau doar pe cei care se impartasesc cu aceeasi lingurita?