Wetland

Genul Typha cuprinde aproximativ 11 specii de plante cu flori monocotiledonate, apartinand familiei Typhaceae. Genul are o raspandire larga in emisfera nordica, insa este, in general, cosmopolit, putand fi intalnit intr-o mare varietate de habitate. Planta apartinand speciei Typha angustifolia este cunoscuta in engleza britanica sub denumirile de trestie (bulrush), pipirig (bullrush) sau papura (reedmace), iar in engleza americana drept cattail, punks sau corndog grass. Typha nu trebuie confundata cu alte plante cunoscute sub numele de papura, cum ar fi cele din genul Scirpus (familia Cyperaceae), precum rogozul sau cele din genurile conexe.
Typha angustifolia creste in locuri mlastinoase, fiind o planta erbacee acvatica, cu tulpina inalta, neramificata, cu frunzele lungi, inguste (cu latimea de pana la 1 cm.) si cu flori unisexuate. Spicul mascul terminal este separat de cel femel, situat mai jos, avand culoarea brun-rosiatica. Se inmulteste prin rizomi, care se imprastie orizontal deasupra suprafetei mlastinoase a solului, pentru a incepe o noua crestere in sus; raspandirea plantei reprezinta o parte importanta in procesul de transformare a apelor in mlastini cu masa vegetativa si chiar in pamant uscat.
Florile unisexuate sunt polenizate de vant, dezvoltand dese inflorescente in spic. Numeroasele flori masculine formeaza in partea de sus a tulpinei verticale a plantei un spic ingust. Fiecare floare masculina este redusa la o pereche de stamine si peri, care se usuca odata ce polenul este raspandit. Numarul mare de flori feminine mici formeaza un dens spic in forma de carnacior, situat pe tulpina plantei, deasupra spicului mascul - la speciile mari acesta poate ajunge pana la 30 cm. lungime si 4 cm. grosime.
Semintele sunt mici, avand 0,2 mm lungime si sunt atasate de un puf fin. Cand florile ajung la maturitate ele se dezintegreaza formand un puf dens, ca de bumbac, continand semintele, care sunt purtate de vant. Typha este adesea printre primele plante acvatice care colonizeaza suprafetele din apropierea mlastinilor, formand tulpini dese, impiedicand de cele mai multe ori celelalte plante de a se dezvolta. Plantele din genul Typha cresc de-a lungul marginilor lacurilor si mlastinilor, in colonii dense, iar radacinile lor ajuta la prevenirea eroziunii terenului. Planta in sine constituie "caminul" multor insecte, pasari si amfibieni, ajutand la mentinerea echilibrului natural.