Viata pe alte planete

Am citit un articol despre existenta vietii pe planete ce se rotesc in jurul  piticelor rosii.  
Habitability of red dwarf systems - Wikipedia

O stea pitica rosie ca Proxima Centauri  sau TRAPPIST-1 emite mai putine radiatii  ultraviolete.   Arde greu, are temperatura mai mica,  cantareste mai putin si e mai mica decat Soarele.  
 57bddc22ce38f239008b8a08.jpg   47.34K   11 downloads

Dar si traieste mai mult - 100 miliarde de ani, poate chiar trilioane de ani.
Ar fi o problema: piticele rosii sunt mult mai instabile  si mai variabile decat stelele mijlocii.  Sunt deseori acoperite de pete solare, diminuand cu 40% luminozitatea.  Iar atunci cand au loc furtuni solare, emit ejectii si protuberanțe solare care pot extermina viata de pe planetele din apropiere, erodandu-le stratul de ozon.  Daca are spectrul electromagnetic redus, atunci viata pe aceste planete ar fi imposibila.  
Iar majoritatea planetelor se intampla sa nu poata sa se roteasca in jurul axei proprii si sa fie blocate, partea expusa la stea fiind fierbinte, iar cealalata parte intunecata fiind inghetata. Si planetele ar putea arata altfel,doar portiunea dintre cele doua zone, cea fierbinte, si cea rece,  ar fi locuibila.   Iar daca ar fi planete ce se pot roti in jurul propriei axe, tot ar avea temperaturi mai mici, deci ierni mai indelungate si mai geroase.  
 unnamed (1).jpg   53.82K   21 downloads



Dar sa presupunem ca ar evolua viata din intamplare pe o planeta ce se poate roti in jurul axei sale si se roteste in jurul unei pitice rosii ceva mai stabila.  

1. Cerul ar avea nuanta galbui/portocaliu  ziua, iar la apus si rasarit, ar avea nuanta rosiatica.  
 planet-Artist-impression-surface-mass-b-Proxima.jpg   270.14K   22 downloads  unnamed.jpg   58.62K   21 downloads


2. Plantele ar fi  in mare parte negre, poate de diferite nuante rosiatice, dar negre la lumina vizibila ,   caci nu primesc multe radiatii UV.  Fotosinteza pe o planeta ce se roteste in jurul unei pitice rosii ar necesita fotoni suplimentari.

 foliage2.jpg   130.01K   21 downloads  182_0250B5F4.jpg   94.07K   20 downloads  Two-Suns-JMajor1.jpg   96.37K   23 downloads




3. O planeta cu viata ce se roteste in jurul stelei pitice rosii  precum Trappist-e sau   Proxima Centauri b ar arata cam asa vazuta din spatiu.
 TRAPPIST-1e_artist_impression_2018.png   412.74K   20 downloads  Artist’s_impression_of_Proxima_Centauri_b_shown_hypothetically_as_an_arid_rocky_super-earth.jpg   468.71K   18 downloads



4. Deoarece apa absoarbe puternic lumina rosie si infrarosu, ar fi putina energie disponibila pentru viata acvatica. Insa absortia preferentiala de apa inghetata ar creste temperatura planetei.  Presupunand ca planetele ar avea o atmosfera densa si oceane precum Pamantul primordial,  fiinte maritime ar fi de mare varietate.
 0_LhLQaD6UxG3psnhu.jpg   283.83K   34 downloads




5.  Sa presupunem prin absurd ca ar evolua forme de viata inteligenta, mamifera  si sapienta pe o planeta ce se roteste in jurul unei pitice rosii. Fiindca pitica rosie emite mai putine radiatii ultraviolete, ar fi firesc ca oamenii de acolo sa aiba o piele de culoare mai deschisa, adica sa fie ALBI sau GRI.   Ar arata exact ca Omuletii Cenusii.  In plus, datorita luminozitatii scazute, oamenii ar avea  ochi mai mari si intunecati, dar si capacitate mai mare de a vedea pe intuneric evoluand pe o planeta cu cer rosiatic.

 Product_image_full_329569_24cd935562ad79e5425c6f0193acc180.jpg   177.89K   35 downloads

Edited by derikarrow, 28 May 2020 - 02:57.

In ce priveste posibilitatea existentei vietii pe o planeta ce orbiteaza o stea pitica alba:
-steaua pitica alba trebuie sa aiba temperaturi de suprafata mai mici de 10 000 grade C.  
-planeta sa fie intr-o zona locuibila la o distanta de 0,0005-0,02 AU (unitati astronomice), incat ca majoritatea planetelor ar ramane inerte, fara posibilitatea de a se roti in jurul axei proprii,cu rotatie sincronica
-viata ar avea la dispozitie sa de dezvolte si sa existe doar timp de 3 miliarde de ani  
-discul de praf ce inconjoara pitica alba si  efectul de sera n-ar putea totusi sa sustina viata

In ce priveste stelele de tip O, cele gigantice, extrem de fierbinti si de culoare albastra/alba,   cu durata de existenta 10 milioane de ani,  formarea planetelor ar fi cam imposibila.  
Oricum, ambele categorii emit   radiatii ultraviolete  cu grad mai crescut.

Sa presupunem ca ar exista o  stea mijlocie ca Altair , Vega   sau Sirius  , dar care sa fie de culoare albastra sau alba.  Si s-ar roti o planeta pe care s-ar dezvolta forme de viata complexa si chiar inteligenta.

Edited by derikarrow, 28 May 2020 - 03:17.

acelasi lucru este valabil si pt planetele din sistemul nostru solar ..... ceva mai departate de soare

nu este nevoie sa te raportezi la Proxima Centauri sau altele ...

Ar mai fi un scenariu -  sistem solar binar.  
Habitability of binary star systems - Wikipedia

1. Cum ar arata un rasarit sau un apus cu doua sori. Planetele respective ar avea temperaturi mari- 30-40 de grade.  
 Gliese_667_Cc_sunset.jpg   79.78K   23 downloads



2.  Plantele ar avea culori de toamna, ori frunzele ar fi chiar albastre.  Stelele mai stralucitoare ca Soarele, precum tipurile spectrale  F, A, B si O emit  mai multa lumina albastra si ultraviolete decat Soarele.  Presupunand ca planetele din jurul lor ar dezvolta un strat de ozon,  viata ar dezvolta un tip de fotosinteza ce ar absorbi lumina  albastra   daca una dintre cele doua stele ar fi albastra.  
Plantele ar reflecta culori precum galben, portocaliu si rosu, precum  cele de toamna.   Frunzele ar putea fi negre.   Ar putea evolua plante fosforecente spectaculoase in mediul subteran.  
 201_174100main_planet_plants_lg.jpg   59.35K   22 downloads  a1.jpgE8EA69E4-82E0-4C18-B820-6668981262B1Default.jpg   192.58K   14 downloads



3. Cum ar arata planeta din spatiu
 1280px-Gliese_667.jpg   222.54K   19 downloads



4. Fauna: ar putea evolua fiinte complexe cu carapace, cochilii,   solzi sau epiderma dura care sa le protejeze de ultraviolete
 582ea78f4935245fca3f8030c1230eba.jpg   118.58K   20 downloads  maxresdefault.jpg   303.58K   20 downloads  f1bde21ffe6dcf876b9382c93ca4b3e8.jpg   281.26K   26 downloads


5. Oamenii -  din cauza radiatiilor ultraviolete, caldurii si luminozitatii,   ar avea pielea de culoare mai inchisa la culoare din cauza melaninei , precum africanii, arabii sau amerindienii.
Dar daca o stea este albastra si una galbena, ar putea dezvolta un pigment diferit.
Oamenii ar putea avea piele de culoare rozalie inchisa  sau mov. Ca Thanos din Marvel....
Din cauza temperaturilor crescute, oamenii ar dezvolta  musculatura si piele  mai intarita, ar fi mai inalti, mai puternici, mai rezistenti si cu mai multa forta fizica.  

 josh-brolin-cast-as-the-voice-of-thanos_1861.jpg   123.05K   27 downloads  d1389ee7455458cf51e506424a50d8ec.jpg   275.12K   23 downloads

Edited by derikarrow, 28 May 2020 - 03:48.

Felicitari pentru topic!

Din ce am studiat eu, culoarea stelelor pitice rosii depinde de clasa lor spectrala, de pilda Trappist si Proxima si multe alte stele pitice rosii ar da o lumina similara soarelui doar ca in loc de alba-galbui ar parea crem-roz ori bej-roz in culoare pala.

Luminozitatea unei stele pitice este raportata la distanta Soare-Pamant, de aceea avem acele imagini de amurg cu fond rosiatic de amurg, insa planetele habitabile se afla mult mai aproape de steaua pitica chiar mult mai aproape decat Mercur, de unde discul stelei si al planetelor vecine ar umple cerul de lumina, astfel ca ar parea mult mai luminos decat pe Pamant, cam de zece ori cat Luna plina si in tonuri de alb-roz-pal deschis.

Planetele habitabile din aceste regiuni ar trebui sa fie mult mai mari decat Pamantul, binare de obicei cu gigante gazoase a caror campuri magnetice ar proteja planeta locuibila.

De asemenea aceste planete ar fi super-vulcanice similar planetei satelit Io primul mare satelit al lui Jupiter.

Cerul acestor planete ar fi luminat de asemenea de aurore la nivelul intregii planete, practic ar fi un peisaj de basm.

Pe partea intunecata temperatura ridicata ar fi mentinuta prin vulcanism, curenti atmosferici si oceanici fierbinti dinspre partea luminata si desertica.

Aceste planete nu au o parte efectiv intunecata din cauza aurorei planetare induse de campul magnetic stelar cat si cel indus de o posibila planeta uriasa pereche binara, apoi discul celorlalte planete din sistem care s-ar vedea pe cer de marimea lunii pline ori chiar mai mare.

https://i.stack.imgur.com/6UmzE.jpg

https://en.m.wikiped...g-no-text-2.svg

PS: Practic doar la cele mai mici pitice rosii cele de clasa spectrala T cerul ar fi rosu-rosiatic.

Edited by Infinitty, 28 May 2020 - 04:45.

conteaza multe chestii in problema existentei vietii. de exemplu daca o stea e pitica rosie conteaza si cate planete s-au format in sistemul ei solar. este posibil sa fie planete mai multe in functie de cat de departe se afla praful stelar cand pitica rosie s-a format. daca era mult praf la distante relativ mari de steaua pitica rosie s-ar fi putut forma planete mai multe care sa mentina un echilibru gravitational care sa ajute planetele apropiate de stea sa se mentina pe o traiectorie ce ar face posibilia existenta vietii
problema nu e daca o stea e pitica rosie sau nu. problema e departarea la care se afla planeta fata de stea. viata poate exista bine mersi si pe astfel de planete insa trebuie sa fie apropiate de stea. e adevarat ca ar fi altfel culorile si etc. fiind pitice probabil ca stelele nu ar avea putere sa traga planete aproape din praful stelar asa ca ar fi de asteptat ca sa se formeze planete la distanta. in cazul stelelor gigantice e de asteptat sa existe putine planete pentru ca praful stelar in apropiere si departare medie sa fie atras de stea

Mi-as dori ca toate geniile astea din Romania sa se uneasca si sa creeze acumulatori de inalta capacitate, fiabil, compact, de lunga utilizare si fara periculozitate . . . .  insa ei se ocupa cu cai verzi pe pereti .
Stiinta lu peste prajit in care filozofia desarta e numita stiinta.

 derikarrow, on 28 mai 2020 - 02:56, said:

Întotdeauna când se abordează ceva, e bine să se definească "uneltele" cu care se lucrează.

Ce o fi viaţa ? Cum se poate spune că un corp are viaţă, iar altul nu are ? Ne uităm la procesele pe care le derulează fiecare dintre corpuri.

Dacă unul dintre ele se autoorganizează, are procese interne de reglare a funcţionării la parametri optimi, dacă transformă un anumit tip de energie pentru funcţionarea internă, dacă creşte în dimensiuni până la o limită impusă de informaţia internă, dacă se adaptează la mediu, dacă răspunde la stimuli, şi dacă se reproduce, atunci avem de-a face cu viaţa.


Viaţa eficientă are la bază doar carbonul. Acest element chimic are o calitate numită concatenare. Ce este concatenarea ? E capacitatea carbonului prin care atomii acestui element pot forma lanţuri de legături între ei înşişi, adică se pot forma lanţuri de legături carbon-carbon.

Asta stă la fundamentul vieţii: acele legături de carbon, care sunt foarte lungi, şi foarte stabile, sunt cele mai eficiente legături chimice care pot inmagazina informaţie. Adică, dintre toate legăturile chimice, legăturile carbonului pot înmagazina cea mai mare cantitate de informaţie posibilă. De asta carbonul stă la baza vieţii.

Edited by lupini, 28 May 2020 - 10:37.

uite frate unde ne sunt geniile.

asta l-a pus pe Thanos

celalalt vorbeste de culoarea cerului si a plantelor dupa tipul de stea, de parca culoarea tine de stea, nu de ochi

discutii de senectute de birt

 derikarrow, on 28 mai 2020 - 02:56, said:

In afara pamantului, doar prin absurd se presupun toate celelalte, planete, viata etc.

 karax, on 28 mai 2020 - 06:58, said:

Ideea este ca majoritatea sistemelor stelare si planetare s-au format prin re-regeneze protoplanetare. Nimic nu garanteaza ca peste o stea si sistemul ei planetar nu poate veni unul ori mai multe valuri de praf interstelar si reconfigura intregul sistem. De obicei norii interstelari proveniti de la supernovele proxime, franeaza planetele ducandu-le aproape de stea, crescand masa acestora si numarul, idem in cazul stelei.

 lupini, on 28 mai 2020 - 10:35, said:

nu este posibila existenta adn-ului bazat pe compusi? daca luam un simplu compus la combinarea a doua substante  se numeste ca s-a modificat structura. asta poate fi un exemplu simplist de "adn". daca avem n compusi care formeaza n transformari se poate realiza un lant de adn

 Infinitty, on 28 mai 2020 - 13:20, said:

tendinta prafului stelar e de a forma inele

 karax, on 28 mai 2020 - 20:48, said:

ADN-ul e format din compuşi ! Mai exact e un acid compus din molecule, având o structură foarte complexă, formată cum spuneam din biopolimeri, adică polimeri produşi de corpurile biologice. Biopolimerii aceştia au în compoziţie zaharuri carbonice, fosfaţi şi baze azotate.

teoretic s-ar putea sa existe adn bazat pe metale? in cazul asta probabil am avea si fiinte in genul celor din marvel

Derikarrow, bine ai aparut prietene, are si Infinity cu cine sa vorbeasca pe limba lui.

 karax, on 29 mai 2020 - 20:57, said:

E posibil însă nu e eficient. ADN-ul are la fundament polimeri, adică legăruri covalente numeroase, ceea ce o pot face hidrogenul, oxigenul sau carbonul, care nu sunt metale. Să ne gândim că elementul carbon poate avea...unii zic 7 milioane, alţii...10 milioane de combinaţii. Deci, cele mai multe. De asta carbonul stă la baza vieţii...deoarece are cele mai multe combinaţii, şi prin urmare poate acumula cea mai mare cantitate de informaţie.

Edited by lupini, 30 May 2020 - 18:39.

probabil adn bazat pe multi compusi metalici

ce e ciudat e ca astfel de fiinte s-ar hrani cu minereuri de fier. cum ar trebui sa arate planeta lor ca sa fie sansa sa se formeze astfel de forme de viata? probabil cu multe minereuri de metal la suprafata

 karax, on 29 mai 2020 - 20:57, said:

Siliconii tocmai asta sunt, iar deoarece nu exista vietati pe baza de siliciu pe Terra nici acesti compusi nu sunt descompusi si asimilati de catre microorganisme.

Siliciul avand valenta 4 precum carbonul, poate produce toti omologii pe care ii formeaza si carbonul, exista inclusiv combustibili pe baza de siliciu in loc de carbon.

Cu toate acestea fiintele pe baza de siliciu ar fi similare celor pe baza de carbon, doar ca nu ar fi afectate de viata pe baza de carbon nefiind comestibile si invers.