Modernismul european (mic compendiu de -isme)

Modernism şi avangardă, sau "un altfel de artă".

Începutul secolului 20 a deschis calea unor mişcări culturale şi curente artistice pe măsura profundelor schimbări sociale survenite în contextul noii paradigme ştiinţifice şi avansului tehnologic fără precedent. În câteva cuvinte, ele au marcat desprinderea de arta tradiţională, prin seria de opoziţii conceptualizate: anticlasică, antiacademică, anticonservatoare.

• Fauvism

Li s-a spus fauves (adică animale sălbatice) pentru că pictura lor se caracteriza prin linii agresive şi culori stridente, care șochează ochiul prin violența lor, iar ei şi-au însuşit, glorios, titulatura (ca dovadă că şi criticii de artă sunt uneori buni la ceva).

Fauvismul este mai curând eclectic: spre deosebire de alte curente, el nu are un obiectiv socio-politic unitar, un program ori o abordare estetică anume. S-a întâmplat ca, la început de veac 20, câţiva artişti să se regăsească laolaltă sub semnul unor experimente cu spaţiul pictural şi culoarea. Aşadar, la Salonul de Toamnă din Paris (1905), pe atunci tinerii André Derain, Henri Matisse şi Maurice de Vlaminck îşi expuneau lucrările în aceeaşi sală cu două busturi clasice; "Donatello printre bestii sălbatice!" avea să exclame, dispreţuitor, criticul Louis Vauxcelles.

Într-adevăr, tablourile lor bruscau privirea printr-o manieră aproape primitivă, scăpată de sub regulile acceptate până atunci, eliberată de rigoarea coloristică convenţională şi având ca factor comun apetitul pentru spontaneitate şi lipsa nuanţelor.

Pentru o scurtă perioadă, chiar şi Georges Braque s-a lăsat atras de modul "fauvist", pe care l-a abandonat îndreptându-se către cubism.

De altfel, fauvismul n-avea să dureze mai mult decât o primă etapă în parcursul artistic al unora dintre cei cunoscuţi drept pictori fauvişti, ulterior convertiţi la expresionism.



Henri Matisse:

Luxe, Calme et Volupté, 1904. Musée d'Orsay, Paris [lucrare considerată punctul de plecare al fauvismului]


[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/0/07/Matisse-Luxe.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Le bonheur de vivre, 1905–06. Colecţia Barnes Foundation


[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/b/b9/Bonheur_Matisse.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Femme au chapeau, 1905. Muzeul de Artă Modernă, San Francisco


[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/thumb/f/fb/Matisse-Woman-with-a-Hat.jpg/800px-Matisse-Woman-with-a-Hat.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Les toits de Collioure, 1905. Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg


[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/9/98/Matissetoits.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


André Derain:

Le séchage des voiles (The Drying Sails), 1905. Muzeul Puşkin, Moscova

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c3/Andr%C3%A9_Derain%2C_1905%2C_Le_s%C3%A9chage_des_voiles_%28The_Drying_Sails%29%2C_oil_on_canvas%2C_82_x_101_cm%2C_Pushkin_Museum%2C_Moscow._Exhibited_at_the_1905_Salon_d%27Automne.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


La jetée à L'Estaque, 1906.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/0/0c/Andr%C3%A9_Derain%2C_1906%2C_La_jet%C3%A9e_%C3%A0_L%27Estaque%2C_oil_on_canvas%2C_38_x_46_cm.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


L'Estaque, 1905.

[ https://sothebys-com.brightspotcdn.com/dims4/default/a74d246/2147483647/strip/true/crop/640x417+0+0/resize/684x446!/quality/90/?url=http%3A%2F%2Fsothebys-brightspot-migration.s3.amazonaws.com%2F57%2Fe0%2F7d%2F4baa2a81d7347cc8ae6390296ac6b67c225a0f5e631cbc626bd778da89%2F7-things-fauvism-1g.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Maurice de Vlaminck:

La Seine à Chatou, 1906.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/2/21/SeineChatou.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dansatoarea de la "Rat mort", 1906

[ https://pictures.abebooks.com/ELBOLETINCOLECCION/22751590909.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Raoul Dufy:

Jeanne dans les fleures. 1905-07

[ https://www.artsupplies.co.uk/blog/wp-content/uploads/2019/09/bdm_dufy_jeanne_1600px.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


La Rue pavoisée, 1906.

[ https://media.mutualart.com/Images/2009_07/05/0111/487844/3bbac3a7-7bd4-46ff-b7ca-40805dc90e48_g.Jpeg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Georges Braque:

Plajă aurie, 1906.

[ https://3.bp.blogspot.com/-lxh9GK2KvOI/WRc3k0mqRwI/AAAAAAAAB44/OPJ8GBOD-AU0-akJtguU9cJ4DOTZ4VJlwCLcB/s1600/yellow-seacoast-1906.jpg%2521Large.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Casa din spatele copacilor, 1906-07.

[ https://aagala.com/wp-content/uploads/2019/06/35-1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Naoto, 26 May 2020 - 15:34.

Sau:

https://en.wikipedia...estern_painting

Eu te înțeleg, dar aici cred că ne așteptăm la mai mult decât un wiki-link.

Intermezzo:

• Şcoala pariziană (École de Paris)

Nu-i propriu-zis un -ism, dimpotrivă.

Sunt pictori, sculptori, scriitori care, deşi independenţi, neafiliaţi vreunei mişcări artistice, s-au constituit într-un adevărat fenomen socio-cultural al anilor 1900 – 1940: e vorba de artiştii străini sosiţi în capitala franceză, mulţi dintre ei imigranţi din Europa de Est, evrei, polonezi, lituanieni ori ruşi, "slavi deghizaţi ca reprezentanţi ai artei franţuzeşti" cum îi etichetase caustic acelaşi Louis Vauxcelles, dar printre ei şi un român de geniu, Brâncuşi. Li se alătură francezii Pierre Bonnard şi Jean Metzinger, italienii de Chirico şi Modigliani, ori mult mai exoticul Tsuguharu Foujita din îndepărtata Japonie. Lideri incontestabili ai noilor direcţii în pictură, dar şi ai acestei comunităţi eclectice sunt cei doi prieteni şi teribili rivali, Matisse şi Picasso.

Cu toţii locuiesc în acelaşi cartier, Montparnasse; acolo se află La Ruche ("Stupul"), o clădire bizară în opt unghiuri şi cu trei etaje proiectată de Gustave Eiffel, în interiorul căreia, ca într-un fagure, se înghesuiau 140 de ateliere. Cei care-şi găsesc aici adăpost îşi plăteau chiria în picturi şi sculpturi, dar când locul se aglomera din pricina nou-veniţilor fără o leţcaie, artiştii se mutau în Montmartre, la cealaltă reşedinţă a boemei pariziene, în aşa-zisa "Corabie a spălătoreselor".

La Ruche a devenit atelier de creaţie, simeză şi cămin, cel puţin cu titlu provizoriu, pentru Guillaume Apollinaire, Alexander Archipenko, Ossip Zadkine, Moise Kisling, Marc Chagall, Max Pechstein, Fernand Léger, Jacques Lipchitz, Pinchus Kremegne, Max Jacob, Chaïm Soutine, Robert Delaunay, Amedeo Modigliani, Constantin Brâncuși, Diego Rivera, Marevna, Luigi Guardigli, Marek Szwarc şi mulţi alţii.


Amedeo Modigliani:

Nud pe pernă albastră, 1916.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/12/Amedeo_Modigliani_-_Nu_Couch%C3%A9_au_coussin_Bleu.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Nud șezând, 1916. Galeriile Courtauld, Londra

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c9/Amedeo_Modigliani_060.jpg/1280px-Amedeo_Modigliani_060.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Jeanne Hébuterne cu pălărie și colier, 1917.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/Amedeo-modigliani-jeanne-hebuterne-with-hat-and-necklace.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Jeanne Hébuterne, 1919. Muzeul Metropolitan de Artă din New York

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Amedeo_Modigliani%2C_1919%2C_Jeanne_H%C3%A9buterne%2C_oil_on_canvas%2C_91.4_x_73_cm%2C_Metropolitan_Museum_of_Art.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Marc Chagall:

Violonistul, 1912. Stedelijk Museum, Amsterdam

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/4/4a/Image-Chagall_Fiddler.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Negustorul de vite, 1912. Muzeul de Artă din Basel

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c4/Marc_Chagall%2C_1912%2C_Le_Marchand_de_bestiaux_%28The_Drover%2C_The_Cattle_Dealer%29%2C_oil_on_canvas%2C_97.1_x_202.5_cm%2C_Kunstmuseum_Basel.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Natură moartă, 1912.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/a/a1/Marc_Chagall%2C_1912%2C_still-life_%28Nature_morte%29%2C_oil_on_canvas%2C_private_collection.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Moïse Kisling:

Nud pe divan negru, 1913.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c1/Mo%C3%AFse_Kisling%2C_1913%2C_Nu_sur_un_divan_noir%2C_oil_on_canvas%2C_97_x_130_cm%2C_published_in_Montjolie%2C_1914.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Kiki de Montparnasse, 1925.

[ https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/51j4OO1EBHL._AC_.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Chaïm Soutine:

Băiatul de serviciu, 1925. Muzeul Naţional de Artă Modernă. Centrul Pompidou, Paris.

[ https://i.pinimg.com/originals/ff/5c/03/ff5c0366538575f476a1657a356f9468.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Robert Delaunay:

Peisaj cu disc, 1906–07. Muzeul Naţional de Artă Modernă. Centrul Pompidou, Paris.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c7/Robert_Delaunay%2C_c.1906%2C_Paysage_au_disque_solaire%2C_oil_on_canvas%2C_54_x_46_cm%2C_Mus%C3%A9e_National_d%27Art_Moderne.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Marevna (Marie Vorobieff):


Omagiu prietenilor din Montparnasse, 1962. Musée du Petit Palais, Geneva.

[ https://uploads2.wikiart.org/images/marevna-marie-vorobieff/homage-to-friends-from-montparnasse-1961(1).jpg!Large.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


---

Edited by Naoto, 27 May 2020 - 10:45.

• Expresionism

Ca mişcare artistică a apărut în Germania, în aceeaşi perioadă cu gruparea fauviştilor francezi (marcată de puternica personalitate a lui Matisse).

Expresionismul se naşte mai întâi în domeniul artelor plastice odată cu înfiinţarea, în 1905, a grupului Die Brücke ("Podul"); iniţiatorii sunt patru studenţi la arhitectură din Dresda, aflaţi în căutarea artei adevărate.  Pentru ei, viaţa nu putea fi privită doar în perspectiva unui sfârşit, vlăguit, ci mai degrabă drept "punte" către un viitor mai bun [v. Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra: "Iată ce este mare într-un om: faptul că reprezintă o punte, nu un scop”]. Frenezia dionisiacă a sentimentelor, întoarcerea la arhetipuri, eliberarea eu-lui, devin astfel premise ale reacţiei împotriva academismului şi a convenţiilor estetice rigide. Între aceştia, Ernst Ludwig Kirchner, care considera pictura contemporană nimic altceva decât "mâzgălituri anemice, lipsite de sânge şi viaţă", alături de Erich Heckel, Karl Schmidt-Rottluff şi Fritz Bleyl. Ulterior, la grupare au aderat şi Emil Nolde, Max Pechstein, Otto Müller, precum şi alţii.

Un al doilea grup asociat cu mişcarea expresionistă este Der Blaue Reiter ("Călărețul Albastru"), agregat în jurul lui Wassily Kandinsky, avocat rus devenit pictor şi întemeietor al Noii Asociaţii a Artiştilor din München (NKVM), şi al lui Franz Marc, artist german. Din grupare mai fac parte Marianne von Werefkin, Gabriele Münter (iubita lui Kandinsky), dar şi inconfundabilul Paul Klee.

Mai mult decât nucleul expresionist din Dresda, NKVM s-a lăsat influenţat de fauvism, reducând detaliile descriptive la esenţă (formă şi culoare).

Pictura expresionistă păstrează teme tradiţionale, pe care le expune însă într-o viziune nouă: detalii simplificate, cromatică stridentă, contrastantă, pe alocuri incandescentă, linii distorsionate, frânte şi curbe, forme exagerate. Toate acestea ca expresie subiectivă directă, personală, a artistului, caracterizată prin trăiri covârşitoare, intense.

Această viziune, motivată ideologic, se va răsfrânge şi în literatură, dramaturgie, cinematografie, arhitectură şi muzică, astfel încât, depășind granițele picturii şi graficii, va deveni cunoscută drept expresionismul german.

Pe de altă parte, de vreme ce urâtul, ca şi răul, există în această lume, ele nu pot fi eludate, ci trebuie înfăţişate. Artiştii expresionişti precum Kirchner, Nolde, Kokoschka, Schiele ori Grosz au utilizat urâtul ca modalitate de denunţ social, nu atât prin prisma esteticului, cât a protestului. În mod sistematic aceştia au recurs la reprezentarea de chipuri descompuse, respingătoare, care exprimă tristeţe, alterare ori, dimpotrivă, carnalitatea satisfăcută a unei lumi burgheze a cărei implinire se confunda cu ascensiunea dictaturii. Refuzul "normelor vieţii frumoase în societatea urâtă”, desfigurat de resentiment, se voia un atac la adresa puterii, autorităţii, obscurantismului, inumanului. Nu întâmplător propaganda nazistă îi stigmatizează drept dușmani ai regimului și rasei germane, declanşând operaţiunea "Arta degenerată", în 1937. Cu toţii au fost interzişi.

Ca fapt divers, denumirea expresionism provine de la caracterizarea unor tablouri ca fiind "expresionisme" de către pictorul francez Julien Auguste Herve, însă termenul i-a mai fost atribuit şi criticului Louis Vauxcelles, acest inepuizabil născocitor de etichetări artistice.


Ernst Ludwig Kirchner:

Stradă din Dresda, 1908. Muzeul de Artă Modernă din New York

[ https://uk.phaidon.com/resource/streetdresden1908.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Două femei pe stradă, 1914. Colecţia Landului Renania de Nord-Westfalia, Düsseldorf

[ https://uploads7.wikiart.org/images/ernst-ludwig-kirchner/two-women-at-the-street.jpg!Large.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Autoportret ca soldat, 1915. Muzeul de Artă Allen din Oberlin, Ohio.

[ https://uploads8.wikiart.org/temp/3bcb142c-9989-4b39-9512-1323f7429195.jpg!Portrait.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Erich Heckel:

Doi bărbaţi la masă, 1912. Hamburger Kunsthalle
(inspirat de romanul Idiotul de Dostoievski)

[ https://uk.phaidon.com/resource/twomenattable.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Karl Schmidt-Rottluff:

Conacul de la Dangast, 1910. Noua Galerie Naţională, Berlin

[ https://2.bp.blogspot.com/-VbW_VIZQ5I8/VBsSYC_sBxI/AAAAAAAEaB0/LNam54TsLEw/s1600/Karl%2BSchmidt-Rottluff%2B-%2BFarm%2Bin%2BDangast.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Două femei, 1912. Galeriile Tate, Londra

[ https://uploads6.wikiart.org/images/karl-schmidt-rottluff/two-women-1912.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Autoportret (xilogravură), 1914.

[ https://www.olsengallery.com/images/12440.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Emil Nolde:

Case din Friesland, 1910.

[ https://images.curiator.com/images/t_x/art/symqpf9ogmte08zsk4zc/emil-nolde-frisian-house-1910.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/81EcKFmUXvL._AC_SL1500_.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dans în jurul viţelului de aur, 1910. Noua pinacotecă, München

[ https://www.theartstory.org/images20/works/nolde_emil_5.jpg?1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Profetul (xilogravură), 1912.

[ https://uk.phaidon.com/resource/emilenoldetheprophet.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Răstignirea, 1912. Muzeul Fundației Nolde, Neukirchen

[ https://artforus.files.wordpress.com/2012/11/crucifixion.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Pogorârea în mormânt, 1915. Muzeul Naţional de Artă, Arhitectură şi Design, Oslo

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c9/Emil_Nolde%2C_1915%2C_Die_Grablegung_%28Begravelsen%2C_The_Burial%29%2C_oil_on_canvas%2C_87_x_117_cm%2C_Stiftung_Nolde%2C_Seeb%C3%BCll.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Otto Müller:

Trei femei la scăldat, 1912.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/50/Otto_Mueller_-_Drei_badende_im_Teich_-_ca1912.jpeg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Pereche de îndrăgostiţi, 1914.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c1/Otto_Mueller_-_Liebespaar_-_ca1914.jpeg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Afiş anual al mişcării Die Brücke (1912)

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d9/Jahresmappe.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Max Pechstein:

Nuduri în aer liber, 1911. Institutul de Artă din Detroit

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/1/1e/Max_Pechstein%2C_1911%2C_Under_the_Trees_%28Akte_im_Freien%29%2C_oil_on_canvas%2C_73.6_x_99_cm_%2829_x_39_in%29%2C_Detroit_Institute_of_Arts.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


La scăldat, 1910. Muzeul de Arte Frumoase, Richmond, Virginia

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0f/VMFA_2009-261a_v1_KW_x-1024x895.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Cap de femeie, 1911.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2c/Hermann_Max_Pechstein_Fraukopf_1911c.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

.

Edited by Naoto, 26 May 2020 - 22:16.

Surrealist dream paintings
Metamorphosis of Narcissus (1937)
by Salvador Dalí



[ https://ichef.bbci.co.uk/wwfeatures/live/1280_720/images/live/p0/8c/z7/p08cz7tz.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

...mmm!?


[ https://ichef.bbci.co.uk/wwfeatures/live/1280_720/images/live/p0/87/1k/p0871kqd.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by 1Kn, 26 May 2020 - 20:33.

Păi n-am terminat cu expresionismul.

Wassily Kandinsky:

Blaue Reiter (Călăreţ albastru), 1903.

[ https://www.wassilykandinsky.net/images/works/81.jpg?version=7 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Stradă în Murnau, 1908.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/83/Vassily_Kandinsky%2C_1908%2C_Murnau%2C_Dorfstrasse.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Murnau: vedere cu biserica, 1909. Muzeul Van Abbe, Eindhoven

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Kandinsky%2C_Blick_auf_Murnau_mit_Kirche.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Improvizaţie 3, 1909.

[ https://www.wassilykandinsky.net/images/works/334.jpg?version=7 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Studiu de culoare. Pătrate cu cercuri concentrice, 1913

[ https://www.wassilykandinsky.net/images/works/370.jpg?version=7 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Improvizaţie. Potopul, 1913.

[ https://www.wassilykandinsky.net/images/works/32.jpg?version=7 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Franz Marc:

Cal în peisaj, 1910. Muzeul Folkwang, Essen

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f0/Marc-horse_in_a_landscape.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Tigrul, 1912.

[ https://www.lorenz24.com/kd24/Artikelbilder/26022020/p97524.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Visul, 1912.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a1/Franz_Marc_-_Der_Traum_-_Google_Art_Project.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Soarta animalelor, 1913. Muzeul de Artă din Basel

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/32/Franz_Marc-The_fate_of_the_animals-1913.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Alexej von Jawlensky:

Fata cu pălărie înflorată, 1910.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/Alexei_Jawlensky_-_Young_Girl_with_a_Flowered_Hat%2C_1910_-_Google_Art_Project.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Marianne von Werefkin:

Autoportret, 1910.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Werefkin%2C_Marianne_von_-_Selfportrait_I_-_Google_Art_Project.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

...

Edited by Naoto, 30 May 2020 - 20:10.

Judecand dupa cum au evoluat nudurile in arta as zice ca diversele curente moderniste au fost partial motivate de nevoia de a face economie la plata modelelor!

Edited by garett, 27 May 2020 - 08:56.

Putem face un topic și despre evoluția produsului artistic. "Nud"

Parcă rămăsesem însă la expresioniști...


Egon Schiele:

Prietenie, 1913.

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6c/Schiele_-_Freundschaft_-_1913.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Autoportret cu physalis, 1912. Muzeul Leopold, Viena

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b8/Egon_Schiele_-_Self-Portrait_with_Physalis_-_Google_Art_Project.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Portretul lui Willy Neuzil, 1912. Muzeul Leopold, Viena

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d0/Egon_Schiele_069.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Îmbrățișarea, 1917. Galeria Belvedere, Viena

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/46/Egon_Schiele_016.jpg/2880px-Egon_Schiele_016.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Moartea și fecioara, 1915. Muzeul Leopold, Viena

[ https://byronsmuse.files.wordpress.com/2018/10/1915-egon-schiele-death-and-the-maiden.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Familia, 1918. Galeria Belvedere, Viena

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Egon_Schiele_014.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Oskar Kokoschka:

​Copii jucându-se, 1909. Galeria Națională, Londra

[ https://apollo.imgix.net/content/uploads/2019/03/4756_EX_34101.jpg?auto=compress,format&crop=faces,entropy,edges&fit=crop&w=900&h=600 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Vălul Veronicăi, 1911. Muzeul de Arte Frumoase, Budapesta

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/1/1d/Oskar_Kokoschka_-_Veronica%27s_Veil_-_Google_Art_Project.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Mireasa vântului (Furtuna), 1912-13. Muzeul de Artă, Basel

[ https://796777.smushcdn.com/1605829/wp-content/uploads/2020/02/image1-20.jpg?lossy=1&strip=1&webp=1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dublu portret, Alma Mahler și Oskar Kokoschka, 1912. Muzeul Folkwang, Essen

[ https://796777.smushcdn.com/1605829/wp-content/uploads/2020/02/image11-7.jpg?lossy=1&strip=1&webp=1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Autoportret cu mâna la față, 1918-19. Muzeul Leopold, Viena

[ https://apollo.imgix.net/content/uploads/2019/03/294_LM_00623_rp-copy.jpg?auto=compress,format&w=900&h=600 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]





George Grosz:

Explozie, 1917. Muzeul de Artă Modernă, New York

[ https://www.freeart.com/gallery/g/grosz/grosz5.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]




Paul Klee:

Mitul florii, 1918. Muzeul Sprengel , Hanovra

[ https://www.paulklee.net/images/paintings/Flower-Myth-1918.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


dar are un topic dedicat, aici

Edited by Naoto, 03 June 2020 - 23:58.

Miniaturism
Sau, surprinzatoarea putere a lucrurilor mici


 965580_4950072345009_515264501_o.jpg   131.93K   2 downloads  צןמןשרא.jpg   7.87K   3 downloads  18936.jpeg   91.46K   2 downloads

Nu este desigur o subramura consacrata a artei.
Dar....cred ca nu este cu nimic mai prejos decat orice lucrare de arta clasica, moderna, naiva

Am vazut doua expozitii pe tema. - Una in Jaffo -Tel Aviv, alta in alt oras...
de fiecare am plecat de gust de "mai vreau "
Si nu ma gandesc la casutele papusilor ci la multe, multe idei originale si executie de exceptie

Ce putem vedea:

 981092_4950074185055_687586852_o.jpg   56.95K   3 downloads  966772_4950073105028_596522610_o.jpg   62.36K   3 downloads  980553_4950076985125_458923697_o.jpg   67.44K   3 downloads


 977287_4950076625116_204780694_o.jpg   111.55K   4 downloads  464590_4950074505063_1012683432_o.jpg   92.59K   3 downloads  562622_365721386878042_1623016771_n.jpg   106.47K   2 downloads