Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
transport mobila grea la etaje su...

TCL 98X955

Concursuri false ce ziceti?

Recomandare AC pentru o camera
 Sunet ambreiaj - Opel meriva z17dth

C-BooL - Magic Symphony ft. Giang...

Pret instalator

Fire lipite cu banda sub scaunul ...
 RCA mai ieftin online - unde?

Configurare PC AMD Ryzen 9 7950x3d

Sony Oled

[python] dependențe clase
 Curatare piese de calcar

Mediabox Vodafone TV fara cablu c...

Intrebari laptop Panasonic (Secon...

Tractor Case 4210 fum in radiator
 

Marte - teraformare, colonizare, noutati

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
104 replies to this topic

#73
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View Postkarax, on 05 martie 2020 - 10:00, said:

depinde de fapt de cat de aproape sunt planetele de pitica rosie. daca o planeta e asa de apropiata de pitica rosie va avea caldura mai mare decat noi care suntem la distanta mai mare de soare.

Da, asa este, in plus au un tipar habitabil atipic, de pilda aceste planete nu au rotatie diurna precum Mercur, Venus ori Luna si deci nici un camp magnetic de tip terestru.

Pe urma sunt superactive vulcanic.

In schimb avand cantitati impresionante de apa lichida plus supervulcanism, deci dispun de oceane saturate de saruri diverse, este posibil sa aiba un camp magnetic cum are luna jupiteriana Ganimede.

De asemenea planetele ar avea caldura suplimentara de la vulcani, o lumina continua in atmosfera printr-o super-aurora la scala planetara.

Viata pe aceste planete ar putea prospera pe partea intunecata a acestora, ajutata de oceanul cald, de atmosfera densa, de caldura vulcanilor, cat si de atmosfera luminata de efectul de neon.

#74
karax

karax

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,839
  • Înscris: 14.10.2017
ar exista posibilitatea in astfel de planete sa fie cumva un fel de "baterie naturala" care sa produca un camp magnetic? imi imaginez lacuri imense din anumite lichide care sa se comporte cam ca o baterie. sau ca orice alt conductor de curent electric.

#75
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008
Ganymede has a permanent (intrinsic) magnetic moment independent of the Jovian magnetic field.[88] The value of the moment is about 1.3 × 1013 T·m3,[24] which is three times larger than the magnetic moment of Mercury.

The dipole magnetic field created by this permanent moment has a strength of 719 ± 2 nT at Ganymede's equator,[24] which should be compared with the Jovian magnetic field at the distance of Ganymede—about 120 nT.[88] The equatorial field of Ganymede is directed against the Jovian field, meaning reconnection is possible. The intrinsic field strength at the poles is two times that at the equator—1440 nT.[24]

The field strength of the induced field at the magnetic equator is about 60 nT—half of that of the ambient Jovian field.[24] The induced magnetic field of Ganymede is similar to those of Callisto and Europa, indicating that Ganymede also has a subsurface water ocean with a high electrical conductivity.

Given that Ganymede is completely differentiated and has a metallic core,[8][76] its intrinsic magnetic field is probably generated in a similar fashion to the Earth's: as a result of conducting material moving in the interior.[24][76] The magnetic field detected around Ganymede is likely to be caused by compositional convection in the core,[76] if the magnetic field is the product of dynamo action, or magnetoconvection.[24][91]
Despite the presence of an iron core, Ganymede's magnetosphere remains enigmatic, particularly given that similar bodies lack the feature.[8] Some research has suggested that, given its relatively small size, the core ought to have sufficiently cooled to the point where fluid motions, hence a magnetic field would not be sustained. One explanation is that the same orbital resonances proposed to have disrupted the surface also allowed the magnetic field to persist: with Ganymede's eccentricity pumped and tidal heating of the mantle increased during such resonances, reducing heat flow from the core, leaving it fluid and convective.[57] Another explanation is a remnant magnetization of silicate rocks in the mantle, which is possible if the satellite had a more significant dynamo-generated field in the past.



Planetele din Trappist-1, pot avea rotatie diurna cu conditia sa fie binare cam cum este Pamantul si Luna, doar ca in loc de Luna ar fi o planeta mai maricica in genul lunilor joviene, Marte si Mercur, iar atunci planeta mică ar invarti planeta mai mare precum se rotesc doi dansatori in sincron in tandem, iar unele planete din asemenea sisteme planetare chiar pot fi binare, ceea ce este comun si pentru sistemul nostru solar, ceea ce ar face sa aiba si campuri magnetice deosebit de puternice.

Attached Files


Edited by Infinitty, 05 March 2020 - 22:40.


#76
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

 C8H11NO2, on 29 februarie 2020 - 09:25, said:

aberezi rau de tot.

daca era posibil AZI , era facut deja.

mai mult , partile de glob care nu sunt habitabile erau deja teraformate in zone idilice pt oameni.

specia umana nici nu a ajuns pe marte si tu vrei sa teraformezi?

daca era cum spui tu , luna era demult un oasis de viata , cu rauri cristaline si iarba verde… si cu ATMOSFERA

poate ca aburez ...

Si eu as fi dorit un iphone pe cand eram soim al patriei in anii 80 dar nu s-a putut pe atunci, asta e!

Luna poate fi teraformata pe acelasi principiu, doar ca are nevoie de un gaz-scut din microbule grele care ar pluti destul de aproape de suprafata, altfel atmosfera selenara s-ar intinde pana la de 10 ori inaltimea atmosferei Pamantului, ceea ce ar fi prea complicat si scump chiar nepractic, iar realizarea presiunii de 1 bar la dol ar fi greu de realizat, dar la o scala mai mica cat a Pamantului ori chiar mai mica ar fi potrivit.

Nu stiu daca Luna are in subsol suficienta apa si azot, dar bsnuiesc ca are datorita densitatii ei mici.

Ultimele date de pe Marte indica faptul ca planeta este plina de elemente volatile inghetate la suprafata, de unde atmosfera isi regenereaza constant azotul si metanul dar si alte elemente.

Un savant american a scos o carte numita Shilding worlds.

Practic cam toate planetele telurice si planetele pitice pot fi teraformate, cu specificatia ca la inceput doar Venus ar dispune de o atmosfera respirabila, celorlalte lumi lipsindu-le oxigenul care ar fi produs de plante si alge.

#77
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008
Marte ar putea fi reactivat si udat bine daca am folosi micul satelit exterior Deimos franat prin explozii nucleare pentru a devia in fata satelitului interior Phobos pentru a il incetini si devia spre o traiectorie de impact cu Marte.

Phobos este un sfert din Luna.

Asadar Marte ar putea fi teraformat si reactivat geologic destul de facil.


#78
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008
https://en.m.wikiped...ki/Phobos_(moon)

Phobos does not have an atmosphere due to its low mass and low gravity.[19] It is one of the least reflective bodies in the Solar System, with an albedo of about 0.071.[6] Infrared spectra show that it has carbon-rich material found in carbonaceous chondrites. Instead, its composition shows similarities to that of Mars' surface.[20] Phobos's density is too low to be solid rock, and it is known to have significant porosity.[21][22][23] These results led to the suggestion that Phobos might contain a substantial reservoir of ice. Spectral observations indicate that the surface regolith layer lacks hydration,[24][25] but ice below the regolith is not ruled out.

Phobos has dimensions of 27 km × 22 km × 18 km.

https://en.m.wikiped...ki/Deimos_(moon)

Deimos is composed of rock rich in carbonaceous material, much like C-type asteroids and carbonaceous chondrite meteorites[citation needed]. It is cratered, but the surface is noticeably smoother than that of Phobos, caused by the partial filling of craters with regolith.[citation needed] The regolith is highly porous and has a radar-estimated density of only 1.471 g/cm3.

Asadar chiar si Phobos este suficient de mic pentru a fi franat pe o orbita de impact spiralata cu Marte prin aplicarea unor explozii termonucleare asupra unei schele-sonda de tip disc Daedal- Orion fixate la sol in fata directiei de inaintare a satelitilor martieni Phobos si Deimos.

La impactul cu Marte s-ar obtine doua zone de impact de profunzime cu fose lungi in proximitate, o cantitate uriasa de caldura si o atmosfera densa precum cea a Pamantului.

Ar urma ani intregi cu ploi meteoritice care ar gauri inclusiv gheata calotelor polare, iar procesele vulcanice din zonele de impact ar continua multe decenii.

Oamenii de stiinta ar invata astfel foarte multe lucruri despre terraformare, compozitia interna a satelitilor naturali si despre interiorul lui Marte.

Pentru noi ceilalti ar fi interesant sa vedem cum Marte devine o planeta mai calda cu o atmosfera densa, ploi, mari si oceane.

#79
Vincentiu_1981

Vincentiu_1981

    Locatie: Bucuresti

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,259
  • Înscris: 02.11.2012
Prabusirea satelitilor pe Marte ar scoate niste caldura doar la momentul impactului si inca putin dupa, numai ca acea caldura este extrem de limitata in timp si nu este un flux de caldura continuu care sa incalzeasca planeta. S-ar incalzi atmosfera doar in apropierea impactului si doar pentru putin timp, pentru ca dupa aia s-ar genera nori imensi de praf si pulbere care s-ar imprastia pe toata suprafata planetei si climatul ala decent al lui Marte care acum este prezent in zona ecuatoriala ar fi dat uitarii si toata planeta s-ar raci drastic cu multe zeci de grade, pentru ca lumina si caldura provenite de la Soare ar fi blocate de catre norii de praf, pulbere, gaze si aerosoli, atat prin absorbtie in straturile superioare, cat si prin reflexie.

Terraformarea se poate face prin alte metode, mai putin invazive si ar trebui folosite eventuale metode mai cataclismice doar in situatiile in care este nevoie de o transformare severa a planetei din surse exterioare, cum ar fi imbogatirea unei planete cu o sursa de care ea nu dispune, cum ar fi apa.
Insa atentie, ca daca planeta nu dispune de surse suficiente de apa, atunci chiar daca ambii sateliti ai ei ar fi constituiti numai din apa, volumul de apa care ar fi disponibilizata ar fi mult prea mic raportat la necesitatile unei lumi cu mari, oceane si ploi.

Edited by Vincentiu_1981, 10 September 2020 - 14:12.


#80
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View PostVincentiu_1981, on 10 septembrie 2020 - 14:04, said:

Prabusirea satelitilor pe Marte ar scoate niste caldura doar la momentul impactului si inca putin dupa, numai ca acea caldura este extrem de limitata in timp si nu este un flux de caldura continuu care sa incalzeasca planeta. S-ar incalzi atmosfera doar in apropierea impactului si doar pentru putin timp, pentru ca dupa aia s-ar genera nori imensi de praf si pulbere care s-ar imprastia pe toata suprafata planetei si climatul ala decent al lui Marte care acum este prezent in zona ecuatoriala ar fi dat uitarii si toata planeta s-ar raci drastic cu multe zeci de grade, pentru ca lumina si caldura provenite de la Soare ar fi blocate de catre norii de praf, pulbere, gaze si aerosoli, atat prin absorbtie in straturile superioare, cat si prin reflexie.

Terraformarea se poate face prin alte metode, mai putin invazive si ar trebui folosite eventuale metode mai cataclismice doar in situatiile in care este nevoie de o transformare severa a planetei din surse exterioare, cum ar fi imbogatirea unei planete cu o sursa de care ea nu dispune, cum ar fi apa.
Insa atentie, ca daca planeta nu dispune de surse suficiente de apa, atunci chiar daca ambii sateliti ai ei ar fi constituiti numai din apa, volumul de apa care ar fi disponibilizata ar fi mult prea mic raportat la necesitatile unei lumi cu mari, oceane si ploi.

Inteleg ce spui si ai dreptate in mare masura, dar eu explicam o situatie in directia regenerarii atmosferice. Ma refer la faptul ca cei doi sateliti naturali vor aduce un aport consistent de apa si alte elemente volatile in atmosfera, in plus cele doua zone de impact vor ramane ca zone vulcanice active pe termen lung si cu putin noroc acesti sateliti naturali ar putea lovi chiar mari depozite oceanice de apa ascunse sub regolit si sub stratul de gheata superficial.

Asadar astfel se va putea face o atmosfera densa formata din vapori de apa, amoniac, metan si dioxid de carbon si care va retine mai apoi mult mai eficient caldura solara mult mai uniform si noaptea si la latitudini mai mari, iar apoi se vor topi de la sine marile depozite de apa din emisfera nordica si zona fosei ecuatoriale Valley Marinensis si o sa apara Oceanul Marinensis si Oceanul Boreal iar apoi atmosfera va deveni si mai densa pana chiar si emisfera sudica martiana va deveni calda.



#81
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008
Zonele de impact nu vor fi importante ca generatoare de caldura decat initial, dar vor furniza gaze pentru atmosfera din start apoi continu timp de cativa ani daca vor activa vulcanismul martian prin fosele generate de impact.

Este adevarat ca Marte va fi umbrit cateva saptamani de praful si de vaporii de apa generati si ca se va racii pe moment, dar dupa saptamani praful se va depune, iar Marte va ramane cu o noua atmosfera adevarata si mult mai densa care va deveni si mai densa pe masura ce noua atmosfera va retine mult mai eficient caldura solara, iar calotele polare de dioxid de carbon vor sublima in atmosfera, apoi alte elemente volatile si apa.

Climatul martian ecuatorial este un fals datorat lipsei unei atmosfere dense, astfel ziua se fac +24 C in timp ce noaptea se ajunge la -70 C.

In urma impacturilor cu cei doi asteroizi se va degaja in atmosfera si o cantitate mare de oxigen.

Edited by Infinitty, 11 September 2020 - 04:32.


#82
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 122,580
  • Înscris: 07.02.2003
Sunt curios, s-a rezolvat problema lipsei campului magnetic ? :) Ca dupa aia discutam de calduri etc...

#83
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View Postandreic, on 11 septembrie 2020 - 08:22, said:

Sunt curios, s-a rezolvat problema lipsei campului magnetic ? :) Ca dupa aia discutam de calduri etc...

Il rezolvam prin acel scut planetar gaz terraformant izolator din microbule flotante.

Marte nu este expus la radiatii foarte intense, asa ca atmosfera ar fi probabil suficienta pentru absorbtia acestor radiatii.

Oricum atmosfera martiana ar fi de 3x mai extinsa inspre spatiu decat atmosfera Pamantului si probabil si mai densa datorita gravitatiei scazute, dupa cum atmosfera lui Titan este de 2x mai densa si de cca. 10x mai intinsa decat atmosfera terestra.



#84
Vincentiu_1981

Vincentiu_1981

    Locatie: Bucuresti

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,259
  • Înscris: 02.11.2012
Nu ai ce sa faci cu inventia asta de scut planetar cu gaz terraformant din microbule flotante.
In primul rand ca inca nu a fost pus in practica pe nicaieri si ma cam indoiesc ca asta va fi solutia, pentru ca toate bulele alea vor pluti haotic si nu va fi niciun control.
Gazul terraformant despre care vorbesti nu poate tine locul campului magnetic, care are rolul de a bloca vantul solar sa nu imprastie atmosfera planetei.
Nicio bula de aer nu va putea sa blocheze iesirea moleculelor gazoase in afara atmosferei, proces care sa fie intensificat de vantul solar.

Campul magnetic se poate "instala" destul de simplu, nu ar fi ceva extraordinar de complicat.

Si nu, o gravitatie mai scazuta nu genereaza o atmosfera mai densa, ci din contra, una mai rarefiata. Pai gravitatia aia mai scazuta face ca atmosfera sa se intinda pana la o inaltime mai mare fata de suprafata planetei, comparativ cu un corp cu o gravitatie mai  mare si atunci si densitatea atmosferei va fi mai mica.

View PostInfinitty, on 11 septembrie 2020 - 04:44, said:

Zonele de impact nu vor fi importante ca generatoare de caldura decat initial, dar vor furniza gaze pentru atmosfera din start apoi continu timp de cativa ani daca vor activa vulcanismul martian prin fosele generate de impact.

Este adevarat ca Marte va fi umbrit cateva saptamani de praful si de vaporii de apa generati si ca se va racii pe moment, dar dupa saptamani praful se va depune, iar Marte va ramane cu o noua atmosfera adevarata si mult mai densa care va deveni si mai densa pe masura ce noua atmosfera va retine mult mai eficient caldura solara, iar calotele polare de dioxid de carbon vor sublima in atmosfera, apoi alte elemente volatile si apa.

Climatul martian ecuatorial este un fals datorat lipsei unei atmosfere dense, astfel ziua se fac +24 C in timp ce noaptea se ajunge la -70 C.

In urma impacturilor cu cei doi asteroizi se va degaja in atmosfera si o cantitate mare de oxigen.
Da, cresterea densitatii atmosferei ar fi un lucru bun, insa trebuie ca acea crestere a densitatii sa se faca cu elemente netoxice omului, asemanatoare cu ce avem pe Pamant.
Praful si pulberea imprastiate in atmosfera in cazul unui impact cu satelitii lui Marte ar persista in atmosfera mai multi ani, nu doar cateva saptamani.
Cati ani, nu stiu, insa mai multi decat pe Pamant in conditii similare, din cauza ca Marte este de dimensiuni mai mici si are o gravitatie mai scazuta.

In plus, gazele care se vor imprastia in atmosfera nu prea vor mai disparea, deci aici daca ajung gaze toxice ramai cu ele prin atmosfera. Sau le cureti prin eliminarea campului magnetic creat anterior si apoi n-ai facut nimic, ca ai pierdut si atmosfera.

#85
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View PostVincentiu_1981, on 11 septembrie 2020 - 23:55, said:

Nu ai ce sa faci cu inventia asta de scut planetar cu gaz terraformant din microbule flotante.
In primul rand ca inca nu a fost pus in practica pe nicaieri si ma cam indoiesc ca asta va fi solutia, pentru ca toate bulele alea vor pluti haotic si nu va fi niciun control.
Gazul terraformant despre care vorbesti nu poate tine locul campului magnetic, care are rolul de a bloca vantul solar sa nu imprastie atmosfera planetei.
Nicio bula de aer nu va putea sa blocheze iesirea moleculelor gazoase in afara atmosferei, proces care sa fie intensificat de vantul solar.

Campul magnetic se poate "instala" destul de simplu, nu ar fi ceva extraordinar de complicat.

Si nu, o gravitatie mai scazuta nu genereaza o atmosfera mai densa, ci din contra, una mai rarefiata. Pai gravitatia aia mai scazuta face ca atmosfera sa se intinda pana la o inaltime mai mare fata de suprafata planetei, comparativ cu un corp cu o gravitatie mai  mare si atunci si densitatea atmosferei va fi mai mica.


Da, cresterea densitatii atmosferei ar fi un lucru bun, insa trebuie ca acea crestere a densitatii sa se faca cu elemente netoxice omului, asemanatoare cu ce avem pe Pamant.
Praful si pulberea imprastiate in atmosfera in cazul unui impact cu satelitii lui Marte ar persista in atmosfera mai multi ani, nu doar cateva saptamani.
Cati ani, nu stiu, insa mai multi decat pe Pamant in conditii similare, din cauza ca Marte este de dimensiuni mai mici si are o gravitatie mai scazuta.

In plus, gazele care se vor imprastia in atmosfera nu prea vor mai disparea, deci aici daca ajung gaze toxice ramai cu ele prin atmosfera. Sau le cureti prin eliminarea campului magnetic creat anterior si apoi n-ai facut nimic, ca ai pierdut si atmosfera.

După cum spuneam, gazul teraformant nu trebuie sa fie uniform si fiind flotabil la inaltimi mari dar totusi foarte greu fata de moleculele de oxigen, acesta va fi un scut bun si impotriva vantului solar si a radiatiilor nocive, in plus faptul ca atmosfera va fi de 3-4 ori mai intinsa decat atmosfera terestra, va absorbi mult mai eficient radiatia UV, gama, samd.

Cu privire la ce spui despre gravitatie si atmosfera, merge cum explici tu, dar nu in acest caz ori in cazul lui Titan care este cat Marte, are o gravitatie si mai mica si totusi o atmosfera de 2 x si jumatate mai densa decat atmosfera Pamantului.

Ideea este ca atunci cand gravitatia este mai scazuta ai o atmosfera foarte extinsa in spatiu, ceea ce produce probabil o presiune mai mare la sol si premisele ca in troposfera sa se adune atmosfera in plus.

Marte nu este un paradis in acest moment ci din contra nu are atmosfera, nici oxigen, nici apa lichida, asa ca nu ai ce distruge, eventual am avea o planeta cu atmosfera propice vietii plantelor si probabil animale marine.

Attached Files



#86
Vincentiu_1981

Vincentiu_1981

    Locatie: Bucuresti

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,259
  • Înscris: 02.11.2012
Gazul terraformant nu poate fi un scut impotriva vantului solar, pentru ca el nu poate bloca moleculele din atmosfera sa se ridice deasupra zonei in care am avea acest gaz, iar de acolo atmosfera sa fie imprastiata in spatiu. In plus, daca am merge cu aceste bule terraformante la un nivel si mai ridicat decat zona unde se produce imprastierea atmosferei de catre vantul solar, atunci chiar aceste bule vor fi imprastiate in spatiu. Deci oriunde ar fi amplasate acest gaz terraformant, el nu va putea juca rolul de scut protector impotriva vantului solar. Atmosfera contine diferite gaze, unele mai grele si altele mai usoare, iar in cazul asta cele mai grele ar trebui sa joace chiar ele rolul de scut impotriva vantului solar, ceea ce nu este cazul. In straturile superioare nimic nu va putea bloca pierderea atmosferei unei planete in afara de un scut magnetic care sa devieze vantul solar sau invelirea intregii planete in straturile superioare ale atmosferei cu un celofan, ceea ce ar fi o prostie, evident. Deci doar astea pot bloca pierderea atmosferei in spatiu.

Atmosfera lui Titan este mai densa decat a Pamantului, nu pentru ca este el mai mic decat Pamantul, ci datorita unor procese specifice acelui satelit, eruptii vulcanice etc. Si Venus este de dimensiunea Pamantului, iar presiunea atmosferica pe Venus este de peste 90 de ori mai mare decat pe Pamant.

In conditiile unui corp ceresc de dimensiuni mai mici, atmosfera se va intinde pana la o inaltime mai mare in raport cu dimensiunile respectivului corp din cauza atractiei gravitationale mai reduse, iar o parte din atmosfera va fi mai usor imprastiata in spatiu. In plus, Titan se afla la o distanta mai mare de Soare, iar acolo vantul solar este mai slab.

Presiunea atmosferica la sol nu depinde de cat de mult se intinde atmosfera de la nivelul solului, ci este in functie de cantitatea de atmosfera care se afla deasupra solului, adica masa coloanei atmosferice. Indiferent ca atmosfera s-ar intinde pe 1 km sau pe 100 km, daca masa ei este aceeasi, atunci si presiunea exercitata asupra solului va fi aceeasi. La fel si cu procesele de absorbtie a radiatiei de catre atmosfera, indiferent ca s-ar intinde pe 1 km sau pe 100 km de la sol, daca masa atmosferica este aceeasi, atunci absorbtia ar fi si ea identica.

Edited by Vincentiu_1981, 12 September 2020 - 23:02.


#87
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View PostVincentiu_1981, on 12 septembrie 2020 - 23:01, said:

Gazul terraformant nu poate fi un scut impotriva vantului solar, pentru ca el nu poate bloca moleculele din atmosfera sa se ridice deasupra zonei in care am avea acest gaz, iar de acolo atmosfera sa fie imprastiata in spatiu. In plus, daca am merge cu aceste bule terraformante la un nivel si mai ridicat decat zona unde se produce imprastierea atmosferei de catre vantul solar, atunci chiar aceste bule vor fi imprastiate in spatiu. Deci oriunde ar fi amplasate acest gaz terraformant, el nu va putea juca rolul de scut protector impotriva vantului solar. Atmosfera contine diferite gaze, unele mai grele si altele mai usoare, iar in cazul asta cele mai grele ar trebui sa joace chiar ele rolul de scut impotriva vantului solar, ceea ce nu este cazul. In straturile superioare nimic nu va putea bloca pierderea atmosferei unei planete in afara de un scut magnetic care sa devieze vantul solar sau invelirea intregii planete in straturile superioare ale atmosferei cu un celofan, ceea ce ar fi o prostie, evident. Deci doar astea pot bloca pierderea atmosferei in spatiu.

Atmosfera lui Titan este mai densa decat a Pamantului, nu pentru ca este el mai mic decat Pamantul, ci datorita unor procese specifice acelui satelit, eruptii vulcanice etc. Si Venus este de dimensiunea Pamantului, iar presiunea atmosferica pe Venus este de peste 90 de ori mai mare decat pe Pamant.

In conditiile unui corp ceresc de dimensiuni mai mici, atmosfera se va intinde pana la o inaltime mai mare in raport cu dimensiunile respectivului corp din cauza atractiei gravitationale mai reduse, iar o parte din atmosfera va fi mai usor imprastiata in spatiu. In plus, Titan se afla la o distanta mai mare de Soare, iar acolo vantul solar este mai slab.

Presiunea atmosferica la sol nu depinde de cat de mult se intinde atmosfera de la nivelul solului, ci este in functie de cantitatea de atmosfera care se afla deasupra solului, adica masa coloanei atmosferice. Indiferent ca atmosfera s-ar intinde pe 1 km sau pe 100 km, daca masa ei este aceeasi, atunci si presiunea exercitata asupra solului va fi aceeasi. La fel si cu procesele de absorbtie a radiatiei de catre atmosfera, indiferent ca s-ar intinde pe 1 km sau pe 100 km de la sol, daca masa atmosferica este aceeasi, atunci absorbtia ar fi si ea identica.

Venus este un caz special, atmosfera acestei planete fiind formata in proportie de 98% din dioxid de carbon eliberat dintr-o pungă subcrustala in urma unui cataclism planetar, iar CO2 este foarte greu si poate genera densitati mari, altfel ar fi fost imprastiat in spatiu de mult timp, asadar este un scut bun impotriva radiatiilor si a vaantului solar.

Gazul teraformant este foarte greu desi pluteste la altitudini foarte mari, asa ca nu il muta nimic după cum nici dioxidul de carbon, norii de acid sulfuric si chiar nitrogenul nu pot fi mutate de vantul solar.

Atmosfera chiar are rol de scut antiradiatii pe orice planeta, iar faptul ca se pierde constant in spatiu nu este ceva deosebit, ideea este de a limita cantitatea pierduta nu de a sigila perfect atmosfera, iar disiparea se produce timp de miliarde de ani iar nu peste noapte, in plus plantele regenereaza constant oxigenul.

Un camp magnetic planetar este imposibil de realizat.

#88
Vincentiu_1981

Vincentiu_1981

    Locatie: Bucuresti

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,259
  • Înscris: 02.11.2012
De fapt spusesem incomplet in legatura cu presiunea atmosferica. Ea este depedenta de masa coloanei atmosferice si de acceleratia gravitationala a planetei, adica greutatea cu care atmosfera apasa asupra suprafetei, greutate care se exprima prin relatia G = m*g. Deci aceeasi masa a coloanei atmosferice va genera o presiune atmosferica mai mare pe o planeta care are masa mai mare si care implicit determina o acceleratie gravitationala mai mare.

Normal ca atmosfera absoarbe o parte din radiatii pe orice planeta, dar pentru Pamant principalul scut contra radiatiilor UV este stratul de ozon.

Campul magnetic se poate obtine prin construirea unui dispozitiv care sa genereze un camp magnetic puternic si care sa fie amplasat in punctul Lagrange L1, iar acolo dispozitivul va fi permanent intre planeta si Soare, deci va bloca continuu vantul solar exact in directia in care trebuie.

Venus pierde atmosfera in spatiu treptat din cauza inexistentei campului magnetic:
As the solar wind bombards a planet at supersonic speeds, it generally forms a bow shock on the planet’s sunward side—that is, a standing wave of plasma that slows down, heats, and deflects the flow around the planet. For some planets the bow shock lies at a considerable distance from the surface, held off by the planet’s magnetic field. For example, because of Jupiter’s enormous magnetic field, the bow shock exists about 3,000,000 km (1,900,000 miles) from the planet; for Earth the distance is about 65,000 km (40,000 miles). Because Venus lacks a detectable field, however, its bow shock lies just a few thousand kilometres above the surface, held off only by the planet’s ionosphere. This closeness of the bow shock to the surface leads to particularly intense interactions between the solar wind and Venus’s atmosphere. In fact, the top of the ionosphere, known as the ionopause, lies at a much lower altitude on the dayside of Venus than on the nightside owing to the pressure exerted by the solar wind. The density of the ionosphere is also far greater on the dayside of the planet than on the nightside.

Venus’s interaction with the solar wind results in a gradual, continuous loss to space of hydrogen and oxygen from the planet’s upper ionosphere. This process is equivalent to a gradual loss of water from the planet. Over the course of Venus’s history, the total amount of water lost via this mechanism could have been as much as a few percent of a world ocean the size of Earth’s.

Venus, unlike Earth and Mars, has an electric field with a potential of about 10 volts. When water molecules reach the upper atmosphere and are broken down into hydrogen and oxygen ions, the electric field carries away the oxygen ions into space. Even more than the interaction with the solar wind, this “electric wind” could have played a major role in stripping Venus of its water.

https://www.britanni...logic-evolution

Edited by Vincentiu_1981, 13 September 2020 - 10:21.


#89
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View PostVincentiu_1981, on 13 septembrie 2020 - 10:20, said:

De fapt spusesem incomplet in legatura cu presiunea atmosferica. Ea este depedenta de masa coloanei atmosferice si de acceleratia gravitationala a planetei, adica greutatea cu care atmosfera apasa asupra suprafetei, greutate care se exprima prin relatia G = m*g. Deci aceeasi masa a coloanei atmosferice va genera o presiune atmosferica mai mare pe o planeta care are masa mai mare si care implicit determina o acceleratie gravitationala mai mare.

Normal ca atmosfera absoarbe o parte din radiatii pe orice planeta, dar pentru Pamant principalul scut contra radiatiilor UV este stratul de ozon.

Campul magnetic se poate obtine prin construirea unui dispozitiv care sa genereze un camp magnetic puternic si care sa fie amplasat in punctul Lagrange L1, iar acolo dispozitivul va fi permanent intre planeta si Soare, deci va bloca continuu vantul solar exact in directia in care trebuie.

Venus pierde atmosfera in spatiu treptat din cauza inexistentei campului magnetic:
As the solar wind bombards a planet at supersonic speeds, it generally forms a bow shock on the planet’s sunward side—that is, a standing wave of plasma that slows down, heats, and deflects the flow around the planet. For some planets the bow shock lies at a considerable distance from the surface, held off by the planet’s magnetic field. For example, because of Jupiter’s enormous magnetic field, the bow shock exists about 3,000,000 km (1,900,000 miles) from the planet; for Earth the distance is about 65,000 km (40,000 miles). Because Venus lacks a detectable field, however, its bow shock lies just a few thousand kilometres above the surface, held off only by the planet’s ionosphere. This closeness of the bow shock to the surface leads to particularly intense interactions between the solar wind and Venus’s atmosphere. In fact, the top of the ionosphere, known as the ionopause, lies at a much lower altitude on the dayside of Venus than on the nightside owing to the pressure exerted by the solar wind. The density of the ionosphere is also far greater on the dayside of the planet than on the nightside.

Venus’s interaction with the solar wind results in a gradual, continuous loss to space of hydrogen and oxygen from the planet’s upper ionosphere. This process is equivalent to a gradual loss of water from the planet. Over the course of Venus’s history, the total amount of water lost via this mechanism could have been as much as a few percent of a world ocean the size of Earth’s.

Venus, unlike Earth and Mars, has an electric field with a potential of about 10 volts. When water molecules reach the upper atmosphere and are broken down into hydrogen and oxygen ions, the electric field carries away the oxygen ions into space. Even more than the interaction with the solar wind, this “electric wind” could have played a major role in stripping Venus of its water.

https://www.britanni...logic-evolution


Nu are prea mare importanta disiparea atmosferei deoarece se disipa in spatiu o cantitate neglijabila la scala planetara ea devenind considerabila după milioane ori miliarde de ani.

Un camp magnetic sintetic ar fi prea greu de realizat la aceasta scala, este suficient sa ne gandim la consumul energetic, in plus vantul solar ar fi deviat pe sfera magnetica generand o coada care oricum ar lovi planeta.

Scutul din gaz teraformant ar pluti oricum mult deasupra stratosferei deoarece si baloanele plutesc la cca. 50-100 km deasupra Pamantului intr-o zona cu densitate atmosferica care este comparabila cu vidul cosmic, in plus scutul planetar ar fi oricum mai ieftin si mai mic ca suprafata decat un scut din punctul Lagrange.

#90
Vincentiu_1981

Vincentiu_1981

    Locatie: Bucuresti

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,259
  • Înscris: 02.11.2012
Pai de unde, ca scutul planetar cu gazul asta teraformant este necesar sa fie imprastiat in toata atmosfera planetei, deci vorbim de cantitati colosale, pe cand un dispozitiv care sa genereze un camp magnetic puternic poate fi creat si ala nu trebuie sa fie de dimensiuni prea mari.

Si tocmai ce am dat exemplu mai sus, ca Venus nu are un scut impotriva vantului solar si nici atmosfera nu joaca rolul de scut, chiar daca are molecule gazoase mai grele, cum ar fi cele de CO2 si ca urmare moleculele mai usoare ca O si H s-au pierdut in spatiu, deci n-au fost protejate de niciun gaz, pentru ca nu se poate asa.

Ce e mai usor se pierde si nu ai ce sa faci, ca CO2 si ce o fi mai greu nu poate pune nicio piedica altor molecule care sunt mai usoare sa se piarda.

Edited by Vincentiu_1981, 13 September 2020 - 15:14.


Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate