Dacă eu aș selecta, la concurs, fotograful pentru ziar

Două mici tutoriale foto pentru amatori începători: Nr. 25 și Nr. 26 din blog.

https://laudabatrane...r.blogspot.com/

Edited by Anca12, 26 January 2020 - 19:38.

mie imi place mai mult poza din ziar cu floricele, fie ea chiar si supraexpusa, te duce cu gandul mai mult la tema ziarului "Lumina"

apoi sa fim seriosi, cat timp ti-a luat ca sa faci toata chestia aia?

mai puteai sa umbli si la culoarea cerului la tine, are un aspect prea de murdar

Edited by gumball3000, 26 January 2020 - 19:47.

Cropuire ma zgiriie groaznic. Un pic de gimnastica intelectuala sigur ar fi gasit un cuvint neaos care sa descrie operatia de ajustare a imaginii.

Eu nu am stiut ca ziarele din Romania lucreaza cu fotografi adevarati. Majoritatea pozelor lor arata ca si cum au fost facute cu niste telefoane ieftine, nu exista nici o grija pentru arta fotografica.

gumball, acesta era cerul real astă dimineață la ora 10, la minus 4 grade, cu lumină din lateral, ușoară pâclă la contralumină. Si asta este camera Canon, nu Fuji pentru cei cu testosteron puțin.

Mi-a făcut plăcere să compun aceste minitutoriale, sunt pentru prietenii mei tineri, interesati de chestii explicate tacticos, recompensa fiind că pot lămuri câte ceva, din cele ce eu citeam acum 60 de ani prin carți și reviste de fotografie, atât cât se puteau afla atunci prin biblioteci publice. Deci, ce-mi spui, cumva am pierdut vremea cu nimicuri, în loc să fac un ghișeft, ceva? Ai citit ceva din Eugen Iarovici, din Nic Hanu și alții?

Taxon, termenul este utilizat curent în limba română. Ce cuvânt mai potrivit propui?

Arata incomparabil mai bine cea din ziar, cu toate imperfectiunile.

1. Procesarea depinde de fiecare compozitie in parte, mai ales la fotografie.
La film video cinematografic expunerea e mai restrictiva din ratiuni tehnice si istorice, dar si la video se mai iese din tipare daca e justificat.
In functie de subiect si compozitie, unele fotografii arata mai bine cu un contrast mai mare de normal, si mai mult negru in umbre, etc., altele arata bine cu un contrat mediu, altele invers, arata mai bine cu umbrele ridicate, luminate mai mult, gamma corectata in plus, fill light, low darks, expunere marita, etc.
In fotografie exista chiar  genuri sau stiluri bine definite, respectiv low key si high key, si abordarile dupA caz pot varia oricat intre aceste extreme daca exista justificare clara in compozitie.

Pt. cazul particular prezentat mai sus, ridicarea umbrelor se potriveste mai bine subiectului si compozitiei, chiar din mai multe motive, alat legate de forma si compozitie, de plasarea subiectului, de irelevanta umbrelor in acest caz particular ele neaducand nimic in plus, ba din contra incarca inutil imaginea, cat si de natura filozofica sau spirituala, sugerand prin lumina o stare transcedentala spre spiritualitate.

2. La perspectiva sunt mai multe aspecte de punctat.
a) focala are zero legatura directa cu perspectiva!, aceasta din urma tinand exclusiv de distanta dintre senzor si subiect, si raportul dintre distanta pana la subiect si marimea subiectului - respectiv diagonala volumetrica sau spatiala a acestuia.
Pt. o perspectiva naturala, care nu distorsioneaza abrupt, nici cu fuga perspectivala prea mare, si nici invers cu aplatizare inexpresiva, se foloseste incadrarea de la 5 diagonale volumetrice ale subiectului.
La incadrarea perfect frontal centrala, distanta poate sa fie semnificativ mai mica daca se tine camera perpendicular pe subiect, insa pot apatea orobleme la acoperisuri inclinate, care datorita fugii perspectivale apar mai mici, eventual au chiar detalii ascunse in oartea superioara din aceasta cauza. La capul uman adult, alt exemplu de subiect, se incadreaza de la 1,5m cu orice focala intre fisheye si tele mediu, pt ca diagonala volumetrica a capului uman adult este de ~ 30 cm. Mai de aproape apare capul borcanat, nas mare, borcanat, fata umflata, urechi mici, isr de mai deoarte se aplatizeaza inexpresiv. Desigur tot camera perpendiculara, altfel subiectul poate sa devina tot corpul uman care are alta marime. Redarwa in racursi poste sa fie intentionata si justificata in unele cimpozitii, dar cu yltrawide si wide mai scurt de 28mm nu poate fi decat o caricatura, f greu si rar justificabia. Cu fisheye poate sa mearga de la 1,5m daca subiectii zunt cool, tatuati, exubetanti, etc. Pt. cadru larg, ambient, grup, etc. se incadreaza si de la distanta mai mare, pt. ca fie fetele sunt mai mici in economia compozitiei si aplatizarea e tolerabila, fie chiar poate sugera intentionat ideea de spiritualitate si departare de lumesc cu un 200mm, apoi cu 300mm deja aplstizarea cere sustinere prin compozitie decorativa cu lumina plata, pata plata, ornamente, module si simetrii, costume etnografice -  poate sunt si japoneze nu doar romanesti, etc. La 600mm e pt surfing..., chit ca si pt. asa ceva e mai fain cu o camera pusa in carcasa de protectie si incadrat de aproape din mare sau ocean.
b) focala poate influenta indirect perspectiva numai daca fotograful e ignorant si se lasa pacalit de unghiul mare de cuprindere al umui obiectiv wide sau UWA, incadrand stupid de la o distanta mult mai mica decat cere marimea subiectului, in special atunci cand incadreaza cu o vedere pe colt in care fuga perspectivala apare extrem.
E o capcana in care e usor da cada chiar si fotografi constienti de problema distantei, dar desigur catastrofele apar mai des la ignoranti care folosesc 20mm pe FF35 in biserica de aproape, apropo de subiect, si incadreaza nuntasii tinand si camera inclinata in jos ca sa scoata portret intreg, de unde caricaturi groteste cu picioare mici si capete mari, si de unde apoi si injuraturi si picioare in coor la adresa pozarilor care ridicol uneori pot fi chiar si arhitecti care si-au permis un eos 1 nou cu un EF 20 nou si se cred pe felie...
Pt. situatii critice in care am nevoie de un unghi ceva mai larg dar vreau sa reduc riscul incadrarii de la distanta prea mica, eu mai folosrsc uneori un fix de 43mm pe FF35, sau pun zoomul in zona 39-40-43-45mm pe FF35.
Pe APSC crop 1,53 pe latura, ar fi un 28mm echivalent cu 43 la incadrare.
43 e diagomala cadrului de FF35, fiind focala ultranormala, care nici nu apropie si nici nu departeaza. La fel 28 e diagonala la DXul Nikon si APSCul Pentax, Sony, Fuji.
La Canon APSCul e crop 1,62 pe latura, si diagonala e si mai mica.
c) perspectiva se tine sub control cu un obiectiv PC cu shift vertical, este translatat lateral sus fata de centrul cadrului.
Se folosesc obiective a caror optica acopera un format mai mare, respectiv acopera shiftul laleral, uzual 11-12 mm. Desigur nu rezolva singure problema acoperisurilor la o incadrare de aproape.
d) in cazul de fata cu biserica, fuga perspectivala se potriveste cu subiectul, atat deoarece redarea este similara cu cea vazuta de oamenii din jurul ei, care nu au nici aripi si nici masini zburatoare, cat si datorita faptului ca subliniaza monumentalitatea cladirii inalte, care tinde catre cer atat fizic cat si spiritual.
e) Nu in ultimul rand, asa cum s-a remarcat si mai sus, fotografia din ziar arata mai bine si cu acele flori, atat prin prezenta lor estetica  in sine, cat si eventual ca o metafora care sugereaza legatura dintre lumesc si transcedental.

Edited by loock, 26 January 2020 - 22:25.

Sa nu inteleaga cineva ca ma opun procesarii de orice fel, atat legate de expunere, gamma, culoare, contrast, cat si legate de perspectiva sau chiar compozitie...
Eu corectez uzual perspectiva, si vertical si orizontal, e prima procesare dupa conversia RAW, inainte de un eventual crop care ar da peste cap referinta.

Si corectez uzual perspectiva inclusiv la schite in linie redate usor de sus pt. cote, dupa exportarea lor dintr-un soft de CAD.
Aproape mereu o corectez cand lucrurile apar stramb.
Atat in desenul tehnic cat si in cel de perspectiva artistica, este o conventie fixata prin reguli care obliga la redarea perfect verticala, cu singura exceptie legata de volumele cu baza pe un plan inclinat oarecare. Cele cu baza in orice plan orizontal, prin conventie se redau perfect vertical indiferent de inaltimea punctului de vedere sau a liniei de orizont, chiar daca in lumea reala ele ar aparea si in perspectiva verticala.

Sunt probleme de redare care ar cere corectie dar e mult mai greu de facut chiar si cu A.I.
De ex. wideurile si ultrawideurile, care au tendinta sa redea deformat in butoi, sunt corectate fie direct in obiectiv fie la procesare tragand de colturi, asta ducand la deformare in picatura, care distorsioneaza grav formele spre colturi, si grotesc pt capetele umane.
Nu se poate corecta cu instrumente normale, deoarece corectia celei in butoi creste deformarea in picatura si invers.
Cu un soft f. avansat de A.I. poate ar fi posibil...
Apoi o alta problema e deformarea progresiva in mustata la unele uwa, care are in butoi mai mare la mijloc si in picatura mai mare spre colturi, eventual si in perna peste picatura, sunt deformari separate.
In perna e direct butoi negativ, insa in picatura e o deformare complet separata de perna, care apare in urma artificiului de corectie a deformarii in butoi tragand de colturi.

Si perspectiva pune probleme cand este transversala si distorsioneaza volumetric, de ex la portret fetele umane borcanate la incadrarea de la mai putin de 1,5m pt capul adult.
Doar cu A.I. se poate corecta asa ceva, si unele smartphoneuri au asa ceva, mai mult dau mai putin reusit.

Edited by loock, 26 January 2020 - 23:05.

look, este corect ce spui în general, numai că aș fi preferat să nu deviem spre portret, cinema și altele.

În privința umbrelor, ele pot fi umbre mai adânci, sau mai luminoase. Totusi, criteriul este următorul: măsoară și expune pentru lumini, lasă umbrele că se descurcă singure.

Adică, fotografia cu luminile expuse și reproduse corect face o impresie mai bună decât cea cu multe detalii în umbrele luminoase, dar cu lipsă de detalii în lumini.

Poza din ziar tocmai asta dovedește: lipsesc detalii în lumini, iar cele care totuși apar sunt cu totul anemice - și asta din neglijență, nu din intenție artistică.
În realitate, ușile clădirii sunt din metal masiv, vopsite negru dens - în poza apar cenusiu deschis, neuniform, parcă cineva a aruncat cu o punga de făină de grâu în ele.
La fel, ferestrele au vitralii cu culori saturate, cu structură metalică de protecție - și acolo este subexpunere, aceiași făină pare ca este prezentă.

Cât privește avântarea clădirii Mitropoliei spre cer, asta nu are nicio tangență cu ortodoxia. Nu suntem la catedralele din Germania. Acolo, oamenii înalță biserica foarte sus, pentru ca ei au conceptia că Dumnezeu Fiul s-a autoexilat în cer, după Înviere (lăsând locțiitor pe papă), astfel că, filozoficește, tavanul foarte înălțat al catedralei arată ce departe este Cerul și cât de neînsemnat este omul (?!)...
La ortodocși, cgiar daca vorbim de catedrale mitropolitane sau patriarhale, proporțiile sunt altfel gândite: plafonul este, proporțional, mai jos, pe el este reprezentat Cerul, Iisus Pantocrator, îngerii - totul arată ca Cerul este accesibil înca de pe pamânt etc.

Deci cade ipoteza cum că o poză care arată o mitropolie facută ca un tort de frișcă din margarină uitat la caldură, cu o bază lătăreață din care se inalță turnuri care se subțiază prea repede și cad pe spate, ar sugera aspirația ortodoxiei spre cele înalte...

Ar fi oarecum de analizat această intenție artistică doar dacă s-ar fi reușit redarea aceasta exagerată doar pentru clădirea Mitropoliei, numai că în poză aceiași cădere spre spate (sau acelasi avânt spre Cer?) o observăm și la blocul de locuințe din dreapta și la stâlpii de iluminat.

Iar în privința blocului de locuințe, nici nu se pune posibilitatea aceasta duhovnicească, deoarece la baza lui se află "Cubul" și ruinele fundațiilor unor clădiri din evul mediu, lăsate în paragină de zeci de ani, loc bântuit de tineret care se droghează și care experimentează transcendentul nu cel de sus, ci cel din cele mai de jos, lângă aripile morții, între fecale.

Nu o mai dați la întors, sunt prea bătrân în meserie. Nu ați zis nimic la subiect. Subiectul a fost: redarea corectă a unei clădiri monumentale de artă ortodoxă, după restaurări care au durat peste 30 de ani.

In arta, inclusiv arta fotografica, exista multe reguli de compozitie, si in unele cazuri se aplica sau potrivesc unele abordari, in altele se potrivesc mai bine alte abordari.
Nu se incalca reguli, doar se aplica altele care se potrivesc mai bine la o anumita compozitie.

Desigur o fotografie poate sa iasa bine si la noroc, plesneala, intamplator, chiar fara cunoastere, ba uneori chiar si fara "ochi", talent sau bun gust.
Daca e asa, se poate vedea din alte poze realizate de acelasi om, dar asta chiar daca pune fotograful intr-o lumina mai proasta, nu schimba estetica fotografiei reusite.
Desigur, valoarea monetara a acelei fotografii se plafoneaza fara asocietea cu numele unui fotograf care are un demers artistic intentionat si presarat cu mai multe reusite, dar totusi nu o face automat o fotografie proasta.

Regula cu expunerea pt lumini este legata tehnic de filmul diapozitiv care are o latitudine de expunere extrem de mica, arde luminile imediat, si de multe ori arde cerul oricum daca expui altceva, dar pastreaza surprinzator mai multe detalii in umbra, chit ca si la ele in f. de contrastul natural din cadru, si acestea pot ajunge uneori inecate in negru.

Filmul negativ si de asemenea senzorii digitali, au o latitudine de expunere / gama dinamica mult mai mare, avant atat avantajul de rezolutie specific filmelor dia, cat si avantajul DRului mare similar latitudinii de expunere a filmelor negative.
Desigur, senzorii mici cu fotositi ridicol dar uzual de mici, au DR mic, si unele camere de smartphone incearca sa compenseze prim rafala automata cu staking si procesare.

Si cu o camera cu senzor si fotositi de marime decenta, nu se ignora expunerea pt. lumina, deoarece DRul e mult mai mic in lumina si pierderea de detalii este mai abrupta decat in umbre unde se mai pot scoate din procesare, ridicand umbrele local.

Dar in arta nu sunt reguli fixiste, sunt justificari pt diverde abordsri sau si alte reguli.

Am amintit mai sus ca stilul poate varia justificst de la low key pana la high key.
Pt. cazul de fata, varianta mai high key este mai potrivita, chiar si cu lumini arse.
Bine, luminile pot fi arse si de la compresie jpeg, procesare, tipar la cele tiparite, etc.
Lumina chiar arsa e adevarat ca e mai rar aceptabila la color, fiind mai usor o forma de accent mic de contrast pt alb negru.
Dar in cazul asta lumina poate sugera trecerea catre lumina, o interpretare spirituala, trebuie sa acceptam ca msi exista si exceptii.
Nici mie nu-mi plac in general luminile arse la color, dar pot exista si exceptii rare.
Si in general imi place si contrastul pana la negru intens, si nici nu sunt fan deosebit high key, dar pur si simplu msi exista si exceptii care confirma regula.
In cazul de aici nu pierzi nimic important in lumina, nu ai dupa ce detalii sa plangi (or fi poate umele particulare pt cei care privesc exclusiv d.p.d.v. documentar, dar nu si artistic, dar chiar castigi prin interpretarea de spiritualizare, de detasare de lumesc, de renuntare la microporii din zugraveala si chiar o parte din ornamente, pt. un plan superior, detasat de nimicuri.
Iar umbrele care in alte fotografii detaseaza si pun in valoare subiectul prin contrast, sau chiar sustin toata compozitia prin joc si raport de plin - gol, inchis - deschis, greu - usor, incarcat- linistit, sustin grafismul, textura, jocul si echilibrarea compozitionala, in cazul particular de aici, nu reusrsc sa aduca mai nimic bun, ba chiar redau o poza de 2 bani, fara valoare, banala si ordinara.
Si cu perspectiva verticala la fel.

In scop pur documentar, la portofoliu de arhitectura de ex., se pun desigur si fotografii expuse standard, daca vrei chiar setata expunerea dupa masurare in lumina incidenta si nu reflectata, chit ca biserica e mare, cu multe planuri si umbre mari, si poti sa-ti prinzi urechile incercand sa faci corect asta...
Si cu perspectiva sub control, incadrata daca se poate de la 5 diagonale volumetrice, urcat pe macara sau intrand peste oameni in casa, eventual si din elicopter zburand mai jos cu o camera montata pe stabilizator giroscopic de tip ghiulea cu masa inertiala la 20K RPM...

Edited by loock, 27 January 2020 - 03:52.

Insa umbrele acelea din dreapta, in cazul asta tot nu spun nimic, incarca inutil, si oricum sunt prea dure cel putin prin suprafata mare acoperia in economia compozitiei, nu sunt justificate si deci nepotrivite, daca vrei chiar gresite si intr-o interpretare fotografica obisnuita.

Pt. asta fotograful putea alege alt moment cu alta lumina, mai difuza dar totusi nu seaca, mai uniforma dar nu complet plata, poate la alta ora, poate cu nori albi, sau poate daca se pricepea si dispunea, punea niste blitzuri care sa ridice umbrele, ca altfel blende nu avea cum decat daca era megaloman si ridica o schela imensa alaturi, pe care o acoperea toata cu panza alba...

Edited by loock, 27 January 2020 - 04:16.

In ultima postare de mai sus, ma refer evident la celelalte variante date exemplu.

Deci se poate si cu lumini mai putin arse, dar fara umbre beznoase nejustificat pe mare parte din suprafata imaginii.

Edited by loock, 27 January 2020 - 04:33.

@lock:  [...] Insa umbrele acelea din dreapta, in cazul asta tot nu spun nimic, incarca inutil, si oricum sunt prea dure [...]

Hai, să mai zic încă o dată. Articolul din ziar se încadrează în mai multe relatări despre terminarea, după treizeci de ani, a reabilitării catedralei mitropolitane. Deci nu este un  eseu frotografic, nici o viziune escatologică, nici altceva "artistic", ci un reportaj cât se poate de simplu, o știre punctuală. Fotografia trebuie sa se potrivească cu textul.

Domniile voastre, vă legați de aspecte pentru care eu nu am clamat că ar aparține temei din blog. Repet, eu am dezaprobat 1. geometria siluită a pozei și 2. expunerea neglijentă a cladirii.

Și am probat prin atașarea unei fotografii făcută chiar în ziua de ieri, 26 ianuarie, ora 10, în care atenția doream să fie canalizată spre tema  în discuție 1. și 2.

Dar, nu! Unul zice că poza mea nu are floricele, ca cea din ziar (floricele în ianuarie?). Altul zice că cerul meu este murdar. Altul zice că în poza mea umbrele sunt prea multe și prea dure.

Deci, cu toate că nu asta este tema propusă de mine, inițiatorul topicului, ci deviații de la subiect postate cu insistență de domniile voastre, voi zice, totuși, un răspuns, doar unul, apoi vă voi slobozi în pace, făra ranchiună.

În ziua de ieri, soarele a fost generos, dar în ianuarie el nu urcă pe bolta cerească decât maxim 35 grade, la amiază. În consecință, razele cad razant, umbrele sunt lungi și întunecate, contrastele sunt mari, compoziția luminii este afectată de absorbția si difuzia selectivă în drumul mai lung prin atmosferă.
Nu se compara cu vara, când soarele este sus pe boltă și lumina reflectată de sol umple aerul, făcând umbrele transparente.

Și ca să dovedesc cum că eu am rumegat bine tema, am făcut update la postarea Nr.26 din blog, unde am adăugat la sfârșit 7 fotografii din anii trecuți, cu mai multe situații de iluminare (anotimp, oră), cu floricele sau fără, cu umbre sau fără - dar cu aceiasi determinare pentru redarea veridică a geometriei și a atmosferei reale.

Căutați cartea Fotografia în culori a lui Reimo Gareis din anii '70, acolo este totul explicat și exemplificat.
Căutați carțile lui Ansel Adams.
Căutați documente despre mișcarea Group f/64 Style. Etc.

Luați un exponometru cât de simplu, cu ac indicator (microampermetru), țineți-l în mână și îndreptați-l încolo și încoace, ca este gradat în indici de expunere. Probați ce contrast este iarna, ce contrast este vara, la diverse ore. Speriați-vă ce dificil este să programezi o fotografie (vizualizare), dacă fotografiatul nu se reduce la startul camerei foto și apăsarea pe buton.

Edited by Anca12, 27 January 2020 - 12:36.

1.In orice domeniu conteaza rezultatele, nu scuzele.

2. Fotografia e o arta, chiar si cand e documentara.
Nereusita poate fi atat artistica cat si tehnica, sau ambele simultan.

3. Chiar si documentar, nu interesa si nu are valoare documentarea luminarii proaste din ziua respectiva, ci prezentarea subiectului intr-o lumina cat mai buna.

Sunt cazuri particulate in care si uratul poate fi estetic, exista chiar estetica uratului, insa aici nu se vad si nu se gasesc astfel de valente.
In cazul de aici lumina proasta este lipsita de expresivitate sau compozitia si formele prezente nu se potrivesc cu tipul ei particular de expresivitate in acel moment.

Deci trebuia alta ora, alt cer, sau blitzuri atatea cat sa rezolve fill lightul necesar, sau blende uriase, sau pur si simplu procesata mai agresiv la gamma, fill light artificial si chiar  si supraexpunere. Dintre doua rele, era mult mai bine, si asta spun eu care uzual prefer contrastul si umbrele cu accent pana la negru, chiar daca la color nu se recomanda contrast mare pt ca se bate cu  celelalte contraste cromatice, e grosolan si nerafinat.

4. Nu e asa rea nici alegerea unei imagini mai vechi daca arata mai bine cu floricele...
Eventual se puteau atasa alaturat si imagini din prezent daca se vede ceva clar legat de renovare, chiar si detalii.

5. Nu e cazul sa amintesti de Ansel Adams. Zone sistemul lui, fie clasic pt alb negru, fie ajustat pt color dupa cum am amintit clarobscurul se tempeteaza la color, in mod sigur nu ar permite umbre inexpresive sau care domina nejustificat in economia compozitiei.

6. Legat de perspectiva siluita, ea se poate diminua sau tine sub control incadrand de la o distanta mai mare.
Nici macar un obiectiv PC shift nu poate corecta redarea borcanata, si chiar o corectie software normala, fara A.I. dedicat f avansat, nu poate corecta bine, chiar daca indreapta verticalele care nici nu era necesar, nu poate corecta deformatea volumetrica transversala. Se mai poate manipula cu skew si alungiri progresive separate de corectia de perspectiva, dar asta e o manipulare expert care in mana cuiva care ignora apartenenta artistica a fotografiei, devine usor o manipulare grosolana care poate denatura si mai rau caracterul documentar.  
Altfel, legat de perspectiva verticala, care insa aici e complexa si combinata cu perspectiva transversala grotesca, chiar daca o corectie completa este in general potrivita, in cazul de fata nu era necesar, si se gasesc justificari pt. fuga catre cer.
Subliniez, era bine ca perspectiva sa fie putin controlata si redusa pt. a diminua deformarea volumetrica usor grotesca, dar nu stiu daca omul putea sa incadreze de mai departe, pt. ca doar asta rezolva ceva, nu inaltimea, nici un obiectiv PC shift, si nici o simpla corectie de perspectiva, ci doar o corectie complexa cu alungire progresiva controlata, complicata de faptul ca deformarea complexa cere alungire progresiva care variaza pe suprafata. Chiar si cu o astfel de redesenare serioasa, cu modificate progresiva, partea superioara este oricum deformata, si pt asta trebuia incadrat de la inaltime mai mare plus distanta mai mare.

Edited by loock, 27 January 2020 - 14:33.

Bun, tu rămâi cu bombăneala, iar eu nu te angajez ca fotograf la ziar.
Mulțumesc, dacă va fi o oportunitate, te sunăm noi.

*****************************************************************************************

Orice site care se respectă afișează o miră de control a tonurilor de gri și a luminozităților culorilor, corespunzând treptelor (fractiunilor de treaptă) de expunere.
Un monitor prost reglat nu redă extremitațile, sau una dintre extremitați (lumini. umbre).

Adrian/Anca12 - super tare blogul de fotografie si tutorialele! Mai ales rabdarea si grija pt. detaliu, mai ales controlul programelor grafice, din pacate, atat de rar la persoanele peste o anumita varsta, asa cum sugerezi mai sus!

Edited by Piscopescu, 27 January 2020 - 17:43.

Anca12, on 27 ianuarie 2020 - 00:21, said:

Aici e vorba despre niste aspecte tehnice cu care lumea nu e acomodata. Nu se poate reproduce intr-un ziar o poza de o calitate buna, din mai multe motive.
1. - Ziarul foloseste o hartie ieftina si de cea mai slaba calitate.
2. - Asta inseamna ca hartia de ziar are un coeficient mare de absorbtie a cernelei.
3. - 2 implica faptul ca cerneala trebuie depusa intr-o cantitate limitata, specifica procesului, ca sa nu treaca pe partea cealalta a colii de hartie.
4. - Din 3 rezulta ca pe hartia de ziar nu se poate satura imaginea cu suficienta cerneala astfel incat poza sa arate normal, cu detalii saturate in umbre si culoare.
5. - Procesul tipografic implica formarea culorilor prin metoda substractiva vs procesarea imaginii digitale prin metoda aditiva (RGB).
6. - Din conversia materialului foto in RGB pentru imprimare tipografica CMYK (in mod curent) rezulta restrangerea spatiului de culoare, efect care se adauga la cele mentionate mai sus.
7. - Din toata povestea rezulta ca e practil inutil sa criticam poze aparute in ziare.

Ma gandesc ca pot exista si ziare online.

In cazul asta e cu totul alta poveste si nu exista scuze pentru poze de calitate inferioara.